Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)

1963-10-01 / nr. 6032

NOUL AN UNIVERSITAR Astăzi, în toate centrele univer­sitare ale ţării, tineretul studios şi membri ai corpului didactic parti­cipă la tradiţionala sărbătoare a deschiderii cursurilor noului an de învăţămînt. Studenţilor din anii mai mari, ce-şi revăd cu bucurie profe­sorii şi colegii, li se alătură o nouă promoţie de tineri, aproape 22 000, care acum pentru prima oară fac cunoştinţă cu viaţa universitară. Instituţii de cultură cu veche tradi­ţie — Universităţile din Iaşi şi Bucureşti — institutele de învăţă­mînt superior tehnic, agronomic, economic, medical, artistic din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, Braşov îi întîmpină astăzi pe studenţi reîn­noite şi îmbogă­ţite cu noi secţii şi grupe de spe­cializare, cu noi laboratoare mo­dern utilate. O dată cu acestea îşi deschid larg porţile şi noile in­stitute pedagogi­ce din Oradea şi Suceava, care se adaugă celor 12 existente. In patria noas­tră, unde pregă­tirea de cadre su­perioare pentru economia şi cul­tura socialistă re­prezintă o impor­tantă problemă de stat, celor pes­te 110 000 de stu­denţi — de la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă — le sunt create, de la an la an, condiţii tot mai bune de învăţătură, de perfec­ţionare în profesiunea aleasă, de viaţă. învăţămîntul nostru superior, aflat permanent în atenţia partidu­lui şi guvernului, asigură viitorilor ingineri, medici, profesori, fizicieni, geologi, artişti sau economişti o pre­gătire solidă, multilaterală, un bo­gat orizont de cultură generală şi de specialitate, posibilitatea de a-şi aplica cunoştinţele în viaţă, în acti­vitatea utilă societăţii. Intelectualii din generaţiile mai vîrstnice îşi a­­mintesc de întregul cortegiu de griji şi chinuitoare lipsuri materiale pe care le aducea deschiderea anului universitar marii majorităţi a tine­retului studios în timpul regimului burghezo-moşieresc. Astăzi, în ţara noastră învăţămîntul de toate gra­dele este gratuit. Pentru dezvol­­tarea învăţămîntului, în anul 1963 s-au alocat din bugetul de stat 5,650 miliarde lei, cu 532 milioane lei mai mult decît în anul 1962, pe lingă alte zeci de milioane de lei investiţi pentru lărgirea spaţiului de învăţă­mînt, dotarea laboratoarelor cu apa­ratură modernă, îmbogăţirea fon­dului de cărţi al bibliotecilor. Stu­denţii cu rezultate bune primesc burse, un mare număr de studenţi locuiesc în cămine, iau masa la cantine, avînd condiţii de viaţă şi de învăţătură de neconceput în tre­cut. Deschiderea noului an universitar a fost precedată de intense pregă­tiri. Pe baza unei largi consultări a numeroşi oameni de ştiinţă, spe­cialişti din industrie şi agricultură, au fost rezolvate o serie de proble­me legate de mai buna organizare a studiului în instituţiile de învă­­ţămînt superior. Astfel, au fost îm­bunătăţite planurile de învăţămînt ale unor institute cu profil tehnic, potrivit cerinţelor actuale şi de perspectivă ale economiei naţiona­le, realizîndu-se un raport mai ju­dicios între pregătirea teoretică şi cea practică, un contact mai viu cu producţia, cu progresul ştiinţific şi tehnic. Planuri noi au fost elaborate şi pentru învăţămîntul medical, îmbunătăţind legătura dintre pre­gătirea teoretică şi practică, ex­­tinzînd stagiul de lucru în clinici. De asemenea, au fost adoptate mă­suri pentru perfecţionarea predării limbii şi literaturii române, a limbi­lor şi literaturilor străine, pentru mai buna desfăşurare a studiului marxism-leninismului de către vii­torii specialişti în diferite domenii de activitate pre­cum şi pentru mai temeinica pregă­tire a profesorilor care vor preda în şcoala de cultură generală. Munca pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialiste în ţara noa­stră, dezvoltarea în ritm accelerat a economiei na­ţionale, mersul înainte cu succes al revoluţiei cul­turale fac necesa­ră formarea unui număr sporit de specialişti cu pre­gătire superioară. Partidul şi statul democrat-popular pun în faţa con­ducerilor facultă­­_______________ţilor, a membri­lor corpului di­dactic cerinţa de a asigura un stu­diu ştiinţific cu o înaltă­ ţinută ideo­logică, strîns legat de viaţă, îmbo­găţit continuu cu datele cele mai noi ale ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră şi din lumea întreagă. Ex­tinderea experienţei pozitive a unor catedre şi facultăţi în ce priveşte îmbinarea armonioasă a lecţiilor teoretice şi lucrărilor de laborator cu aspecte concrete ale activităţii din unităţile industriale şi agricole, din şcoli şi instituţii sanitare va asigura viitorilor specialişti temei­nice cunoştinţe teoretice şi practice, contribuind la mai buna pregătire a studenţilor. Formarea unui intelectual de tip nou, a unui bun inginer, profesor, medic, geolog, arhitect, matemati­cian, pasionat de profesiunea alea­să, profund cunoscător al proble­melor domeniului său, nu poate fi despărţită de activitatea nobilă de educare patriotică şi cetăţenească a tineretului universitar. Conducerile facultăţilor, membrii corpului di­dactic, organizaţiile de partid şi U.T.M. au menirea să conlucreze rodnic la procesul de educare a ti­nerei generaţii de intelectuali îna­intaţi, cetăţeni activi, ataşaţi cauzei socialismului, progresului ştiinţific şi cultural. Succesele învăţămîntului nostru superior pe drumul său ascendent sînt indisolubil legate de activitatea rodnică, neobosită a numeroşi oa­meni de ştiinţă şi cultură, academi­cieni, profesori tineri şi vîrstnici, care se ocupă de pregătirea studen­ţilor. Detaşament valoros al intelec­tualităţii noastre, preţuit şi stimat (Continuare în pag. II-a) • In anul de învăţămînt 1963—1969, în cele 15 cen­tre universitare din ţară îşi vor desfăşura activitatea 171 de facultăţi. • Au fost amenajate circa 90 de laboratoare noi la in­stituţiile de învăţămînt su­perior din Bucureşti, Timi­şoara, Galaţi, Craiova, Tg. Mureş, Baia Mare etc. • Pentru studenţi se tipă­resc, în acest an universitar, 257 de noi cursuri şi ma­nuale, într-un tiraj de peste 300 000 de exemplare. • Numai în acest an de învăţămînt s-au construit şi sunt în curs de construcţie cămine pentru 2 300 de studenţi şi cantine cu peste 1 500 de locuri. • 62 la sută din numărul total al studenţilor vor locui în cămine şi vor lua masa la cantine. Locuinţe în construcţie la Oradea A­K­T­U­R­I­S­T­A­T­ A PROLETARI DIN TOATE TERIDE, UNITI-VA­ Anul XXIII Nr. 6032 Mărfi 1 octombrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI Indici înalţi de utilizare CĂLAN (coresp. „Scînteii“). — în cursul acestui an furnaliştii de la uzina Victoria“ din Călan şi-au propus ca obiectiv principal al întrecerii socialiste sporirea indicilor de utilizare a furnalelor. în acest scop ei au executat lucrări de repara­ţii capitale şi au modernizat furnalul nr. 2, au îmbunătăţit tehnologia de elaborare a fontei şi calitatea reparaţiilor şi inter­venţiilor în vederea asigurării unui mers continuu şi intensiv al furnalelor. Datorită acestor măsuri, indicii de utilizare au crescut faţă de anul trecut cu peste 60 kg fontă pe fiecare metru cub de vo­lum util de furnal. Aceasta a permis furnaliştilor din Călan să îndeplinească planul pe primele 9 luni ale acestui an cu aproape 10 zile înainte de­­termen şi să livreze în această perioadă uzinelor constructoare de maşini din ţară cu 5 000 tone de fontă mai mult decît prevederile planului de pro­ducție. Conserve pentru iarnă Fabricile de conserve din regiunea Galaţi produc în acest sezon noi sorti­mente. La Tecuci, de pildă, au intrat în fabricaţie: nectarul de caise, dulcea­ţa de gogonele verzi, com­potul şi dulceaţa de stru­guri, iar la Zagna Vădeni, salata de toamnă, sorti­ment la care planul a fost depăşit cu 15 la sută. În­zestrată în acest an cu u­­tilaje noi de mare capaci­tate, printre care două linii tehnologice complete pen­tru conservarea fasolei şi a mazărei, 5 autoclave pentru sterilizare şi alte instalaţii, fabrica a dat însemnate cantităţi de con­serve peste plan. Astfel, la gem de caise, planul anual a fost depăşit cu 40 de tone, la dulceaţa de cireşi cu 2 tone, la dulceaţa de caise cu 2,8 tone, iar la compot de cireşi cu 100 de tone. La fabrica de conserve din Tecuci, planul produc­­ţiei-marfă a fost depăşit până acum cu 113 la sută. Izotopi radioactivi folosiţi la controlul structurii conductelor subterane De cîtva timp, un grup de specia­lişti din cadrul întreprinderii de con­strucţii hidrotehnice şi foraje — Bucu­reşti, cu sprijinul Institutului de fizică atomică, au început să aplice cu bune rezultate izotopii radioactivi la contro­lul structurii conductelor subterane pentru aducţiuni de apă şi aburi su­praîncălziţi. Pînă nu de mult, aceasta era o operaţiune destul de dificilă. Pentru depistarea fisurilor, constructorii trebuiau să execute săpături pe întin­deri mari. Noul procedeu indică cu pre­cizie locurile unde au apărut fisuri; ele pot fi înlăturate astfel în cel mai scurt timp. Folosirea izotopilor radioactivi la a­­ceste lucrări duce la obţinerea unor mari economii de muncă şi băneşti. (Agerpres) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Indiei in R. P. Romina La 30 septembrie 1963, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit pe ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii India în R. P. Romînă, R. R. F. Khim­ani, care și-a prezentat scrisorile de acredi­tare. (In pag. IlI-a — cuvîntările rostite) Promoţia 1963 TG. MUREŞ (coresp. „Scânteii“). — In aula Institutului de medicină şi farmacie­ Tg. Mureş a avut loc o fes­tivitate, în cadrul căreia celor 88 de absolvenţi ai institutului li s-au în­­mînat diplomele. Mai mulţi profesori, precum şi reprezentantul comitetu­lui regional al U.T.M., i-au felicitat pe absolvenţi pentru rezultatele bune obţinute în anii de studiu, urîndu-le succese în munca lor viitoare. Luîndu-şi rămas bun de la profe­sori şi de la colegii lor de institut, absolvenţii şi-au luat angajamentul să-şi îndeplinească cu cinste misiunea lor de mare răspundere la locurile unde urmează să fie repartizați. început de stagiune la Filarmonica de stat „Oltenia“ CRAIOVA (coresp. „Scînteii").­­ Filarmonica de stat „Oltenia“ din Craiova şi-a deschis duminică noua stagiune cu un concert simfo­nic. In program au figurat lucrări de Haendel, Kabalevski şi Alfred Alessandrescu. Concertul a avut ca soliști pe Radu Aldulescu și Vla­dimir Orlov și a fost dirijat de V. Golescu. Construcţii zootehnice CONSTANŢA (coresp. „Scînteii").­­ Mai mult de 65 la sută din numă­rul construcţiilor zootehnice prevăzu­te a se construi în acest an în G.A.C. din regiunea Dobrogea sunt termina­te sau se află într-un stadiu avansat de construire. La realizarea acestor construcţii, colectiviştii folosesc în mare parte materiale ce se găsesc pe plan local, cum ar fi piatra, nisipul, ceamurul şi altele. In multe gospodă­rii colective au fost amenajate cuptoa­re pentru fabricarea varului şi arde­rea cărămizilor confecţionate de co­lectivişti. LA SEMÂNAT­ CU TOATE FORŢELE! Principala noastră preocupare în această toamnă, în raionul Iaşi va fi însămînţată cu grîu şi secară o suprafaţă de 21 000 de hectare. Pen­tru ca semănatul să se facă în bune condiţii şi la un înalt nivel agroteh­nic, consiliul agricol raional, îndru­mat şi sprijinit de biroul comitetu­lui raional de partid şi de comitetul executiv al sfatului popular raional, a luat, încă din vară, o seamă de mă­suri menite să asigure o temelie trai­nică recoltei viitoare. Aceste măsuri se referă la amplasarea culturilor, la pregătirea terenului după cerinţele agrotehnicii avansate, la asigurarea seminţei etc. Toate gospodăriile colective au în­tocmit schiţe pentru stabilirea tar­lalelor cu grîu şi secară, fertilizarea solului. Pentru terenurile ocupate cu porumb s-a transportat gunoiul la capătul tarlalei, iar acum, după ce s-a eliberat terenul, se împrăştie pe cîmp. Cele mai bune rezultate în a­­ceastă acţiune le-au obţinut colecti­viştii din Bivolari, Ţigănaşi, Movi­­leni, Dumeşti şi alţii. Ţinînd seama de faptul că una din condiţiile principale pentru asigura­rea recoltei viitoare este buna pregă­tire a terenului, consiliul agricol raional a îndrumat mecanizatorii și colectiviștii să facă lucrări de bună calitate. Pînă în prezent avem pregătite peste 8 000 de hectare. Pentru asigu­rarea unui bun pat germinativ, noi am indicat să se aplice întîi o discuție energică cu discul — reglat cu în­clinaţia maximă a bateriilor — care mărunţeşte bine resturile vegetale, fărîmă scoarţa de pămînt uscată şi croieşte crăpături în bolovani. De îndată după această lucrare se efec­tuează arătura, care iese astfel cu brazde mai uniforme şi fără bolo­vani. Unde mai sunt totuşi bolovani, se dă imediat cu discul. în a­­cest an inginerii din gospodă­riile colective nu vor permite să se pună sămînţa în teren bolovă­nos, pentru că s-a constatat că acea­sta a făcut să scadă mult producţia la hectar. Consiliul agricol a recomandat să se facă şi tăvălugitul mecanic. Ur­mărim ca toate aceste lucrări să se facă pe terenurile de coastă şi în special în gospodăriile situate pe şe­sul Prutului — Cîrpiţi, Golăeşti, Bo­­sia, Ţuţora, Prisăcani şi altele. Pe toate cele 2 000 ha semănate s-a a­­plicat această lucrare. Pregătirea terenului pentru însă­­mînţări se face cu intensitate, conco­mitent cu celelalte lucrări. Din zi în zi, tractoriştilor li se creează tot mai mult cîmp liber de lucru. Colecti­viştii recoltează în prezent ultimele suprafeţe din cele 23 600 ha cu po­rumb existente în raion. Pentru a se elibera mai repede terenul, porum­bul se taie cu coceni cu tot. Transportul porumbului, ca şi lu­crările de pregă­tire a terenului trebuie intensifi­cate — îndeosebi în gospodăriile colective din Grajduri, Dobro­­văţ, Schitu Duca, Pocreaca şi al­tele. Ne străduim totodată să ex­tindem experien­ţa bună a u­­nor brigăzi de mecanizatori ale S.M.T. Vlădeni, care deservesc gospodăriile co­lective din Ţigă­naşi, Bivolari şi Movileni. In bri­gada de tractoare de la gospodă­ria colectivă Ţigănaşi, munca este bine organizată, se lucrează cu 4 tractoare la discuit, cu 2 la arat, unul la grapa reglabilă, două la semănat şi unul la tăvălu­gii. In felul acesta toate lucrările se fac la timp şi de bună calitate. Trac­toriştii din brigăzile conduse de Răşchip Constantin, Iablonschi Şte­fan de la G.A.C. Bivolari, Cojocaru DIN ACTIVITATEA CONSILIULUI AGRICOL RAIONAL IAŞI ÎN CAMPANIA DE TOAMNĂ Emil de la Movileni şi alţii lucrează cu mult simţ de răspundere. Ei ştiu în orice moment ce au de făcut, de­oarece şefii de brigăzi iau parte în fiecare seară la şedinţele operative ale consiliilor de conducere din gos­podăriile colective şi primesc spri­jin preţios din partea inginerilor a­­gronomi din aceste gospodării. Pen­tru a nu se pierde timpul nici mă­car cu deplasările la masă, condu­cerile acestor gospodării colective au luat măsura de a se trimite tracto­riştilor mîncarea la cîmp. In activitatea S.M.T.-urilor se ma­nifestă însă şi unele lipsuri. S.M.T. Holboca, de exemplu, care lucrează pe raza raionului nostru mari supra­feţe de teren, nu a trimis brigăzilor toate tractoarele. Şi din cele existen­te, unele se defectează destul de des. La brigada din Voineşti, din 8 trac­toare lucrează numai 6, iar la Po­­pricani din 8 tractoare lucrează nu­mai 5 şi uneori chiar patru. La Grajduri, singura comună deservită de S.M.T. Negreşti, avem cele mai mari greutăţi. Sunt trimişi la aceas­tă brigadă tractorişti cu o slabă ca­lificare, tractoare şi maşini prost re­parate. Pentru ca măsurile preconizate în planul de desfăşurare a campaniei de însămînţări să fie cît mai eficace, vom căuta să fim în permanenţă pe teren, între colectivişti şi mecaniza­tori, să le dăm sprijinul necesar şi astfel să executăm semănatul în cele mai bune condiţii agrotehnice. Ing. V. BOUROŞ preşedintele Consiliului agricol raional Iaşi Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T., colectiviştii din Girov, raionul Piatra Neamţ, au semănat suprafeţe întinse cu cereale de toamnă. Gospodării vecine, rezultate diferite CLUJ (coresp. „Scînteii“).­­ Gos­podăriile colective din Gilău şi Că­puş, raionul Huedin, sunt vecine. La Gilău, lucrările din campania de toamnă sunt avansate. In 4-5 zile, colectiviştii au recoltat porumbul de pe întreaga suprafaţă destinată în­­sămînţărilor şi au fost semănate circa 100 de hectare cu grîu. La gospodăria colectivă din Că­puş, lucrurile stau cu totul altfel. Nu s-a arat decît circa 30 la sută din suprafaţa planificată. Din cele 5 tractoare, numai 3 au lucrat cum se cuvine, iar celelalte două mai mult au stat. Din cauză că tractoarele n-au fost dotate cu grape stelate, calitatea lucrărilor este nesatisfăcă­toare. Pentru minerii din Lupeni în cartierul Braia din Lupeni au fost date în folosinţă recent patru blocuri cu 220 de apartamente, iar la alte două blocuri se execută lucrările de finisa­re. Tot în acest cartier a fost dat în folosinţă un local de şcoală cu 16 săli de clasă. Pînă la sfîrşitul anului va fi terminată și construcția unui cinema­tograf (de la C. Barbu, muncitor). VEŞTI DESPRE SEZONUL BALNEAR ŞI TURISTIC DE IARNĂ O. N. T. comunică:. Numeroase localităţi bal­­neo-climaterice îşi continuă activitatea şi îu lunile de toamnă-iarnă. Pentru odihnă se pot obţine locuri în toate staţiunile de pe Valea Pra­hovei, la Borsec, Sovata, Tuşnad şi Păltiniş. Cei care doresc să urmeze, în perioada care vine, diferite tratamente, pot obţi­ne locuri, un serii de 18—20 de zile, în staţiunile Bazna, Govora, Herculane, Ocna Sibiului, Sovata, Căli­măneşti, Olăneşti, Slănicul Moldovei, Sîngeorz, Borsec, Buziaş, Tuşnad, Pucioasa, Vatra Dornei, băile „1 Mai" şi „9 Mai”-Victoria. In tot timpul iernii este deschis sanatoriul antireu­­matic de la Eforie nord, unde seriile sunt, de asemenea, de cite 18 zile. Toate agenţiile O.N.T. „Carpaţi“ dau celor intere­saţi amănunte despre sezo­nul balnear şi turistic de iarnă. Tratamente in sanatorii In toamna şi iarna a­ceasta, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a or­ganizat îngrijirea celor sufe­rinzi de diferite boli în mai multe sanatorii de la munte şi de pe litoral. Sanatoriul de adulţi de la Mangalia va putea primi aproape 6 000 de pacienţi pentru tratarea reumatismului. Aceştia gă­sesc aici bazin cu apă de mare încălzită, instalaţii mo­derne de electro şi fiziotera­pie, pot face împachetări cu nămol. Un sanatoriu climateric cu 200 de paturi va funcţiona în iarna aceasta şi la Buşteni. La băile „1 Mai“-Victoria, Gura Ocniţei şi la Techir­­ghiol vor fi trataţi, vreme de 3 luni, copii cu deficienţe motorii. In acest timp, elevii vor urma şi cursurile şcolare, organizate în mod special în cadrul căminelor-şcoală din sanatorii. La Călimăneşti, Covasna şi Olăneşti funcţio­nează alte sanatorii pentru tratarea celor cu sechele de hepatită. Două noi sanatorii pentru tratarea reumatismu­lui la copii s-au des­chis pentru iarnă, unul la Govora şi celălalt la Eforie sud; aici se fac împachetări cu nămol, băi calde, electro şi fizioterapie. In această iarnă, peste 6 000 de copii vor fi primiţi în sanatoriile permanente, unde li se vor aplica tratamentele cele mai moderne. Centre de închiriat echipament turistic Pentru amatorii de excursii — care se organizează la ca­banele din munţi în tot cursul sezonului rece — cooperativa „Marochinerul“ din Capitală a deschis un centru special în piaţa Gării de Nord — blocul C. De aici se pot în­chiria articole pentru turism şi sporturile de iarnă: corturi, rucsacuri, truse pentru ali­mente, bocanci de munte pentru schi, patine, aparate foto şi radio portative etc. Asemenea centre de închi­riere s-au mai organizat şi în multe alte oraşe din ţară. La cerere, cooperativa „Tehnometalica“ din Bucu­reşti execută pentru popu­laţie, la preţuri convenabile, diferite articole de turism. Amănunte pot fi cerute la telefonul nr. 14.32.23. Dări de seamă ale deputaţi­lor în toate raioa­nele Capitalei au loc adunări cetă­ţeneşti de dări de seamă ale deputa­ţilor în faţa ale­gătorilor. Cu a­­cest prilej, de­putaţii supun dis­cuţiei publice ac­tivitatea lor, trec în revistă realiză­rile gospodăreşti şi iau notă de propunerile ce­tăţenilor în ve­derea prezentă­rii acestora comi­tetelor executive a­­le sfaturilor popu­lare raionale. De la 1 septem­brie şi pînă acum s-au ţinut peste 500 de întîlniri ale deputaţilor cu alegătorii din Ca­pitală. (De la MARIN TABACU coresp. voluntar). la cîmpiile Banatului Gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile colective din raioane­le Deta, Sinnicolau-Mare, Arad, Timişoara şi Lugoj care deţin cele mai mari suprafeţe destinate cultu­rilor de toamnă au semănat nu numai citeva zile cu orz, secară şi grîu o suprafaţă de peste 10 000 ha. Paralel cu începerea semăna­tului in regiunea Banat au fost luate noi măsuri de intensificare a lucrărilor de recoltare a culturilor tîrzii şi curăţarea terenurilor, pre­cum şi pregătirea lor pentru însă­­mînţări. Echipe speciale de lucră­tori din gospodăriile de stat şi co­lective, cu mijloacele de transport necesare, lucrează de zor în schim­buri prelungite la recoltarea po­rumbului şi curăţarea terenurilor de coceni, tulpini etc. Pînă la 30 septembrie mecanizatorii din S.M.T., precum şi cei care lucrea­ză pe ogoarele gospodăriilor agri­cole de stat au pregătit pentru in­­săminţările de toamnă peste 175 000 hectare. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne, al poporului romín şi al nostru personal, vă transmitem dum­neavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Co­munist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările importante obţinute prin munca sa creatoare de poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chi­neze, în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului său material şi cultural. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă şi Republica Populară Chineză, este în in­teresul ambelor popoare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comuni­tăţi a ţărilor socialiste şi al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieţii noi, socialiste. Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul român şi poporul chinez! GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Luminile Reşiţei (Foto : GH. VINTILA)

Next