Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)

1963-10-01 / nr. 6032

Pag. 4 AGENŢIILE DE PRESĂ DESPRE întrevederile tripartite de la New York Agenţiile de presă occidentale trans­mit următoarele relatări în legătură cu întrevederea care a avut loc sîmbătă la New York între miniştrii de externe ai U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei : ASSOCIATED PRESS : „Secretarul de stat al S.U.A., Dean Rusk, ministrul de externe al U.R.S.S., A. A. Gromîko, şi ministrul de externe britanic, lordul Home, s-au întâlnit sîmbătă la amiază pentru a discuta despre noi metode de reducere a încordării dintre Est şi Vest. Această întîlnire a fost stabilită pornin­­du-se de la ameliorarea relaţiilor inter­naţionale ca urmare a semnării Trata­tului pentru încetarea parţială a expe­rienţelor nucleare. Gazda a fost Rusk“. REUTER: „Miniştrii de externe ai S.U.A., Uniunii Sovietice, Angliei, au avut sîmbătă convorbiri prieteneşti şi constructive în problemele dezarmării timp de aproape trei ore şi vor relua contactele Est-Vest săptămîna viitoare. După reuniune un purtător de cu­­vînt occidental a declarat: „Spiritul de la Moscova continuă“. FRANCE PRESSE : „Prima convor­bire tripartită s-a referit în esenţă la problema măsurilor care trebuie luate pentru a preîntîmpina atacurile prin surprindere. Potrivit indicaţiilor furnizate de cercurile diplomatice, convorbirea a în­ceput printr-un schimb de vederi asu­pra urmărilor semnării de către aproximativ 100 de naţiuni a Tratatu­lui de încetare a experienţelor nu­cleare. Cei trei miniştri au fost de acord a­­supra necesităţii de a împiedica răspîn­­direa armelor nucleare. Discuţia s-a re­ferit la propunerea S.U.A. de creare a unei forţe nucleare multilaterale de suprafaţă. U.R.S.S. vede în aceasta, după cum se aminteşte, un început de răspîndire. S.U.A. consideră, dimpotri­vă, că această formulă constituie o în­grădire a răspîndirii. Marea Britanie rămîne foarte prudentă, datorită înseşi atitudinii sale actuale faţă de forţa mul­tilaterală“. Un interviu al lui A. Stevenson NEW YORK 30 (Agerpres).­­ Re­prezentantul permanent al State­lor Unite la O.N.U., Adlai Steven­son, a acordat duminică un interviu posturilor de radioteleviziune ame­ricane, în care s-a referit la pers­pectivele extinderii acordului inter­naţional în problema interzicerii ar­melor nucleare. Vorbind la scurtă vreme după întrevederea care a avut loc la New York între ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovie­tice, A. A. Gromîko, secretarul De­partamentului de Stat al S.U.A., D. Rusk, și ministrul de externe bri­tanic, lordul Home, Stevenson şi-a exprimat părerea că există posibili­tatea unui acord între Est şi Vest pentru a opri răspîndirea armelor nucleare şi pentru a stabili un sis­tem de prevenire a atacurilor prin surprindere. Reprezentantul S.U.A. la O.N.U. s-a referit, de asemenea, la poziţia guvernului francez care, prin recen­tele declaraţii ale preşedintelui De Gaulle, şi-a exprimat intenţia de a continua experienţele nucleare şi aplicarea programului de creare a unei „forţe nucleare de şoc france­ze“. Această poziţie, a spus Steven­son, „ar putea avea urmări se­rioase“. Referindu-se la recentul discurs al ministrului de externe sovietic, A. Gromîko, care a propus o conferinţă la nivel înalt a celor 18 ţări repre­zentate la conferinţa pentru dezar­mare de la Geneva, Stevenson a declarat că S.U.A. consideră că o asemenea conferinţă „ar putea da rezultate favorabile şi s-ar putea dovedi un lucru pozitiv". El a con­diţionat însă convocarea unei ase­menea conferinţe de eventuale pro­grese realizate la conferinţa de la Geneva. V ■" ..r­—* Proclamarea Republicii Nigeria Pe harta Africii cepare astăzi o nouă republică — Nigeria. Acest eveniment se înscrie pe linia trans­formărilor produse in ţară în anii care s-au scurs de la proclamarea, acum trei ani, a independenţei na­ţionale. După un secol de dominaţie co­lonială, la 1 octombrie 1960 Nigeria s-a proclamat stat independent, continuînd să aibă însă statutul de dominion în ca­drul Commonwe­­alth-ului britanic. In virtutea acestui fapt, tara era con­dusă de un gu­vernator general numit de coroana britanică. In pri­mele luni ale a­­cestui an au în­ceput pregătirile în vederea unor modificări ale con­stituţiei, prin care forma de guver­­nămînt a ţării să devină republica. Noul text a fost adoptat de către parlamentul nigerian în urmă cu două săptămîni. Cu acelaşi prilej a fost desemnat primul preşedinte al republicii în persoana fostului gu­vernator general, Nnamdi Azikewe. Nigeria este situată în Ar­tea occi­dentală. Suprafaţa ei este de 923 772 kmp iar populaţia de aproximativ 40 000 000 de locuitori — reprezen­­tînd a şaptea parte din populaţia continentului. Marea majoritate a populaţiei se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. Principalele cul­turi sunt : bumbacul, cafeaua, arahi­­dele, bananele etc. Teritoriul Nigeriei prezintă o mare varietate de relief, climă, faună şi bogăţii naturale. Subsolul ascunde importante rezerve de cositor, căr­bune, columbic, aur, petrol, cupru ; în măsura în care sunt exploatate, aceasta se face de către monopolu­rile străine. Dezvoltarea relativă a industriei extractive a făcut ca In­digeria să se formeze un proletariat mai numeros decît în alte ţări afri­cane. Deşi încă tînăr şi fără prea multă experienţă, proletariatul nige­rian s-a organizat în două centrale sindicale destul de puternice şi a contribuit activ la mişcarea de eli­berare naţională. In ultimul timp în ţară au avut loc mai multe greve — ultima declarată cu patru zile în urmă. La această grevă participă 800 000 de oameni. Pe lingă revendicări de ordin eco­nomic — majorarea salariilor la ni­velul scumpete­ şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă — greviştii au formulat şi revendicări politice ca : lărgirea drepturilor democratice, consolidarea independenţei ţării. Poporul nigerian năzuieşte fier­binte spre înlăturarea rămăşiţelor dominaţiei coloniale. La cererea ma­selor a fost anulat aşa-numitul pact defensiv anglo-ni­­gerian, a fost vo­tată o nouă lege a emigraţiei în vir­tutea căreia sunt desfiinţate privile­giile de care be­neficiau străinii veniţi în ţară pen­tru afaceri, a fost abrogată dispozi­ţia autorităţilor co­loniale de a nu se introduce în ţară „literatura roşie" (nume sub care se înţelege literatura politică progresis­tă — n.r.). Pe măsura formării de cadre proprii, este înlocuit persona­lul străin; se depun eforturi pentru lichidarea rămăşiţelor colonialismu­lui în domeniul învăţământului. In ce priveşte dezvoltarea economiei şi creşterea nivelului de trai al popu­laţiei, în ţară se resimt o serie de greutăţi. Industria, mai ales cea pre­lucrătoare, este slab dezvoltată şi aparţine în întregime monopolurilor străine Guvernul nigerian depune eforturi pentru a accelera dezvoltarea eco­nomică a ţării. In acest sens a fost elaborat un proiect de dezvoltare pentru anii 1962—1968, care prevede, printre altele, construirea unei uzine metalurgice, a unei hidrocentrale şi a unei rafinării de petrol. Pe plan extern, guvernul nigerian se pronunţă pentru o politică de colaborare cu toate ţările, fără deo­sebire de orînduire socială, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Ni­geria a semnat Tratatul pentru in­terzicerea experienţelor nucleare în trei medii. Salutînd proclamarea Republicii, poporul nigerian îşi exprimă năzu­inţa ca acest eveniment să contri­buie la consolidarea independenţei sale naţionale, la lichidarea urmă­rilor colonialismului în economie, la prosperitate şi pace. A. BUMBAC Dezbaterile din Adunarea Generală a O. N. U. NEW YORK 30. — De la trimisul special Agerpres, C. Alexandroaie, în cadrul dezbaterii generale din ple­nara Adunării Generale a O.N.U. au luat cuvîntul luni dimineaţa re­prezentanţii Pakistanului, Iordaniei, Republicii Togo şi Guineei. Ministrul afacerilor externe al Pakistanului, Zulfiqar An­ Bhutto, a declarat că principala sarcină a Na­ţiunilor Unite este în momentul de faţă „să se pună capăt cursei peri­culoase a înarmărilor“. Salutînd în­cheierea Tratatului cu privire la in­terzicerea experienţelor nucleare în trei medii, el a arătat că este nece­sar să se întreprindă paşi noi pe ca­lea dezarmării, menţionînd printre aceştia, interzicerea experienţelor nucleare subterane, instalarea de posturi de control în diferite regiuni ale lumii şi împiedicarea răspîndirii armei nucleare. Referindu-se la pro­blemele ţărilor în curs de dezvol­tare, Bhutto a arătat că greutăţile economice ale acestora se datoresc scăderii permanente a preţurilor la materiile prime şi scumpirii preţuri­lor la mărfurile finite. El a propus, de asemenea, convocarea unei noi conferinţe a popoarelor afro-asiatice. în cuvîntarea sa, reprezentantul permanent al Iordaniei la O.N.U., Abdul Monem Rifai, a criticat men­ţinerea de baze militare engleze în Aden ceea ce, după cum a spus el, „constituie un motiv de tensiune şi nesiguranţă in întreaga regiune a O­­rientului Mijlociu“. El a cerut spri­jinul O.N.U., pentru ca poporul din Oman să-şi capete independenţa. Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Togo, George Apedo-Amah, şi-a consacrat cuvîntarea probleme­lor ţărilor în curs de dezvoltare. El a adresat un apel pentru încetarea cursei înarmărilor şi folosirea fondu­rilor rămase disponibile pentru spri­jinirea dezvoltării economiilor state­lor care şi-au obţinut de curînd in­dependenţa. Un puternic rechizitoriu la adresa sistemului colonial a rostit ministrul afacerilor externe al Guineei, Louis Lansana Beavogui. Subliniind că „colonialismul este principalul vi­novat de starea de înapoiere în care se află ţările africane“, Beavogui a declarat că popoarele Africii sînt hotărîte să depună toate eforturile pînă ce „ruşinosul sistem al colo­nialismului va fi eliminat pentru totdeauna de pe pămîntul Africii“. El a criticat cu tărie acţiunile re­presive ale Portugaliei în Angola, Guineea portugheză şi Mozambic precum şi acele ţări care sprijină Portugalia.* La 30 septembrie, la New York a avut loc o întîlnire între secretarul Departamentului de Stat al S.U.A., Dean Rusk, şi ministrul englez al a­­facerilor externe, lordul Home. A­­genţia U.P.I. transmite că în cursul întrevederii atenţia principală a fost acordată adoptării unei poziţii comune la O.N.U. în problemele Africii, unde „se intensifică presiu­nile în favoarea acordării indepen­denţei coloniilor portugheze şi al­tor teritorii care nu şi-au cucerit încă libertatea“. De asemenea, au fost discutate alte probleme ale si­tuaţiei internaţionale. Şedinţa Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii _ VIENA 30 (Agerpres). — La Viena şi-a încheiat lucrările şedinţa Pre­zidiului Consiliului Mondial al Păcii în cadrul căreia s-a dat citire raportului lui John Bernal, pre­şedintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii cu pri­vire la sarcinile mişcării partizani­lor păcii în condiţiile create după încheierea Tratatului cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în cele trei medii. După discuţii, Prezidiul Consiliu­lui Mondial al Păcii a aprobat, cu majoritate de voturi, raportul lui John Bernal. Participanţii la şedinţă au adop­tat mai multe rezoluţii printre care o rezoluţie în legătură cu situaţia din Vietnamul de sud, o rezoluţie de sprijinire a Republicii Cuba şi o rezoluţie de protest împotriva poli­ticii de apartheid promovate de guvernul Republicii Sud-Africane. Prezidiul Consiliului a hotărît să convoace sesiunea ordinară a Con­siliului Mondial al Păcii la Varşovia între 28 noiembrie — 2 decembrie 1963. Din partea Consiliului Naţional pentru apărarea păcii din R. P. Ro­­mînia, la lucrările şedinţei a partici­pat acad. Horia Hulubei. SCt­ TE IA Dizolvarea Parlamentului congolez LEOPOLDVILLE 30 (Agerpres). — La 29 septembrie preşedintele Repu­blicii Congo, Kasavubu, a anunţat dizolvarea Parlamentului congolez. Cele două camere se întruniseră în sesiune extraordinară pentru a a­­dopta o nouă constituţie a ţării. Deşi au trecut peste 3 ani de la obţinerea independenţei, Republica Congo nu are pînă în prezent o constituţie. Dizolvarea parlamentului consti­tuie epilogul unui conflict îndelun­gat între guvern şi parlament, care, după cum se ştie, a votat în repe­tate rînduri împotriva politicii pro­movate de guvernul central. Ea a intervenit într-un moment în care s-a înregistrat o înrăutăţire conside­rabilă a relaţiilor dintre Kasarabu şi parlament şi cînd a devenit evi­dent că parlamentul nu va aproba proiectul de constituţie elaborat de autorităţile centrale cu ajutorul u­­nor „experţi“ străini. Acest proiect reia în multe pri­vinţe diverse elemente „federaliste“ respinse la timpul lor cu hotărîre de Patrice Lumumba şi forţele pro­gresiste congoleze. Totodată, preşedintele Congoului a anunţat crearea unei comisii con­stituţionale în care vor fi incluşi „reprezentanţi ai guvernului, sindi­catelor, cercurilor patronale şi ai di­feritelor sectoare ale economiei“ pen­tru a elabora un nou proiect de con­stituţie care ar urma să fie supus unui referendum. După cum relatează agenţia France Presse, la Leopoldville au fost ares­taţi doi deputaţi ai Parlamentului congolez dizolvat la 29 septembrie de către preşedintele Kasavubu. Este vorba de Gabriel Yumbu, vicepre­şedinte al Partidului solidarităţii a­­fricane, din care face parte Antoine Gizenga, şi Bocheley-Davidson, unul din liderii Partidului mişcarea na­ţională congoleză de orientare lu­­mumbistă. Aceştia au cerut elibe­rarea persoanelor arestate cu prile­jul marii demonstraţii pentru elibe­rarea lui Antoine Gizenga, care a a­­vut loc recent la Leopoldville în faţa sediului Partidului solidarităţii afri­cane, în regiunea Kwllu, patria lui An­toine Gizenga, au loc manifestaţii de masă ale populaţiei care cere elibe­rarea cît mai grabnică a acestui fruntaş politic din Congo. Evenimentele din Algeria ALGER 30 (Agerpres).­­ La 29 septembrie a avut loc în centrul ad­ministrativ al regiunii algeriene Ka­­bilia, Tizi Ouzou, o demonstraţie antiguvernamentală, organizată de aşa-numitul „Front al forţelor so­cialiste“. Aceasta este o organizaţie clandestină, înfiinţată de o serie de foşti membri ai Frontului de elibe­rare naţională, care au intrat în conflict cu actuala conducere a Frontului şi a guvernului algerian. Acestor elemente li s-a alăturat şi comandantul regiunii a 7-a militare, colonelul Mohand Ou El Hadj. In seara aceleiaşi zile, preşedinte­le Republicii Algeriene, Ben Bella, a adresat poporului algerian un me­saj radiotelevizat, în care este con­damnat actul de nesupunere al e­­lementelor care au pus la cale a­­ceastă demonstraţie. Ben Bella a a­­nunţat totodată demiterea colonelu­lui El Hadj din funcţia de coman­dant al regiunii a 7-a militare şi trecerea unităţilor acestei regiuni în subordinea directă, a Ministerului Apărării Naţionale. Numeroşi ofiţeri ai regiunii a 7-a militare, inclusiv comandantul ad­junct al regiunii, şi-au manifestat sprijinul faţă de măsurile guvernu­lui şi au condamnat cu hotărîre po­ziţia fostului comandant al regiunii. De asemenea, Comitetul Frontului de Eliberare Naţională din Tizi Ouzou a dat publicităţii o declara­ţie în care condamnă acţiunile co­lonelului El Hadj şi îşi exprimă sprijinul şi ataşamentul faţă de Bi­roul Politic al F.E.N. şi guvernul algerian. Ziarul „Alger Républicain* în­deamnă populaţia algeriană să ma­nifeste vigilenţă, subliniind că în actuala etapă istorică trebuie men­ţinută unitatea ţării pentru a întări independenţa naţională şi pentru a obţine victoria în lupta împotriva neocolonialismului. La Tizi Ouzou domnește în pre­zent calmul, iar unitățile militare au rămas în cazărmi. Locuitorii o­­raşului și-au reluat luni activitatea normală. Nr. 60 Vizita in R. P. Polonă a delegaţiei Marii Adunări Naţionale a R. P. Romii VARŞOVIA 30. — Trimisul spe­cial Agerpres, C. Benga, transmite : La 30 septembrie, delegaţia Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, condusă de Anton Moisescu, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţio­nale, a făcut o vizită lui Konstantyn Dombrowski, preşedinte al Camerei Supreme de control. După aceea, delegaţia Marii Adunări Naţionale s-a întîlnit în clădirea Seimului R. P. Polone cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech şi cu vicemareşalul J. K. Wende. A fost de faţă ambasadorul R. P. Romíno la Varşovia, Gheorghe conescu. Seara Czeslaw Wycech, marea Seimului R. P. Polone, a oferit­­­cepţie în cinstea delegaţiei Mari Dunări Naţionale a R. P. Romíné recepţie au participat membrii legaţiei în frunte cu Anton Moisi precum şi Gheorghe Diaconescu, basadorul R. P. Romíné la Varşi Din partea polonă, la recepţii participat Zenon Kliszko şi Jan rol Wende, vicemareşali ai Seim R. P. Polone, şi numeroşi deputa Recepţia s-a desfăşurat într-o mosferă caldă, prietenească. Vizita in Bolivia a preşedintelui R.S.F. Iugoslavia COCHABAMBA 30 (Agerpres). — La 29 septembrie la Cochabamba a avut loc o primă întrevedere între preşedintele R.S.F. Iugoslavia, I. B. Tito, care întreprinde în prezent o vizită oficială în Bolivia, şi Victor Paz Estensoro, preşedintele Boliviei. La întrevedere au participat din par­tea iugoslavă Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, Rocea Popovici, secretar de stat pen­tru afacerile externe, şi alte perso­nalităţi, iar din partea boliviană Jose Fellman Velarde, ministrul afaceri­lor externe, şi funcţionari superiori. în cursul acestei întrevederi cei doi preşedinţi au avut un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea co­laborării între cele două ţări şi la principalele aspecte ale situaţiei in­ternaţionale, inclusiv problema se­siunii actuale a Adunării Generale a O.N.U. şi pregătirile curente pentru conferinţa mondială despre comerţ şi dezvoltare. In aceeaşi zi, experţi financiari ai celor două ţări s-au întîlnit pentru a discuta probleme ale dezvoltării schimburilor comerciale şi alte for­me de colaborare. La Chochabamba s-a deschis o ex­poziție industrială a întreprinderilor iugoslave. In ciuda represiunilor Grevele din Asturia continuă... Ziarul „AVANT!" publică fotogra­fia de mai jos, însoţită de un repor­taj al lui Arrigo Repetto, care înce­pe astfel: „Cine trece din întîmplare prin faţa clădirii purtînd numărul 3 de pe Cale Dorado, din Sama de Langreo, poate auzi în timpul nopţii strigăte sfîşietoare: sînt ţipetele antifranchiştilor spanioli torturaţi de „garda civilă“. Primele date în legătură cu bru­tala represiune dezlănţuită de gu­vernul lui Franco împotriva mine­rilor asturieni încep să fie cunoscu­te. La Sama de Langreo şi în ba­zinul Nalon numele victimelor şi ale celor care-i torturează au devenit publice. Antonio Zapico, de exemplu, este ţintuit la pat în urma lovituri­lor primite la cap. Jerome Fernan­dez Terente, împreună cu alţi zece mineri, se află în închisoarea Cara­­banchel din Madrid, după ce au fost maltrataţi cu sălbăticie. Procesul va avea loc luna viitoare. Din cite se spune, „garda civilă“ i-a instigat pe minerii arestaţi să se bată intre ei, dar fără rezultat. Atunci au inter­venit sergenţii, care au lovit fără cruţare. Cînd cei bătuţi abia se mai puteau ţine pe picioare, erau che­maţi unul cite unul în faţa căpita­nului Fernando Caro, care urla la ei: „Sînteţi nişte bestii. De ce vă bateţi între voi ?“ Cu acest pretext meschin vor să justifice autorităţile poliţieneşti urmele loviturilor de pe corpurile deţinuţilor. Un alt miner, Alfonso, după ce a fost legat de mîini şi de picioare, a fost torturat în prezenţa soţiei sale. Aceasta, neputînd rezista, s-a arun­cat asupra caporalului Perez. Au bătut-o şi pe ea. Alfonso a fost a­­runcat în mijlocul străzii. Tovarăşii de muncă l-au dus la spital. Soţia lui se află în închisoare la Oviedo. O altă victimă este Everardo Lastra. De cîteva zile, pe zidurile întreprinderii „Duro-Felguera" ti­părea o inscripţie: „Franco este un asasin. Poporul se va răzbuna“. In­tr-o dimineaţă „garda civilă“ l-a surprins pe Everardo in timp ce scria, căţărat pe o scară, l-au ordo- Răsf­oind presa străină cat să coboare. „Intii să termin ce am de scris“ — a răspuns el înainte de a se preda poliţiştilor. Acum se află internat la un spital din pro­vincia Asturia, ca urmare a tortu­rilor suferite. Sînt aproape două luni de cînd grevele din Asturia continuă să se desfăşoare. Recent, autorităţile gu­vernamentale au hotărît să ridice lock-out-ul pentru a da minerilor posibilitatea ca o zi pe săptămînă să-şi reia lucrul. Văzînd însă că a­­ceştia continuă să rămînă acasă, po­liţia şi „garda civilă“ au început să-i tîrască forţat pînă la intrarea în mină. Dar, în pofida represiunilor, a arestărilor şi deportărilor, greva mi­nerilor continuă. „Potrivit informaţiilor provenind de la sindicatele spaniole clandes­tine, scrie săptămînalul „FRANCE OBSERVATEUR“, 500 de mineri din Asturia au fost arestaţi. 12 dintre aceştia au fost transferaţi la închi­soarea Carabanchel din Madrid, după ce au fost bătuţi cu brutalitate. Fernando Caro, căpitan in „garda civilă“, este cunoscut in întreaga regiune pentru torturile rafinate la care supune pe conducătorii grevişti. Minerul Rafael Gonzalez a murit la 3 septembrie în urma torturilor in­durate la comisariatul de poliţie din Sama de Langreo. Un alt miner a înnebunit şi a trebuit să fie internat la spitalul psihiatric din La Ca­­dellada de lingă Oviedo. Mai multe soţii de mineri, arestate împreună cu bărbaţii lor, se găsesc acum la închisoarea din Oviedo. Autorităţile au anunţat că vor im­pune amenzi în sumă de la 1 000 la 6 000 de pesetas oricărei fabrici care va angaja vreun muncitor concediat de la o altă întreprindere pentru par­ticipare la greve". ALEXANDRIA. Motonava „Litva" a ancorat azi dimineaţă în portul A­­lexandria (R.A.U.). în cursul călăto­riei pe bordul motonavei, participan­ţii la cea de-a treia Reuniune Mondială a Ziariştilor şi-au continuat lucrările. In cadrul comisiilor, care au dezbătut rapoartele prezentate, s-au încheiat discuţiile, în şedinţe plenare au luat cuvîntul peste 100 de ziarişti din toate continentele, fă­­cînd o serie de propuneri. Subcomi­siile create au început să elaboreze rezoluţii şi recomandări. VARŞOVIA. La 30 septembrie a avut loc în Sala Congreselor din Palatul Ştiinţei şi Culturii din Varşo­via un miting consacrat prieteniei dintre popoarele Poloniei şi R. D. Germane. La miting au rostit cuvîn­­tări Wladyslaw Gomulka, prim-secre­­tar al C.C. al P.M.U.P., şi Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Congresul internaţional al arhitecţilor HAVANA. In capitala Cubei s-a deschis cel de-al 7-lea Congres inter­naţional al arhitecţilor. Delegaţia de arhitecţi români este condusă de prof. arh. Gustav Gusti, vicepre­şedinte al Comitetului de stat pentru construcţii, arhitectură şi sistemati­zare. La prima şedinţă plenară a Con­gresului au fost prezenţi, în afară de delegaţi, numeroşi oaspeţi, preşedin­tele Osvaldo Dorticos, membri ai gu­vernului revoluţionar, membri ai mi­siunilor diplomatice. LONDRA. In Piaţa Trafalgar din Londra a avut loc la 29 septembrie un mare miting al partizanilor dezar­mării nucleare­ din Anglia. Cu acest prilej s-a adoptat o rezoluţie împo­triva planurilor de creare a forţelor nucleare multilaterale ale N.A.T.O. şi împotriva participării Angliei la crearea acestor forţe. Vorbitorii au criticat politica internă şi externă a conservatorilor, cerînd organizarea cit mai grabnică a alegerilor parla­mentare în Anglia. MOSCOVA. La 30 septembrie a sosit la Moscova o delegaţie guver­namentală algeriană, în frunte cu Houari Boumedienne, prim vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al apărării naţionale al Re­publicii Algeriene Democratice şi Populare, BOGOTA. Un grup de deputaţi ai Congresului Naţional al Columbiei s-a pronunţat în sprijinul restabilirii rela­ţiilor diplomatice şi comerciale cu Uniunea Sovietică şi alte ţări socia­liste. Deputaţii Ansisar Lopez, Diego Uribe Vargas, Nelli Turbay, membri ai partidului liberal, partid de guver­nământ în Columbia, precum şi con­servatorul Enrique Rueda Rivero au cerut să se pună capăt izolării Colum­biei de ţările lagărului socialist şi să se stabilească cu ele relaţii diploma­tice. CAIlpă cum relatează a­genţia­­ în Republica Arabă Unită descoperite două ză­­cămint minereuri radioactive. Primul olă situat în regiunea Kassei a doilea în regiunea munţil­ui. Rlele alegerilor indul Bremen Bofirinică au avut loc în landuri, cel mai mic land al R. F.ie, alegeri pentru Adu­narea vă locală. Partial-democrat din Ger­­maniaitală, care deţinea şi înaintigeri puterea în guver­nul lja obţinut 54,6 la sută din­­ exprimate. Candidaţii pariieştin-democrat au obţi­nut isută, iar partidele de dreafre care „Partidul ger­­man"registrat pierderi sub­­stanţi SACorespondentul agenţiei Asspess la Saigon anunţă că precinistrului de război al S. Utamara, şi a generalului Tayizută iniţial pentru ziua de­mbrie, a fost amînată cu o zi. Pe 30 septembrie primul cosm lume, Iuri Gagarin, a fosti Consiliul Municipal­ al oraş şi la Consiliul General al Intului Sena, unde i s-a mu­ra Medalie de argint a oraş, precum şi Medalia de Dncpartamentului Sena. După lovitura militară de stat Val de arestări în Republica Dominical SANTO DOMINGO 30 (Agerpres).­­ Potrivit agenţiei Prensa Latina, de la preluarea puterii de către junta militară, care a răsturnat gu­vernul preşedintelui Bosch din Re­publica Dominicană, în ţară au fost operate 3 000 de arestări. Totodată menţionează agenţia, continuă per­cheziţionarea caselor particulari valul de persecuţii şi represiuni potriva elementelor de stingă. în Republica Dominicană tem­­ea continuă să crească. Pe străzi tratează soldaţi „cu ordinul de a piedica cu violenţă orice demonsa­ţie populară de protest împoti loviturii de militare“. Consiliul I­versităţii naţia­le a dat purl­tăţii o declari semnată de dle­nii tuturor fac­tăţilor univer­tăţii, în care cere restabili imediată a coni­tuţiei. Studenţii de această univer­tate au organi în capitală i­monstraţii de pe­test împotr, acţiunilor cere­rilor militare. San Domingo. S­taţi şi poliţişti fectuează razii, testînd numeroşi depţi ai partii­lor democratice. Noi m­ente rasiale în S.U., NEW­RK 30 (Agerpres). Î ] trei zile oraşul Orangeburg (st­­ul Caia de sud) se desfăşoa: puternicmonstraţii ale populaţi de cultDupă ce la 28 septembr­ioliţia sstat 162 de demonstrări duminilţi 300 de negri au fc întemn. Pe dtă parte, autorităţile di statul Kama au anunțat la 5 septem arestarea a doi albi ba­nuiți cu­ autorii atentatelor c bombeotriva negrilor din orași Birmim. Conferinţa anuală a Partidi laburist englez LONDRA 30 (Agerpres). — La 30 septembrie a început la Scarborough cea de-a 62-a conferinţă anuală a partidului laburist. La conferinţă participă 1233 de delegaţi, repre­­zentînd 6 477 000 de membri ai partidului. Chiar de la început conferinţa a fost marcată de o serioasă ciocnire între aripa de stînga şi cea de dreapta a partidului. Reprezentări­n­ţii stîngii au protestat împotriva e­­liminării de pe ordinea de zi a con­ferinţei a numeroase probleme re­feritoare la politica externă şi mi­litară a Angliei. Agenţia France Presse subliniază că este pentru prima dată în ana­lele partidului cînd la o conferinţă anuală nu sunt dezbătute probleme­le de politică externă şi militară. Singurul proiect de rezoluţie men­ţinut pe ordinea de zi în probleme externe cere întărirea O.N.U. De pe agenda conferinţei au fost, de asea, eliminate problemei referit la politica de naţionali­zare. Hardilson, liderul partidulu­iaburi rostit duminică seara înaintdeschiderea Congresulu acestixid, un important discur în car referit la politica externi a Ang subliniind că Tratatul di la Mo trebuie să deschidă ca­­lea pa realizarea altor acordur intern­e, liderul laburist s-s pronum­ favoarea adoptării u­­nui o­m dinamic conceput ci imagii pentru lărgirea comerţu­lui dint şi Vest. Wils-a declarat împotriva acordrmei atomice Germaniei occidi şi a respins totodată planifican de creare a așa-zi­­selor" nucleare multilaterale ale li". Wil declarat totodată că un viitorn laburist va respecta a­­lianțai. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Bucureşti, Piata „Scînteii* Tel 17.00.10. 17.00.SO. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor!! voluntari din intreprinderi si instituţii. Tiparul« Combinatul Poligrafic Ca­

Next