Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)
1963-10-01 / nr. 6032
Pag. 4 AGENŢIILE DE PRESĂ DESPRE întrevederile tripartite de la New York Agenţiile de presă occidentale transmit următoarele relatări în legătură cu întrevederea care a avut loc sîmbătă la New York între miniştrii de externe ai U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei : ASSOCIATED PRESS : „Secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk, ministrul de externe al U.R.S.S., A. A. Gromîko, şi ministrul de externe britanic, lordul Home, s-au întâlnit sîmbătă la amiază pentru a discuta despre noi metode de reducere a încordării dintre Est şi Vest. Această întîlnire a fost stabilită pornindu-se de la ameliorarea relaţiilor internaţionale ca urmare a semnării Tratatului pentru încetarea parţială a experienţelor nucleare. Gazda a fost Rusk“. REUTER: „Miniştrii de externe ai S.U.A., Uniunii Sovietice, Angliei, au avut sîmbătă convorbiri prieteneşti şi constructive în problemele dezarmării timp de aproape trei ore şi vor relua contactele Est-Vest săptămîna viitoare. După reuniune un purtător de cuvînt occidental a declarat: „Spiritul de la Moscova continuă“. FRANCE PRESSE : „Prima convorbire tripartită s-a referit în esenţă la problema măsurilor care trebuie luate pentru a preîntîmpina atacurile prin surprindere. Potrivit indicaţiilor furnizate de cercurile diplomatice, convorbirea a început printr-un schimb de vederi asupra urmărilor semnării de către aproximativ 100 de naţiuni a Tratatului de încetare a experienţelor nucleare. Cei trei miniştri au fost de acord asupra necesităţii de a împiedica răspîndirea armelor nucleare. Discuţia s-a referit la propunerea S.U.A. de creare a unei forţe nucleare multilaterale de suprafaţă. U.R.S.S. vede în aceasta, după cum se aminteşte, un început de răspîndire. S.U.A. consideră, dimpotrivă, că această formulă constituie o îngrădire a răspîndirii. Marea Britanie rămîne foarte prudentă, datorită înseşi atitudinii sale actuale faţă de forţa multilaterală“. Un interviu al lui A. Stevenson NEW YORK 30 (Agerpres). Reprezentantul permanent al Statelor Unite la O.N.U., Adlai Stevenson, a acordat duminică un interviu posturilor de radioteleviziune americane, în care s-a referit la perspectivele extinderii acordului internaţional în problema interzicerii armelor nucleare. Vorbind la scurtă vreme după întrevederea care a avut loc la New York între ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, A. A. Gromîko, secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., D. Rusk, și ministrul de externe britanic, lordul Home, Stevenson şi-a exprimat părerea că există posibilitatea unui acord între Est şi Vest pentru a opri răspîndirea armelor nucleare şi pentru a stabili un sistem de prevenire a atacurilor prin surprindere. Reprezentantul S.U.A. la O.N.U. s-a referit, de asemenea, la poziţia guvernului francez care, prin recentele declaraţii ale preşedintelui De Gaulle, şi-a exprimat intenţia de a continua experienţele nucleare şi aplicarea programului de creare a unei „forţe nucleare de şoc franceze“. Această poziţie, a spus Stevenson, „ar putea avea urmări serioase“. Referindu-se la recentul discurs al ministrului de externe sovietic, A. Gromîko, care a propus o conferinţă la nivel înalt a celor 18 ţări reprezentate la conferinţa pentru dezarmare de la Geneva, Stevenson a declarat că S.U.A. consideră că o asemenea conferinţă „ar putea da rezultate favorabile şi s-ar putea dovedi un lucru pozitiv". El a condiţionat însă convocarea unei asemenea conferinţe de eventuale progrese realizate la conferinţa de la Geneva. V ■" ..r—* Proclamarea Republicii Nigeria Pe harta Africii cepare astăzi o nouă republică — Nigeria. Acest eveniment se înscrie pe linia transformărilor produse in ţară în anii care s-au scurs de la proclamarea, acum trei ani, a independenţei naţionale. După un secol de dominaţie colonială, la 1 octombrie 1960 Nigeria s-a proclamat stat independent, continuînd să aibă însă statutul de dominion în cadrul Commonwealth-ului britanic. In virtutea acestui fapt, tara era condusă de un guvernator general numit de coroana britanică. In primele luni ale acestui an au început pregătirile în vederea unor modificări ale constituţiei, prin care forma de guvernămînt a ţării să devină republica. Noul text a fost adoptat de către parlamentul nigerian în urmă cu două săptămîni. Cu acelaşi prilej a fost desemnat primul preşedinte al republicii în persoana fostului guvernator general, Nnamdi Azikewe. Nigeria este situată în Artea occidentală. Suprafaţa ei este de 923 772 kmp iar populaţia de aproximativ 40 000 000 de locuitori — reprezentînd a şaptea parte din populaţia continentului. Marea majoritate a populaţiei se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. Principalele culturi sunt : bumbacul, cafeaua, arahidele, bananele etc. Teritoriul Nigeriei prezintă o mare varietate de relief, climă, faună şi bogăţii naturale. Subsolul ascunde importante rezerve de cositor, cărbune, columbic, aur, petrol, cupru ; în măsura în care sunt exploatate, aceasta se face de către monopolurile străine. Dezvoltarea relativă a industriei extractive a făcut ca Indigeria să se formeze un proletariat mai numeros decît în alte ţări africane. Deşi încă tînăr şi fără prea multă experienţă, proletariatul nigerian s-a organizat în două centrale sindicale destul de puternice şi a contribuit activ la mişcarea de eliberare naţională. In ultimul timp în ţară au avut loc mai multe greve — ultima declarată cu patru zile în urmă. La această grevă participă 800 000 de oameni. Pe lingă revendicări de ordin economic — majorarea salariilor la nivelul scumpete şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă — greviştii au formulat şi revendicări politice ca : lărgirea drepturilor democratice, consolidarea independenţei ţării. Poporul nigerian năzuieşte fierbinte spre înlăturarea rămăşiţelor dominaţiei coloniale. La cererea maselor a fost anulat aşa-numitul pact defensiv anglo-nigerian, a fost votată o nouă lege a emigraţiei în virtutea căreia sunt desfiinţate privilegiile de care beneficiau străinii veniţi în ţară pentru afaceri, a fost abrogată dispoziţia autorităţilor coloniale de a nu se introduce în ţară „literatura roşie" (nume sub care se înţelege literatura politică progresistă — n.r.). Pe măsura formării de cadre proprii, este înlocuit personalul străin; se depun eforturi pentru lichidarea rămăşiţelor colonialismului în domeniul învăţământului. In ce priveşte dezvoltarea economiei şi creşterea nivelului de trai al populaţiei, în ţară se resimt o serie de greutăţi. Industria, mai ales cea prelucrătoare, este slab dezvoltată şi aparţine în întregime monopolurilor străine Guvernul nigerian depune eforturi pentru a accelera dezvoltarea economică a ţării. In acest sens a fost elaborat un proiect de dezvoltare pentru anii 1962—1968, care prevede, printre altele, construirea unei uzine metalurgice, a unei hidrocentrale şi a unei rafinării de petrol. Pe plan extern, guvernul nigerian se pronunţă pentru o politică de colaborare cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Nigeria a semnat Tratatul pentru interzicerea experienţelor nucleare în trei medii. Salutînd proclamarea Republicii, poporul nigerian îşi exprimă năzuinţa ca acest eveniment să contribuie la consolidarea independenţei sale naţionale, la lichidarea urmărilor colonialismului în economie, la prosperitate şi pace. A. BUMBAC Dezbaterile din Adunarea Generală a O. N. U. NEW YORK 30. — De la trimisul special Agerpres, C. Alexandroaie, în cadrul dezbaterii generale din plenara Adunării Generale a O.N.U. au luat cuvîntul luni dimineaţa reprezentanţii Pakistanului, Iordaniei, Republicii Togo şi Guineei. Ministrul afacerilor externe al Pakistanului, Zulfiqar An Bhutto, a declarat că principala sarcină a Naţiunilor Unite este în momentul de faţă „să se pună capăt cursei periculoase a înarmărilor“. Salutînd încheierea Tratatului cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii, el a arătat că este necesar să se întreprindă paşi noi pe calea dezarmării, menţionînd printre aceştia, interzicerea experienţelor nucleare subterane, instalarea de posturi de control în diferite regiuni ale lumii şi împiedicarea răspîndirii armei nucleare. Referindu-se la problemele ţărilor în curs de dezvoltare, Bhutto a arătat că greutăţile economice ale acestora se datoresc scăderii permanente a preţurilor la materiile prime şi scumpirii preţurilor la mărfurile finite. El a propus, de asemenea, convocarea unei noi conferinţe a popoarelor afro-asiatice. în cuvîntarea sa, reprezentantul permanent al Iordaniei la O.N.U., Abdul Monem Rifai, a criticat menţinerea de baze militare engleze în Aden ceea ce, după cum a spus el, „constituie un motiv de tensiune şi nesiguranţă in întreaga regiune a Orientului Mijlociu“. El a cerut sprijinul O.N.U., pentru ca poporul din Oman să-şi capete independenţa. Ministrul afacerilor externe al Republicii Togo, George Apedo-Amah, şi-a consacrat cuvîntarea problemelor ţărilor în curs de dezvoltare. El a adresat un apel pentru încetarea cursei înarmărilor şi folosirea fondurilor rămase disponibile pentru sprijinirea dezvoltării economiilor statelor care şi-au obţinut de curînd independenţa. Un puternic rechizitoriu la adresa sistemului colonial a rostit ministrul afacerilor externe al Guineei, Louis Lansana Beavogui. Subliniind că „colonialismul este principalul vinovat de starea de înapoiere în care se află ţările africane“, Beavogui a declarat că popoarele Africii sînt hotărîte să depună toate eforturile pînă ce „ruşinosul sistem al colonialismului va fi eliminat pentru totdeauna de pe pămîntul Africii“. El a criticat cu tărie acţiunile represive ale Portugaliei în Angola, Guineea portugheză şi Mozambic precum şi acele ţări care sprijină Portugalia.* La 30 septembrie, la New York a avut loc o întîlnire între secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., Dean Rusk, şi ministrul englez al afacerilor externe, lordul Home. Agenţia U.P.I. transmite că în cursul întrevederii atenţia principală a fost acordată adoptării unei poziţii comune la O.N.U. în problemele Africii, unde „se intensifică presiunile în favoarea acordării independenţei coloniilor portugheze şi altor teritorii care nu şi-au cucerit încă libertatea“. De asemenea, au fost discutate alte probleme ale situaţiei internaţionale. Şedinţa Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii _ VIENA 30 (Agerpres). — La Viena şi-a încheiat lucrările şedinţa Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii în cadrul căreia s-a dat citire raportului lui John Bernal, preşedintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii cu privire la sarcinile mişcării partizanilor păcii în condiţiile create după încheierea Tratatului cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în cele trei medii. După discuţii, Prezidiul Consiliului Mondial al Păcii a aprobat, cu majoritate de voturi, raportul lui John Bernal. Participanţii la şedinţă au adoptat mai multe rezoluţii printre care o rezoluţie în legătură cu situaţia din Vietnamul de sud, o rezoluţie de sprijinire a Republicii Cuba şi o rezoluţie de protest împotriva politicii de apartheid promovate de guvernul Republicii Sud-Africane. Prezidiul Consiliului a hotărît să convoace sesiunea ordinară a Consiliului Mondial al Păcii la Varşovia între 28 noiembrie — 2 decembrie 1963. Din partea Consiliului Naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînia, la lucrările şedinţei a participat acad. Horia Hulubei. SCt TE IA Dizolvarea Parlamentului congolez LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). — La 29 septembrie preşedintele Republicii Congo, Kasavubu, a anunţat dizolvarea Parlamentului congolez. Cele două camere se întruniseră în sesiune extraordinară pentru a adopta o nouă constituţie a ţării. Deşi au trecut peste 3 ani de la obţinerea independenţei, Republica Congo nu are pînă în prezent o constituţie. Dizolvarea parlamentului constituie epilogul unui conflict îndelungat între guvern şi parlament, care, după cum se ştie, a votat în repetate rînduri împotriva politicii promovate de guvernul central. Ea a intervenit într-un moment în care s-a înregistrat o înrăutăţire considerabilă a relaţiilor dintre Kasarabu şi parlament şi cînd a devenit evident că parlamentul nu va aproba proiectul de constituţie elaborat de autorităţile centrale cu ajutorul unor „experţi“ străini. Acest proiect reia în multe privinţe diverse elemente „federaliste“ respinse la timpul lor cu hotărîre de Patrice Lumumba şi forţele progresiste congoleze. Totodată, preşedintele Congoului a anunţat crearea unei comisii constituţionale în care vor fi incluşi „reprezentanţi ai guvernului, sindicatelor, cercurilor patronale şi ai diferitelor sectoare ale economiei“ pentru a elabora un nou proiect de constituţie care ar urma să fie supus unui referendum. După cum relatează agenţia France Presse, la Leopoldville au fost arestaţi doi deputaţi ai Parlamentului congolez dizolvat la 29 septembrie de către preşedintele Kasavubu. Este vorba de Gabriel Yumbu, vicepreşedinte al Partidului solidarităţii africane, din care face parte Antoine Gizenga, şi Bocheley-Davidson, unul din liderii Partidului mişcarea naţională congoleză de orientare lumumbistă. Aceştia au cerut eliberarea persoanelor arestate cu prilejul marii demonstraţii pentru eliberarea lui Antoine Gizenga, care a avut loc recent la Leopoldville în faţa sediului Partidului solidarităţii africane, în regiunea Kwllu, patria lui Antoine Gizenga, au loc manifestaţii de masă ale populaţiei care cere eliberarea cît mai grabnică a acestui fruntaş politic din Congo. Evenimentele din Algeria ALGER 30 (Agerpres). La 29 septembrie a avut loc în centrul administrativ al regiunii algeriene Kabilia, Tizi Ouzou, o demonstraţie antiguvernamentală, organizată de aşa-numitul „Front al forţelor socialiste“. Aceasta este o organizaţie clandestină, înfiinţată de o serie de foşti membri ai Frontului de eliberare naţională, care au intrat în conflict cu actuala conducere a Frontului şi a guvernului algerian. Acestor elemente li s-a alăturat şi comandantul regiunii a 7-a militare, colonelul Mohand Ou El Hadj. In seara aceleiaşi zile, preşedintele Republicii Algeriene, Ben Bella, a adresat poporului algerian un mesaj radiotelevizat, în care este condamnat actul de nesupunere al elementelor care au pus la cale această demonstraţie. Ben Bella a anunţat totodată demiterea colonelului El Hadj din funcţia de comandant al regiunii a 7-a militare şi trecerea unităţilor acestei regiuni în subordinea directă, a Ministerului Apărării Naţionale. Numeroşi ofiţeri ai regiunii a 7-a militare, inclusiv comandantul adjunct al regiunii, şi-au manifestat sprijinul faţă de măsurile guvernului şi au condamnat cu hotărîre poziţia fostului comandant al regiunii. De asemenea, Comitetul Frontului de Eliberare Naţională din Tizi Ouzou a dat publicităţii o declaraţie în care condamnă acţiunile colonelului El Hadj şi îşi exprimă sprijinul şi ataşamentul faţă de Biroul Politic al F.E.N. şi guvernul algerian. Ziarul „Alger Républicain* îndeamnă populaţia algeriană să manifeste vigilenţă, subliniind că în actuala etapă istorică trebuie menţinută unitatea ţării pentru a întări independenţa naţională şi pentru a obţine victoria în lupta împotriva neocolonialismului. La Tizi Ouzou domnește în prezent calmul, iar unitățile militare au rămas în cazărmi. Locuitorii oraşului și-au reluat luni activitatea normală. Nr. 60 Vizita in R. P. Polonă a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a R. P. Romii VARŞOVIA 30. — Trimisul special Agerpres, C. Benga, transmite : La 30 septembrie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, condusă de Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, a făcut o vizită lui Konstantyn Dombrowski, preşedinte al Camerei Supreme de control. După aceea, delegaţia Marii Adunări Naţionale s-a întîlnit în clădirea Seimului R. P. Polone cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech şi cu vicemareşalul J. K. Wende. A fost de faţă ambasadorul R. P. Romíno la Varşovia, Gheorghe conescu. Seara Czeslaw Wycech, marea Seimului R. P. Polone, a oferitcepţie în cinstea delegaţiei Mari Dunări Naţionale a R. P. Romíné recepţie au participat membrii legaţiei în frunte cu Anton Moisi precum şi Gheorghe Diaconescu, basadorul R. P. Romíné la Varşi Din partea polonă, la recepţii participat Zenon Kliszko şi Jan rol Wende, vicemareşali ai Seim R. P. Polone, şi numeroşi deputa Recepţia s-a desfăşurat într-o mosferă caldă, prietenească. Vizita in Bolivia a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia COCHABAMBA 30 (Agerpres). — La 29 septembrie la Cochabamba a avut loc o primă întrevedere între preşedintele R.S.F. Iugoslavia, I. B. Tito, care întreprinde în prezent o vizită oficială în Bolivia, şi Victor Paz Estensoro, preşedintele Boliviei. La întrevedere au participat din partea iugoslavă Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, şi alte personalităţi, iar din partea boliviană Jose Fellman Velarde, ministrul afacerilor externe, şi funcţionari superiori. în cursul acestei întrevederi cei doi preşedinţi au avut un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea colaborării între cele două ţări şi la principalele aspecte ale situaţiei internaţionale, inclusiv problema sesiunii actuale a Adunării Generale a O.N.U. şi pregătirile curente pentru conferinţa mondială despre comerţ şi dezvoltare. In aceeaşi zi, experţi financiari ai celor două ţări s-au întîlnit pentru a discuta probleme ale dezvoltării schimburilor comerciale şi alte forme de colaborare. La Chochabamba s-a deschis o expoziție industrială a întreprinderilor iugoslave. In ciuda represiunilor Grevele din Asturia continuă... Ziarul „AVANT!" publică fotografia de mai jos, însoţită de un reportaj al lui Arrigo Repetto, care începe astfel: „Cine trece din întîmplare prin faţa clădirii purtînd numărul 3 de pe Cale Dorado, din Sama de Langreo, poate auzi în timpul nopţii strigăte sfîşietoare: sînt ţipetele antifranchiştilor spanioli torturaţi de „garda civilă“. Primele date în legătură cu brutala represiune dezlănţuită de guvernul lui Franco împotriva minerilor asturieni încep să fie cunoscute. La Sama de Langreo şi în bazinul Nalon numele victimelor şi ale celor care-i torturează au devenit publice. Antonio Zapico, de exemplu, este ţintuit la pat în urma loviturilor primite la cap. Jerome Fernandez Terente, împreună cu alţi zece mineri, se află în închisoarea Carabanchel din Madrid, după ce au fost maltrataţi cu sălbăticie. Procesul va avea loc luna viitoare. Din cite se spune, „garda civilă“ i-a instigat pe minerii arestaţi să se bată intre ei, dar fără rezultat. Atunci au intervenit sergenţii, care au lovit fără cruţare. Cînd cei bătuţi abia se mai puteau ţine pe picioare, erau chemaţi unul cite unul în faţa căpitanului Fernando Caro, care urla la ei: „Sînteţi nişte bestii. De ce vă bateţi între voi ?“ Cu acest pretext meschin vor să justifice autorităţile poliţieneşti urmele loviturilor de pe corpurile deţinuţilor. Un alt miner, Alfonso, după ce a fost legat de mîini şi de picioare, a fost torturat în prezenţa soţiei sale. Aceasta, neputînd rezista, s-a aruncat asupra caporalului Perez. Au bătut-o şi pe ea. Alfonso a fost aruncat în mijlocul străzii. Tovarăşii de muncă l-au dus la spital. Soţia lui se află în închisoare la Oviedo. O altă victimă este Everardo Lastra. De cîteva zile, pe zidurile întreprinderii „Duro-Felguera" tipărea o inscripţie: „Franco este un asasin. Poporul se va răzbuna“. Intr-o dimineaţă „garda civilă“ l-a surprins pe Everardo in timp ce scria, căţărat pe o scară, l-au ordo- Răsfoind presa străină cat să coboare. „Intii să termin ce am de scris“ — a răspuns el înainte de a se preda poliţiştilor. Acum se află internat la un spital din provincia Asturia, ca urmare a torturilor suferite. Sînt aproape două luni de cînd grevele din Asturia continuă să se desfăşoare. Recent, autorităţile guvernamentale au hotărît să ridice lock-out-ul pentru a da minerilor posibilitatea ca o zi pe săptămînă să-şi reia lucrul. Văzînd însă că aceştia continuă să rămînă acasă, poliţia şi „garda civilă“ au început să-i tîrască forţat pînă la intrarea în mină. Dar, în pofida represiunilor, a arestărilor şi deportărilor, greva minerilor continuă. „Potrivit informaţiilor provenind de la sindicatele spaniole clandestine, scrie săptămînalul „FRANCE OBSERVATEUR“, 500 de mineri din Asturia au fost arestaţi. 12 dintre aceştia au fost transferaţi la închisoarea Carabanchel din Madrid, după ce au fost bătuţi cu brutalitate. Fernando Caro, căpitan in „garda civilă“, este cunoscut in întreaga regiune pentru torturile rafinate la care supune pe conducătorii grevişti. Minerul Rafael Gonzalez a murit la 3 septembrie în urma torturilor indurate la comisariatul de poliţie din Sama de Langreo. Un alt miner a înnebunit şi a trebuit să fie internat la spitalul psihiatric din La Cadellada de lingă Oviedo. Mai multe soţii de mineri, arestate împreună cu bărbaţii lor, se găsesc acum la închisoarea din Oviedo. Autorităţile au anunţat că vor impune amenzi în sumă de la 1 000 la 6 000 de pesetas oricărei fabrici care va angaja vreun muncitor concediat de la o altă întreprindere pentru participare la greve". ALEXANDRIA. Motonava „Litva" a ancorat azi dimineaţă în portul Alexandria (R.A.U.). în cursul călătoriei pe bordul motonavei, participanţii la cea de-a treia Reuniune Mondială a Ziariştilor şi-au continuat lucrările. In cadrul comisiilor, care au dezbătut rapoartele prezentate, s-au încheiat discuţiile, în şedinţe plenare au luat cuvîntul peste 100 de ziarişti din toate continentele, făcînd o serie de propuneri. Subcomisiile create au început să elaboreze rezoluţii şi recomandări. VARŞOVIA. La 30 septembrie a avut loc în Sala Congreselor din Palatul Ştiinţei şi Culturii din Varşovia un miting consacrat prieteniei dintre popoarele Poloniei şi R. D. Germane. La miting au rostit cuvîntări Wladyslaw Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., şi Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Congresul internaţional al arhitecţilor HAVANA. In capitala Cubei s-a deschis cel de-al 7-lea Congres internaţional al arhitecţilor. Delegaţia de arhitecţi români este condusă de prof. arh. Gustav Gusti, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare. La prima şedinţă plenară a Congresului au fost prezenţi, în afară de delegaţi, numeroşi oaspeţi, preşedintele Osvaldo Dorticos, membri ai guvernului revoluţionar, membri ai misiunilor diplomatice. LONDRA. In Piaţa Trafalgar din Londra a avut loc la 29 septembrie un mare miting al partizanilor dezarmării nucleare din Anglia. Cu acest prilej s-a adoptat o rezoluţie împotriva planurilor de creare a forţelor nucleare multilaterale ale N.A.T.O. şi împotriva participării Angliei la crearea acestor forţe. Vorbitorii au criticat politica internă şi externă a conservatorilor, cerînd organizarea cit mai grabnică a alegerilor parlamentare în Anglia. MOSCOVA. La 30 septembrie a sosit la Moscova o delegaţie guvernamentală algeriană, în frunte cu Houari Boumedienne, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al apărării naţionale al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, BOGOTA. Un grup de deputaţi ai Congresului Naţional al Columbiei s-a pronunţat în sprijinul restabilirii relaţiilor diplomatice şi comerciale cu Uniunea Sovietică şi alte ţări socialiste. Deputaţii Ansisar Lopez, Diego Uribe Vargas, Nelli Turbay, membri ai partidului liberal, partid de guvernământ în Columbia, precum şi conservatorul Enrique Rueda Rivero au cerut să se pună capăt izolării Columbiei de ţările lagărului socialist şi să se stabilească cu ele relaţii diplomatice. CAIlpă cum relatează agenţia în Republica Arabă Unită descoperite două zăcămint minereuri radioactive. Primul olă situat în regiunea Kassei a doilea în regiunea munţilui. Rlele alegerilor indul Bremen Bofirinică au avut loc în landuri, cel mai mic land al R. F.ie, alegeri pentru Adunarea vă locală. Partial-democrat din Germaniaitală, care deţinea şi înaintigeri puterea în guvernul lja obţinut 54,6 la sută din exprimate. Candidaţii pariieştin-democrat au obţinut isută, iar partidele de dreafre care „Partidul german"registrat pierderi substanţi SACorespondentul agenţiei Asspess la Saigon anunţă că precinistrului de război al S. Utamara, şi a generalului Tayizută iniţial pentru ziua dembrie, a fost amînată cu o zi. Pe 30 septembrie primul cosm lume, Iuri Gagarin, a fosti Consiliul Municipal al oraş şi la Consiliul General al Intului Sena, unde i s-a mura Medalie de argint a oraş, precum şi Medalia de Dncpartamentului Sena. După lovitura militară de stat Val de arestări în Republica Dominical SANTO DOMINGO 30 (Agerpres). Potrivit agenţiei Prensa Latina, de la preluarea puterii de către junta militară, care a răsturnat guvernul preşedintelui Bosch din Republica Dominicană, în ţară au fost operate 3 000 de arestări. Totodată menţionează agenţia, continuă percheziţionarea caselor particulari valul de persecuţii şi represiuni potriva elementelor de stingă. în Republica Dominicană temea continuă să crească. Pe străzi tratează soldaţi „cu ordinul de a piedica cu violenţă orice demonsaţie populară de protest împoti loviturii de militare“. Consiliul Iversităţii naţiale a dat purltăţii o declari semnată de dlenii tuturor factăţilor univertăţii, în care cere restabili imediată a conituţiei. Studenţii de această univertate au organi în capitală imonstraţii de petest împotr, acţiunilor cererilor militare. San Domingo. Staţi şi poliţişti fectuează razii, testînd numeroşi depţi ai partiilor democratice. Noi mente rasiale în S.U., NEWRK 30 (Agerpres). Î ] trei zile oraşul Orangeburg (stul Caia de sud) se desfăşoa: puternicmonstraţii ale populaţi de cultDupă ce la 28 septembrioliţia sstat 162 de demonstrări duminilţi 300 de negri au fc întemn. Pe dtă parte, autorităţile di statul Kama au anunțat la 5 septem arestarea a doi albi banuiți cu autorii atentatelor c bombeotriva negrilor din orași Birmim. Conferinţa anuală a Partidi laburist englez LONDRA 30 (Agerpres). — La 30 septembrie a început la Scarborough cea de-a 62-a conferinţă anuală a partidului laburist. La conferinţă participă 1233 de delegaţi, reprezentînd 6 477 000 de membri ai partidului. Chiar de la început conferinţa a fost marcată de o serioasă ciocnire între aripa de stînga şi cea de dreapta a partidului. Reprezentărinţii stîngii au protestat împotriva eliminării de pe ordinea de zi a conferinţei a numeroase probleme referitoare la politica externă şi militară a Angliei. Agenţia France Presse subliniază că este pentru prima dată în analele partidului cînd la o conferinţă anuală nu sunt dezbătute problemele de politică externă şi militară. Singurul proiect de rezoluţie menţinut pe ordinea de zi în probleme externe cere întărirea O.N.U. De pe agenda conferinţei au fost, de asea, eliminate problemei referit la politica de naţionalizare. Hardilson, liderul partiduluiaburi rostit duminică seara înaintdeschiderea Congresulu acestixid, un important discur în car referit la politica externi a Ang subliniind că Tratatul di la Mo trebuie să deschidă calea pa realizarea altor acordur interne, liderul laburist s-s pronum favoarea adoptării unui om dinamic conceput ci imagii pentru lărgirea comerţului dint şi Vest. Wils-a declarat împotriva acordrmei atomice Germaniei occidi şi a respins totodată planifican de creare a așa-ziselor" nucleare multilaterale ale li". Wil declarat totodată că un viitorn laburist va respecta alianțai. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piata „Scînteii* Tel 17.00.10. 17.00.SO. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor!! voluntari din intreprinderi si instituţii. Tiparul« Combinatul Poligrafic Ca