Scînteia, septembrie 1963 (Anul 32, nr. 6002-6031)

Nr. 6001 Micii căluşari... Echipele de dansuri ale căminelor culturale din Onica şi Dobrun, raionul Balş, regiunea Oltenia, în viitoarea jocului. (Foto : Gh. vintilă) UŞILE VIITORULUI (Urm­are din pag. III-a) taţie pentru cursanţii celor 18 cercuri de învăţămînt şi pentru agi­tatori , o odaie curată şi comodă, cu o hartă mare pe care e ţinută evidenţa ultimelor evenimente mon­diale, cu material documentar ţinut la zi, care îi înarmează pe agitatori, mai ales cu calcule privind pro­ducţia Gălăuţaşului. TOVARĂŞI, mergem in grupe DE CÎTE 50 sa vedem cum arata Gălăuţaşul. Cei 250 de participanţi la consfă­tuirea organizată de Comitetul raio­nal de partid Topliţa au plecat să viziteze complexul. Scopul vizitei era acela de a vedea cum e organizată agitaţia vizuală. De fapt însă, vizi­­tînd pe rînd halele, îţi dai seama ca agitaţia vizuală e mai mult decît pare la prima vedere: nu e vorba numai de cîteva panouri şi lozinci, ci de întreg cadrul material pe ca­­re-l oferă complexul pentru educa­ţia oamenilor, în primul rînd prin forţa exemplului. Ca să ne convingem de asta să presupunem că dumneavoastră, ci­titorii, v-aţi constituit in grupe de cîte 50, ca participanţii consfătuirii raionale, şi că vizitaţi halele, înso­ţiţi de un reporter. VEDEŢI ACEASTA TĂBLIŢĂ? Cînd electricienii de întreţinere pleacă din camera lor, el lasă înscris pe tăbliţă locul unde au plecat şi ora. Trecem acum prin secţii: în fie­care secţie se află „oglinda zilei“, o tablă pe care maistrul scrie zil­nic evidenţiaţii şi eventualii codaşi. Graficele individuale şi pe brigăzi o­­glindesc şi câştigurile oamenilor. Gazetele de perete, făcute simplu şi practic, fără fapt Inutil, se schimbă toate odată la sece­rile, In aşa fel Incit orice eventuală Intîrziere ar sări în ochii aceluia care trece prin hală. Un tabel al absentelor nemotivate e afişat şl In afara zidurilor între­prinderii, astfel ca sa poată fi urmă­rit şi de familiile din comună. A fost un stimulent suplimentar pentru scă­derea absenţelor cu peste o treime faţă de anul trecut. Pe măsură ce străbatem complexul, vedem că în­treg mecanismul de oglindire, popu­larizare şi critică funcţionează punc­tual şi precis, ca ceasurile electrice din perete. AŞA E FIRESC SA FIE, desigur. Un ceas e făcut ca să meargă — şi cînd merge nu vedem în asta nimic neobişnuit. Lăsaţi-l însă, la locul lui în perete, să meargă prost sau să stea şi el se va trans­forma intr-un fel de apel permanent la neglijenţă, la nesocotirea timpu­lui, văzîndu-l cum stă acolo în pe­rete, stricat, omul se obişnuieşte cu ideea că şi alte amănunte pot fi ne­socotite. Cînd însă un colectiv e­­nergic, de oameni gospodari ve­ghează ca toate aceste „mărunţi­şuri“ să funcţioneze impecabil, a­­tunci fiecare om din hală se simte înconjurat de altă atmosferă, priel­nică muncii precise, punctuale, pli­ne de simţul răspunderii. Dar ce vedem ? UN IEPURAŞ SIMPATIC, pictat pe o tăbliţă, ne roagă zîmbind politi­cos: „ Nu călcaţi pe iarbă". Ceva mai încolo, două căprioare ne adre­sează aceeaşi invitaţie. — Credeţi că e serios lucrul aces­ta? Să puneţi într-o întreprindere serioasă desene cu animale? Interlocutorul e un om mai în vir­­stă, membru în comitetul de partid. Cînd îi cerem socoteală pentru ie­puraş figura lui — care pare aspră — e luminată de un zîmbet ştrengă­resc și neaşteptat de gingaş. — Desenele astea, spune el, atrag atenția. Am pus întîi anunțuri obiş­nuite și iarba a fost totuși călcată. Apoi capătă nu știu ce îndirjire In glas: — Sute de ani, omului muncitor i s-a spus ‘ mereu: asta e inter­zis, astalaltă tot Interzisă e. Nu e cazul să desfiinţăm orice „Interzis“, dar acolo unde putem să-l înlocuim cu un apel la educaţia omului, s-o facem! De cînd am­ pus tăbliţele as­tea noi, oamenii n-au mai călcat iarba. Şi adaugă, din nou cu zîmbetul acela şiret şi sfios: — Le-a fost ruşine, să nu-l vadă Iepuraşul. SEARA CEA MAI FRUMOASA din­tre cele petrecute la căminul cultu­ral din Gălăuţaş a fost, pentru oame­nii aceştia în aparenţă aspri şi cu fi­guri adesea ca tăiate din lemn, o seară consacrată poeziei de dragos­te. Pe scenă, o fetiţă întorcea filele unui album uriaş. Fiecare filă era de cîteva ori mai mare decît ea şi pe fiecare filă scria numele unui poet, titlul poeziei şi numele recita­torului. Pe rînd se suiau pe scenă tineri şi tinere din complex, recitau poezii, iar pe cele puse pe muzică le cîntau. IMAGINEA PE CARE ŢI-O OFE­RĂ tînărul colectiv te împrospătea­ză, ca aerul locurilor, un colectiv în plin avînt. La un capăt al com­plexului se descarcă fără răgaz bușteni mari, iar la celălalt capăt „curg“ iară încetare valuri-valuri de placi aglomerate, care vor lua formă de mobilă și dintre care mul­te vor poposi poate chiar în casa tinărului cititor care parcurge aces­te rînduri. La fiecare opt ore ies de aici, afară de alte produse, 290 de uşi sau plăci celulare pentru uşi; în fiecare zi „melcii“ — nişte spira­le mici de lemn — se înghesuie unii într-alţii, formînd ţesutul lăun­tric al celor 870 de uşi care se vor deschide în faţa noilor loca­tari. In fiecare zi, sute de copii se vor înălţa în viriul picioarelor pen­tru a ajunge la clanţa acestor uşi. In fiecare luna, printre alte produse, peste 26 de mii de uşi pornesc de aci pentru a se deschide asupra vii­torului, a lăsa oamenii să intre în locuinţe noi, în şcoli şi instituţii noi, lăcaşuri de învăţătură, visare şi creaţie. Şi, odată cu această producţie modernă, se deschid nenumărate uşi în sufletele oamenilor de aici, se deschid porţile viitorului, se for­mează, zi de zi şi lună de lună, oa­meni activi şi energici, care mun­cesc frumos și trăiesc frumos, creind civilizația socialistă. Adunarea publică de la Casa prieteniei romîno-sovietice întorşi în Capitală, după o vizită făcută prin ţară, membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-ro­­mîne au luat parte vineri după­­amiază la o adunare publică la Casa prieteniei romîno-sovietice. Au par­ticipat numeroşi muncitori, tehni­cieni şi ingineri din întreprinderile bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, precum şi membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Luînd cuvîntul, Ion Moraru, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru al Consiliului General A.R.L.U.S., a subliniat că vizitele pe care oamenii sovietici le fac în ţara noastră pri­lejuiesc de fiecare dată afirmarea sentimentelor de dragoste şi priete­nie dintre popoarele român şi so­vietic. Ivan Ivanovici Ţvetkov, locţiitor al ministrului culturii al U.R.S.S., membru în conducerea Uniunii Asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu străinătatea, conducătorul delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, a mul­ţumit pentru primirea caldă făcută în ţara noastră şi a împărtăşit din impresiile culese în timpul acestei vizite. Oaspeţii sovietici şi participanţii la adunare au asistat apoi la un program artistic. (Agerpres) »Saptămîna Crucii Roşii" Intre 1 şi 7 septembrie are loc în toată ţara „Săptămîna Crucii Roşii“. Cu acest prilej se vor organiza, în toate regiunile ţării, acţiuni şi ma­nifestări cu caracter educativ-sani­­tar. Astfel, se vor ţine numeroase conferinţe, concursuri „Sanitarii pricepuţi“, seri de întrebări şi răs­punsuri pe teme educativ-sanitare, filme etc, care au drept scop lărgi­rea cunoştinţelor igienico-sanitare ale populaţiei. De asemenea, acti­viştii voluntari de Cruce Roşie, sub îndrumarea medicilor, vor mobiliza populaţia la acţiuni de profilaxie, lucrări de gospodărire şi înfrumuse­ţare a satelor şi oraşelor, precum şi pentru creşterea numărului de do­natori onorifici şi de membri ai organizaţiei de Cruce Roşie. La aceste acţiuni vor participa organele şi organizaţiile de Cruce Roşie din întreprinderi, instituţii, gospodării agricole de stat, gospodării colective, din şcoli şi cartiere, cadrele medico­­sanitare, cadre didactice şi întreg activul sanitar voluntar al Crucii Roşii. Deschiderea „Săptămînii Crucii Roşii“ din acest an coincide cu săr­bătorirea Centenarului Crucii Roşii. (Agerpres) Spectacol de gală cu filmul vietnamez „O zi de toamnă“ Vineri seara, la cinematograful „Republica“ din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul ar­tistic vietnamez „O zi de toamnă", prezentat cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Au asistat tovarăşii Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Virgil Florea, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., condu­cători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de cul­tură, ziarişti, un numeros public. Au fost de faţă Dinh Van Duc, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al R.D. Vietnam în R.P. Ro­­mînă, membri ai ambasadei, şefi ai altor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Filmul, care redă un episod din lupta poporului vietnamez pentru eliberarea ţării, s-a bucurat de succes. (Agerpres) înapoierea delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat Uniunea Sovietică Vineri dimineaţa s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, de­legaţia Consiliului General A.R.L.U.S. care a făcut o vizită în Uniunea Sovietică la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. Delegaţia a fost condusă de acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R. P. Române. Din delegaţie au făcut parte Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Nicolae Oniga, prim-ad­­junct al Comisiei pentru activitate cultural-educativă a C.C.S., Al. Ivan Ghik­a, scriitor, şi Spiridon Bulete, şeful secţiei externe a Consiliului General A.R.L.U.S. La sosire, pe ae­roportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al A.R.L.U.S., de activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. K. Jegalin, am­basadorul Uniunii Sovietice în R. P. Română, şi membri ai ambasa­dei. (Agerpres) INFORMAŢII • Vineri a plecat în R. S. Cehoslovacă o delegaţie condusă de Ion Popescu-Pu­­ţuri, directorul Institutului de istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.R., care va participa la lucrările celui de-al III-lea Congres internaţional de istorie a rezistenţei europene ce are loc la Karlovy Vary între 2 şi 4 septembrie. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de activişti de partid şi cercetători ştiin­ţifici. Au fost de faţă Jaroslav Sykora, amba­sadorul R. S. Cehoslovace în R. P. Ro­mînă, şi membri ai ambasadei. • La invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a sosit în Capitală Julio Alvarez Del Vayo, fost mi­nistru al afacerilor externe al Republicii Spania, cu soţia. Vineri la amiază, oaspetele a avut o întrevedere cu Alexandru Buican, vicepre­şedinte al I.R.R.C.S. (Agerpres) De la I T. B. In urma lucrărilor edilitare de pe bule­vardul Aviatorilor și a devierii liniei trolei­buzelor 83 pe traseu comun cu liniile 81, 82 și 86, începînd din ziua de 1 septembrie a. c. linia troleibuzelor 86 se suspendă pînă la terminarea lucrărilor edilitare de pe strada Popa Nan. Loto-Pronosport La tragerea Loto-Pronosport din seara zilei de 30 august 1963 au fost extrase din urnă următoarele numere : 57 72 46 85 74 7 56 32 78 71 Special A 85 56 72 Special B. 46 7 81 Special C. 32 78 74. S­C­Î­I­­T­E­I­A TELEGRAME EXTERME Greva minerilor spanioli in a 7 a săptămină MADRID 30 (Agerpres). — Gre­va minerilor spanioli, declarată în spri­jinul revendicărilor privind majora­rea salariilor, îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă, încheierea unor noi contracte colective, la elaborarea cărora să participe adevăraţii repre­zentanţi ai muncitorilor, a intrat în cea de-a 7-a săptămină. Cu fiecare zi, greva care paralizează întreaga industrie carboniferă din nordul Spaniei a luat o amploare tot mai mare. In prezent, numai în regiunile Asturia şi Leon sunt în grevă peste 20 000 de mineri. Referindu-se la desfăşurarea grevei minerilor spa­nioli, ziarele franceze subliniază că în timp ce în Asturia situaţia a ră­mas neschimbată, în provincia Leon greva se extinde cuprinzînd zilnic noi şi noi mine. Intr-un articol în care subliniază amploarea mişcării greviste din Spa­nia, săptămînalul francez „Vie Ouvrière“ seri® în ultimul său nu­măr că „toate metodele de repre­siune pe care regimul franchist le foloseşte împotriva oamenilor mun­cii din Spania sunt sortite eşecului. Lock-out-urile, arestările, schingiui­rile, deportările şi închisorile nu a­­jută cu nimic autorităţilor franchis­­te“. La rîndul său, ziarul catolic francez „La Croix“ scria la 29 au­gust că autorităţile franchiste nu mai ştiu ce să facă pentru a-i sili pe muncitori să reia lucrul în mine. Proteste împotriva creării Federaţiei Malayeze Declaraţia Comitetului Politic al P. C. din Marea Britanie LONDRA 30 (Agerpres).­­ Ziarul „Daily Worker“ a publicat la 30 au­gust o declaraţie a Comitetului Po­litic al Partidului Comunist din Ma­rea Britanie în legătură cu planu­rile de creare a Federaţiei Mala­yeze. Subliniind printre altele că acest plan nu are nimic comun cu năzu­inţa popoarelor din Asia de sud-est de a-şi obţine independenţa deplină şi de a stabili între ele acele forme de colaborare care corespund cel mai bine intereselor lor, declaraţia arată că el este dictat de interesele monopolurilor de cauciuc, cositor, bauxită, urmărind totodată să men­ţină baza militară engleză din Sin­gapore. MIRI (Sarawak) 30 (Agerpres). — Agenţiile occidentale de presă rela­tează că la 29 august în oraşul Miri (Sarawak) a avut loc o puternică demonstraţie împotriva creării pro­iectatei Federaţii Malayeze, cu pri­lejul sosirii în această localitate a misiunii O.N.U. însărcinată cu con­sultarea dorinţei populaţiei din Sa­rawak de a se alătura Federaţiei. Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, poliţia a deschis focul şi a aruncat grenade cu gaze lacrimogene, pentru a împrăştia pe demonstranţii care purtau numeroase pancarte şi scan­dau lozinci împotriva acestui plan colonialist. Intre demonstranţi şi po­liţie s-au produs ciocniri care au du­rat timp de cîteva ore. Doi demons­tranţi au fost răniţi cu focuri de armă şi alţi opt răniţi. De asemenea, s-au înregistrat şase răniţi în rîndu­­rile poliţiştilor. SCUMPIREA MANUALELOR ŞCOLARE ÎN ANGLIA Ziarul britanic „Guardian“ constată într-un articol bazat pe cifrele furni­zate de Asociaţia editorilor britanici, că în ultima vreme s-a produs o scum­pire simţitoare a cărţilor şi manualelor de şcoală în Marea Britanie. In anul şcolar trecut, scrie ziarul, preţul cărţi­lor de şcoală s-a scumpit în medie cu 12,5 la sută. NOUA OCUPAŢIE A UNOR MERCENARI In Belgia au fost semnalate în ul­tima vreme acţiuni teroriste împo­triva studenţilor congolezi care în­vaţă în instituţiile de învăţămînt belgiene. Agenţia Reuter relatează despre constituirea unei bande te­roriste sub denumirea „Grupul Da­mocles“, din care fac parte foşti mercenari colonialişti în Congo. Nu de mult, teroriştii au aruncat două grenade într-un bar din Bruxelles, rănind 27 de congolezi şi 14 belgieni. In urma acestui act, studenţii con­golezi au dat publicităţii o declara­ţie în care condamnă „ospitalitatea otrăvită“ ce li se acordă în Belgia. Teroriştii au anunţat la 26 august că au „executat“ un student congolez de la Universitatea Louvain din Bruxelles, ca „represalii“ împotriva declaraţiei amintite. POPULAŢIA S. U. A­ Potrivit datelor publicate de Bi­roul central de statistică al S.U.A., la 30 iulie, populaţia Statelor Unite ale Americii era de 189 478 936 de oameni. URAGAN LA SYDNEY La 29 august, un uragan însoţit de ploi torenţiale s-a abătut asupra o­­raşului Sydney. Vîntul puternic a răsturnat automobile, a smuls aco­perişurile de pe clădiri. Unele car­tiere ale oraşului sunt inundate. S-au înregistrat victime omeneşti. CÎND LIPSESC MĂSURILE DE SECURITATE A MUNCII In urma exploziei care s-a produs Intr-una din principalele mine de potasiu din apropierea localităţii Moab (statul Utah din vestul S.U.A.) au fost ucişi 18 mineri. Cei 7 supra­vieţuitori, care au fost salvaţi după aproape 2 zile de muncă încordată de către echipele de salvare, au subli­niat în declaraţiile lor că explozia se datorează unor neglijenţe din partea companiei miniere şi au cri­ticat lipsa condiţiilor de securitate a muncii în mină. Mina aparţine companiei „Texas Gulf Sulphur“. 63 DE MARI INCENDII ÎNTR-O LUNĂ Asociaţia societăţilor de asigurare din Anglia a relatat la 29 august că în luna iulie au avut loc 63 de mari incendii, care au provocat pierderi de aproape 6 500 000 lire sterline. Daunele materiale provocate anul a­­cesta de Incendiile semnalate în An­glia se cifrează la 40 500 000 de lire sterline. Pag. 5 in preajma deschiderii Tirgului de toamnă de la Leipzig La 1 septem­brie, Tîrgul inter­naţional de la Leipzig îşi va deschide din nou porţile, pentru e­­diţia de toamnă 1963. Inaugurîn­­du-se sub lozinca „Competiţie inter­naţională de produse de înaltă cali­tate pentru promovarea comerţului internaţional“, acest tîrg, care şi-a dobîndit tradiţie, suscită un viu in­teres, marcat şi de faptul că — aşa cum s-a anunţat — la el vor lua parte expozanţi din 50 de ţări. Şi de astă dată, printre ţările prezente la tîrg se află R. P. Ro­­mînă. Este pentru a 22-a oară, în­­cepînd din 1950, cînd participăm la manifestările organizate în cadrul Tirgului de la Leipzig. în acest mod, populaţia R. D. Germane, ca şi re­prezentanţii cercurilor de afaceri de pretutindeni, prezenţi la aceste ma­nifestări, pot lua cunoştinţă de pro­gresele realizate de economia noas­tră naţională. La tîrgurile anteri­oare, în spaţiul de expunere s-au făcut remarcate prin sortimentul bogat şi calităţile lor, alături de produsele ţării gazdă şi ale altor expozanţi, numeroase produse ale industriei noastre constructoare de maşini, maşini şi utilaje moderne. Spre deosebire de tîrgul de primă­vară, care are mai mult un caracter tehnic-industrial, Tîrgul de toamnă din Leipzig este axat mai ales pe bunuri de consum. Standurile romî­­nești vor reflecta progresele reali­zate de industria noastră de bunuri de consum. De pildă, în pavilionul „Messehof“, unde sunt organizate standurile în­treprinderilor româneşti de comerţ exterior — „Prodexport“, „Fruct­­export“ şi „Agroexport“ — va fi prezentat vizitatorilor un bogat sor­timent de produse ale industriei ali­mentare şi agriculturii; în „Ring Messehaus“, „Romanoexport“ expune o bogată varietate de desene şi po­ziţii coloristice ale ţesăturilor, mo­dele originale de încălţăminte şi confecţii, rezultat al unei experienţe bogate şi al unei minuţioase stu­dieri a cerinţelor pieţei internaţio­nale. Iar între­prinderile româ­­­neşti de comerţ exterior — „Ex­portlemn“ şi „Mineralimportexport“ — expun mostre ale unora din pro­dusele lor de export, la „Messehaus Union“. Sunt prezentate mobile mo­derne, plăci aglomerate din lemn triplu stratificate şi omogene, plăci fibrolemnoase şi alte produse din lemn, materiale de construcţie etc. Pe de altă parte, la „Hansa Haus“, „Cartimex“ expune sute de titluri de cărţi din literatura romînească contemporană şi clasică, în limba romînă şi traduceri în germană, rusă, franceză şi engleză, tipărituri in limba romînă din clasicii litera­turii universale, cărţi ştiinţifice, al­bume de artă, iar la „Grassi Mu­seum“, aceeaşi întreprindere se pre­zintă cu obiecte de artizanat, covoa­re romîneşti şi de tip oriental, arti­cole din împletituri, ceramică, piele repasată şi nerepuşată, instrumente muzicale etc. Prin bogata gamă a mostrelor pre­zentate şi suprafeţele de expunere ocupate în fiecare din halele men­ţionate, R. P. Romînă se situează printre participanţii de seamă la a­­propiatul tîrg de toamnă. S-a afirmat în repetate rînduri că Tîrgul internaţional de la Leipzig constituie o punte între Răsărit şi Apus. Intr-adevăr, aşa cum s-a do­vedit şi în trecut, întrunind în ca­drul său pe reprezentanţii organi­zaţiilor comerciale din ţările socia­liste, pe cei ai firmelor din numeroa­se ţări capitaliste, ai vieţii comer­ciale din ţări ale Asiei, Africii, Ame­ricii, el înlesneşte cunoaşterea reci­procă a participanţilor, schimbul de experienţă între ei, întărirea colabo­rării paşnice între state. Fără îndoia­lă că şi această ediţie de toamnă a Tirgului internaţional de la Leipzig îşi va aduce contribuţia la realizarea acestor scopuri, la dezvoltarea schimburilor comerciale internaţio­nale, în spiritul şi în folosul coexis­tenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite, în interesul păcii şi colaborării internaţionale. de TITUS CRISTUREANU vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a R. P. Român. Aspect al pavilionului R. P. Romíne la Târgul de la Leipzig din primă­vara anului trecut. trupia Sciitta“ UN NOU LIDER CONSTANŢA (prin telefon).­­ Ca­drul cu totul inedit al „Etapei litora­lului“, disputată ieri, a constituit un imbold pentru ciclişti. Dimineaţa pe traseul Constanţa-Mangalia şi lotul şi apoi seara circuitul nocturn de la Ma­maia s-au caracterizat printr-o suită de acţiuni vii, spectaculoase. ...De dimineaţă, în semietapa spre Mangalia a reţinut atenţia de la bun început evadarea dinamovistului Zie­gler. Bun alergător de contratimp, Ziegler şi-a încercat şansa chiar cu riscul de a pedala solitar. Nu mult însă după ce a intrat în linie dreaptă, pe şoseaua Mangaliei, fu­garului i s-au alăturat N. Nicu­­lescu (Steaua) şi Ciocan (Petrolul). Fugarii au după 10 km un avans de un minut. Pînă la Mangalia avansul creşte mereu, ajungînd a fi la aproa­pe 4 minute. Niculescu, cel mai bine plasat dintre ei, ţinteşte vizibil „Tri­coul galben"; alături de Ziegler, el se arată foarte activ. Colaborarea ce­lor trei este cit se poate de bună. Prin Eforie Nord şi Sud, prin Mangalia, la ducere şi la întoarcere ei trec pri­mii, disputîndu-şi, într-o luptă pasio­nantă, sprinturile prin oraşele de pe litoral. (Ziegler cîştigă două sprinturi, Ciocan — 1). Pe planul doi al întrecerii, alţi trei alergători (Ciumeti, Voinea, Pelcaru). Tînărul Ciumeti, care ieri, înaintea Startului îmbrăcase „Tricoul galben“ , caută cu tot dinadinsul să se a­­propie cu­ mai mult de fugari. Voi­nea şi în mai mică măsură Pelcaru îl ajută pe lider. Dar pînă la sosire, Ziegler, Niculescu şi Ciocan nu mai pot fi ajunşi. Semietapa o cîştigă Ziegler, urmat la o secundă de Ni­culescu şi la trei secunde de Ciocan, Voinea, Ciumeti şi Pelcaru. Gro­sul plutonului soseşte cu aproape 6 minute întîrziere. Lipsesc C. Dumi- Pescu (Olimpia), 1. Cozma şi Gh. Bă­­dără (ambii Dinamo) care, pedalînd alene au rămas departe în urma tutu­ror concurenţilor. Comportîndu-se la­mentabil, preocupaţi de dispute perso­nale cei trei cunoscuţi ciclişti, membri ai loturilor reprezentative, au trecut linia de sosire tîrziu, după încheierea controlului . Conform regulamentului, ei au fost eliminaţi din întrecere... ...In nocturnă la Mamaia, cicliştii au parcurs un circuit în lungime de 44 km. Deosebit de pasionantă, mai ales în ultima parte, întrecerea a revenit braşoveanului V. Egyed. Desprins din pluton după turul 6, cîştigătorul şi-a creat un avans de 100 m, pe care şi l-a păstrat pînă la sosire. Ceilalţi aler­gători au ajuns la start după 2—3 sec. Primul loc în clasamentul etapei de astăzi a revenit lui W. Ziegler. In clasamentul general după 376 km parcurşi în primele două zile ale cursei, primele locuri sunt ocupate de Niculescu (care poartă acum tricoul galben), Ziegler la 14 sec., Ciumeti la 34 sec., Ciocan la 47 sec. etc. Astăzi se aleargă cea de-a treia eta­pă pe distanta Constanta-Tulcea. I. DUMITRIU Dimineaţă agitată Semietapa Constanţa- Mangalia-Constanţa, pe care mulţi o considerau o simplă plimbare prin­tre bijuteriile arhitecto­nice ale litoralului, a a­­vut darul să răvăşească de aşa manieră clasa­mentul incit n-ar fi de mirare ca rezultatele din această dimineaţă să influenţeze in mod decisiv erarhia finală. In esenţă, lupta sporti­vă s-a redus la un duel contratimp, intre două formaţii ad hoc, cea din­ţii alcătuită din Ziegler, Ciocan şi Niculescu , cealaltă din Voinea, Ciu­meti şi Pelcaru. A­pli­cind spontan tactica modernă a atacului din stan, primii trei reuşesc să se desprindă din pluton, chiar pe străzi­le Constanţei. Ei trec cu viteza unui accele­rat prin faţa noii gări a oraşului unde s-au a­­dunat să-i aclame mii de localnici şi sezonişti. Abia cînd avansul fuga­rilor se majorează, sur­vine riposta energică a liderului. In compania lui Pelcaru şi Voinea, tînărul Ciumeti se lan­sează într-o urmărire înverşunată, încercînd prin telefon să diminueze pierderile indicate de cronome­­tre. Puţini dintre vilegia­­turiştii masaţi pe mar­ginea şoselei sau pe fa­lezele însorite de la Mangalia şi Eforie bă­nuiau în timp ce sa­lutau succesiunea ra­pidă a celor două gru­puri, că sub ochii lor se desfăşoară o luptă dra­matică al cărui erou este băiatul acela cu tricou galben din plutonul se­cund. Şi totuşi numele acestui băiat de 20 de ani a început să fluture pe buzele spectatorilor. — Uite-l pe Ciumeţil Eforturile sale unite cu ale lui Voinea şi Pelcaru reuşesc să re­ducă distanţa, dar nu-i pot împiedica pe teme­rarii autori ai acţiunii iniţiale să reintre în Constanţa cu o zestre de secunde foarte preţioase. La ora cînd transmit aceste rînduri, princi­palii candidaţi la intîie­­tate sunt cei patru con­curenţi înşiraţi pe mai puţin de un minut: Ni­culescu, Ziegler, Ciocan, Ciumeti. Rămîne de vă­zut ce surprize ne re­zervă circuitul de la Mamaia, precum şi eta­pa următoare Constanţa — Tulcea. Dar despre toate a­­cestea, mîine. DAN DEŞLIU „Mondialele" juniorilor la şah BELGRAD 30 (Agerpres). — Tur­neul final al campionatului mondial de şah pentru juniori se apropie de sfîrşit. Liderul clasamentului continuă să fie şahistul român Flo­rin Gheorghiu, care în runda a 7-a l-a învins cu piesele negre, în 45 de mutări, pe iugoslavul Kurajica. Au mai cîştigat, tot cu piesele ne­gre, Adamski la Vesterinen, Tan la Bojkovici şi Zweig la Lee. S-a întrerupt pentru a doua oară par­tida Janata—Zaharov. Clasamentul înaintea ultimelor două runde : 1. Florin Gheorghiu (R. P. Romînă) 6 puncte ; 2. Jana­ta (R.S.C.) 4,5 (1) puncte ; 3. A­damski (R.P.P.) 4 puncte; 4. Za­harov (­ R.S.S.) 3,5 (1) puncte ; 5—6. Tan (Singapore), Zweig (Nor­vegia) 3,5 puncte ; 7. Kurajica (Iu­goslavia) 3 puncte ; 8—9. Bojkovici (Iugoslavia), Lee (Anglia) 2,5 punc­te ; 10. Vesterinen (Finlanda) 1 punct. HANDBAL ÎN II Echipele Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Bucureşti — campioane republicane Echipa Dinamo Bucureşti a cu­cerit titlul de campioană a ţării la handbal în 11 (masculin). In me­ciul decisiv al turneului final, des­făşurat pe stadionul 23 August, Di­namo a învins cu 11—10 (5—6) pe Steaua şi a ocupat primul loc în clasament. Pe stadionul „Dinamo“ din Su­ceava s-au disputat joi după-amia­­ză ultimele meciuri din cadrul tur­neului final al campionatului re­publican feminin de handbal în 11. Ştiinţa Bucureşti a întrecut pe Ra­pid Bucureşti cu 6—5, cîştigînd titlul de campioană republicană. Pe locul II s-a clasat Rapid București, iar pe locul III Progresul Bucu­rești.

Next