Scînteia, octombrie 1963 (Anul 32, nr. 6032-6062)

1963-10-14 / nr. 6045

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA» Anul XXXIII Nr. 6045 [ Luni 14 octombrie 1963 || 4 PAGINI - 20 BANI priemum lucrărilor agricole de tobă In centrul atenţiei , culesul şi vinificarea strugurilor în majoritatea podgoriilor şi centrelor viticole culesul şi vinificarea strugurilor au fost intensificate în ultimele zile. Din datele Consiliului Superior al Agriculturii şi ale Ministerului Industriei Alimentare, rezultă că s-au cules peste 60 la sută din vii. în gospodăriile agricole colective din podgoriile regiunii Iași s-a recoltat 92 la sută din vii, în cele din regiunea Bucureşti 80 la sută, iar în cele din podgoriile Dobrogei mai mult de 70 la sută. In unele podgorii însă, printre care cele din regiunile Ploieşti, Bacău, Argeş, Oltenia, Cluj, Crişana şi Maramureş, culesul strugurilor este întîrziat. Din această cauză unele centre de vinificare ale Ministerului Industriei Alimentare nu funcţionează cu întreaga capacitate. In următoarele zile, culesul şi vinificarea strugurilor trebuie mult grăbite în toate podgoriile ţării. Timpul fiind înaintat, Consiliul Superior al Agriculturii şi Ministerul Industriei Alimentare recomandă urgentarea culesului. Pentru ca activitatea centrelor de vinificare să se desfăşoare în bune condiţii este necesar să se organizeze, de asemenea, mai bine transportul strugurilor spre a se asigura funcţionarea continuă a centrelor şi a se evita staţionarea mijloacelor de transport. In toate podgoriile să se acorde o grijă deosebită preluării şi vinificării strugurilor pentru a se asigura vinuri de larg consum de bună calitate. (Agerpres) La semănat pe ogoarele gospodăriei colective din comuna Galda de Jos, regiunea Hunedoara. In aceste zile, cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Alba Iulia, colectiviştii de aci însămînţează ultimele suprafeţe cu grîu. (Foto : A. CARTOJAN) Măsuri concrete, rezultate bune O sarcină principală care stă în prezent în atenţia Consiliului agricol raional Drăgăneşti-Olt este desfăşurarea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de toamnă. Gospodăriile colective din raion şi-au planificat să însămînţeze cu grîu şi secară 28 000 de hectare. Pentru a se obţine producţii mari, specialiştii din unităţi au fost îndrumaţi de către consiliul agricol să întocmească din timp schiţe de amplasare a griului care să cuprindă terenurile cele mai bune, pregătite corespunzător. Ţinînd seama de recomandările Consiliului Superior al Agriculturii şi pe baza experienţei noastre am stabilit cultivarea în gospodării a celor mai productive soiuri, în funcţie de condiţiile de climă şi sol ale fiecărei unităţi. Un rol deosebit în creşterea producţiei îl are densitatea plantelor la unitatea de suprafaţă. In acest scop, consiliul agricol raional acordă atenţie deosebită respectării cu stricteţe a normei de semănat, în funcţie de însuşirile biologice ale fiecărui soi şi de valoarea culturală a seminţei. Pentru aceasta, încă cu mult timp în urmă, s-a făcut pe centre de gospodării instruirea brigadierilor de cîmp şi a mînuitorilor de semănători. La această pregătire au participat cîte 2 colectivişti pentru fiecare semănătoare, dintre cei mai pricepuţi, cu experienţă în această muncă. Instructajul s-a făcut direct în cîmp, unde s-au efectuat reglajul şi probele la semănători. Rezultatele anului acesta, experienţa gospodăriilor fruntaşe din raionul nostru arată că recolte bune se obţin acolo unde se pregăteşte un pat germinativ bun, iar semănatul se face la timpul optim. Realizarea acestor lucrări depinde în mare măsură de buna organizare a muncii în brigăzile de tractoare, de îndrumarea pe care mecanizatorii o primesc din partea specialiştilor. Peste tot unde munca a fost bine organizată s-au însămînţat suprafeţe mari, făcîndu-se în acelaşi timp lucrări de calitate. La G.A.C. Crîngeni, la îndrumarea inginerului agronom Stan Macafei, mecanizatorii şi colectiviştii au pregătit un pat germinativ corespunzător, iar la semănat se dă cantitatea de sămînţă stabilită şi se respectă adîncimea. In unele gospodării colective au fost semnalate lucrări de slabă calitate. Această problemă a fost discutată într-o şedinţă operativă organizată recent de către consiliul agricol raional, la care au participat specialişti din unităţi. Cu acest prilej, s-a criticat faptul că inginerul agronom Gh. Mincu, de la G.A.C. „Spic de grîu“ Vîl- Din activitatea Consiliului agricol raional Drăgăneşti-Olt ele, a admis ca pe 20 ha să se însămînţeze sămînţă neselectată. De asemenea, s-a criticat faptul că la G.A.C. „Unirea“ din Văleni, tractoriştii au lăsat pe o mare suprafaţă sămînţă neacoperită. Semănatul griului în epoca optimă este determinat şi de modul cum sunt folosite tractoarele şi maşinile agricole. în planul operativ întocmit de către consiliul agricol şi conducerile S.M.T. s-a prevăzut ca tractoarele care au mecanizatori de schimb să lucreze în timpul zilei cu ajutorul de tractorist, iar în timpul nopţii, cu tractoristul de bază. Pentru a veni în sprijinul consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective, la indicaţia biroului comitetului raional de partid, membrii consiliului agricol sunt în permanenţă pe teren, în mijlocul colectiviştilor, al mecanizatorilor, ajutînd în mod concret la executarea lucrărilor la timpul optim şi în condiţii agrotehnice superioare. De asemenea, consiliul agricol raional veghează ca peste tot ritmul însămînţărilor să fie impulsionat, iar acolo unde constată greutăţi intervine prin măsuri operative. O astfel de situaţie s-a întîmplat, bunăoară, la G.A.C. Drăgăneşti. Aici lucrurile mergeau anevoios, din cauză că conducerea gospodăriei a acţionat cu încetineală la eliberarea terenului de coceni. Nici tractoarele şi maşinile agricole nu erau folosite la întreaga lor capacitate. Pe unele parcele, tractoriștii executaseră lucrări de slabă calitate. Consiliul agricol raional a repartizat să se ocupe de această gospodărie pe tov. inginer Iosif Mirea, vicepreşedinte al consiliului. Conducerea gospodăriei a fost sprijinită să alcătuiască echipe de colectivişti care să se ocupe de tăiatul cocenilor şi eliberarea terenului. Pentru uşurarea muncii tractoriştilor, carburanţii şi lubrifianţii au fost transportaţi la capetele parcelelor care urmau să fie semănate a doua zi. Lucrurile s-au îndreptat în scurtă vreme. G.A.C. Drăgăneşti a însămînţat pînă acum aproape jumătate din suprafaţa planificată. O situaţie asemănătoare a fost îndreptată de consiliul agricol raional şi la G.A.C. Crîngeni. Datorită măsurilor luate şi aici s-au însămînţat pînă acum aproape 1000 ha. Muncind cu răspundere, colectiviştii din Crîngeni, Crîmpoaia, Comani, Radomireşti, Şerbăneşti, Vîlcele au semănat cele mai mari suprafeţe. Preocupîndu-ne în continuare de buna organizare a muncii în această campanie, vom contribui ca semănatul să fie terminat în timpul optim. Ing. MARIN COSTEA preşedintele Consiliului agricol raional Drăgăneşti Olt — Argeş Brigadierul Ion Stanciu din schela Lilieşti, regiunea Ploieşti, recent decorat cu Ordinul Muncii cl. IlI-a, se preocupă îndeaproape de ridicarea calificării petroliştilor, iată-i dinţi indicații sondorului Nistor Badea. Primul spectacol în Capitală al Teatrului „Maxim Gorki“ din Leningrad Duminică seara a avut loc la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Romîne primul spectacol dat în Capitală de Teatrul Mare de dramă „Maxim Gorki“ din Leningrad. Oaspeţii sovietici au prezentat piesa „Oceanul“ de A. Stein. Regia spectacolului aparţine lui G. A. Tovstonogov, artist al poporului al U.R.S.S., iar scenografia este semnată de S. S. Mandel, laureat al Premiului de Stat. In rolurile principale au apărut K. I. Lavrov, artist emerit al R.S.F.S. Rusă, S. I. Iurski, O. V. Basilaşvili, L. I. Makarova, artistă a poporului a R.S.F.S. Rusă. Spectacolul s-a bucurat de un frumos succes. Artiştilor le-au fost oferite flori. (Agerpres) „Copii, învăţaţi regulile de circulaţie!“ Lucrătorii de miliţie întreprind o acţiune pe ţară pentru iniţierea şcolarilor în regulile de circulaţie. In acest scop, în sute de şcoli din oraşe şi sate, sub supravegherea profesorilor diriginţi se vor explica elevilor normele de circulaţie pe drumurile publice , vor fi discutate instructaje special elaborate intitulate „Copii, învăţaţi regulile de circulaţie !“ şi alte materiale legate de această temă. Au loc şi concursuri pentru verificarea cunoştinţelor în acest domeniu la care participă peste 250 000 elevi. Câştigătorii vor fi premiaţi cu obiecte pe care sunt imprimate desene şi sfaturi privind comportarea pe drumurile publice. Condiţii bune de muncă Pentru muncitorii forestieri din Maramureş au fost construite încă 13 cabane, noi biblioteci, precum şi noi magazine de aprovizionare şi desfacere. In apropierea celor peste 200 de cabane existente acum în exploatările forestiere maramureşene, funcţionează peste 50 de unităţi ale cooperaţiei de consum, numeroase dispensare, puncte sanitare. Caravanele cinematografice prezintă filme pînă în cele mai îndepărtate exploatări forestiere. Transformări înnoitoare s-au petrecut şi în ce priveşte condiţiile de muncă. Camioanele, funicularele, tractoarele forestiere, fierăstraiele mecanice şi alte utilaje de înaltă productivitate, cu care se lucrează acum în exploatări, asigură ca lucrările de exploatare a lemnului să se facă mecanizat în proporţie de aproape 60 la sută. A 14-a serie SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). Ieri au sosit la Vatra Dornei ultimii oaspeţi din cea de-a 14-a serie de oameni ai muncii pentru odihnă şi tratament. De la începutul anului şi pînă în prezent, în pitoreasca staţiune, care funcţionează şi în timpul iernii, şi-au petrecut concediul de odihnă peste 8 000 de salariaţi din întreaga ţară. Pentru perioada de iarnă au fost făcute intense pregătiri. S-a verificat instalaţia de încălzire, au continuat lucrările de renovare a clădirilor, s-a completat mobilierul, iar în prezent este în curs însilozarea cartofilor și a celorlalte legume pentru lunile de 1 ania AIn faţa juriului In cadrul Festivalului bienal de teatru de amatori-Bucureşti, faza interîntreprinderi şi intercomunală, la Casa de cultură a raionului 23 August s-au prezentat ieri dimineaţă în faţa juriului echipele artistice ale Casei raionale de cultură şi căminelor culturale din comuna Pantelimon şi satul Moara Domnească. Artiştii amatori ai Casei de cultură au prezentat sceneta dramatică „Cintecul lebedei“ şi piesa într-un act „Soarele a răsărit la miezul nopţii". In continuare au urmat spectacolele cu piesele într-un act: „Stupii cu pricina" şi „Ultima rădăcină", interpretate de artişti amatori din Pantelimon şi respectiv din Moara Domnească. In fotografie : Scenă din piesa „Ultima rădăcină". In drumeţie CLUJ (coresp. „Scinteii“). Sîmbătă şi duminică, din faţa Agenţiei O.N.T. Carpaţi de la Cluj au plecat în excursie sute de oameni ai muncii. Un grup de studenţi ai Universităţii „Babeş- Bolyai“ au vizitat frumosul monument al naturii, Cheile Turzii. Un autocar a străbătut ruta Cluj-Brașov. Majoritatea clujenilor au preferat să-şi petreacă duminica în împrejurimi, la Făget sau în pădurea Hoia. Complex comercial pe şoseaua Giurgiului Pe şoseaua Giurgiului din Bucureşti s-au înălţat în ultima vreme numeroase blocuri care formează un adevărat cartier nou. Pentru o mai bună aprovizionare a noilor locatari, la parterul a trei blocuri, în punctul Toporaşi-Livadă, va fi dat în folosinţă un mare complex comercial. Vor fi deschise un magazin alimentar general cu autoservire, magazine pentru desfacerea produselor de panificaţie, pentru carne, legume şi fructe, mezeluri-brînzeturi, un restaurant cu bucătărie de bloc, cofetărie. Tot aici vor mai funcţiona şi magazine pentru încălţăminte, magazine cu articole de menaj-electrice, tutungerie, chimicale-fierărie, textile, galanterie-parfumerie-mercene. De asemenea, vor fi deschise unităţi de deservire şi prestări de servicii pentru populaţie : oficiu P.T.T.R., farmacie, librărie etc. Noile magazine vor fi înzestrate cu utilaje și mobilier modern. IERI ÎN CAPITALĂ S-au încheiat campionatele internaţionale de atletism ale R. P. Romíné Cea de-a XV-a ediţie a campionatelor internaţionale de atletism ale Republicii Populare Romíne, care a fost găzduită de stadionul Republicii din Capitală, s-a încheiat ieri seară, în cele două zile de întreceri, s-au înregistrat o serie de performanţe de certă valoare internaţională. Cu această ocazie, atleţii romîni au cîştigat 5 titluri de campioni internaţionali (la suliţă-femei, suliţă-bărbaţi, 3000 m obstacole, 200 m plat-bărbaţi, săritura în înălţime-bărbaţi) şi au stabilit două noi recorduri republicane (4,50 m la săritura cu prăjina şi 13 min. 49,8 sec. la 5000 m). (Citiţi alte amănunte la rubrica de sport). Apartamente date in folosinţă GALAŢI (coresp. „Scînteii“). La Galaţi, în cartierul Tiglina, au fost date recent in folosinţă încă 4 blocuri de locuit, cu peste 200 de apartamente. Cu acestea, numărul apartamentelor terminate de la începutul anului şi pînă acum a ajuns la 1055, în prezent se lucrează la construcţia unui bloc turn cu 180 de garsoniere, a unuicomplex alimentar pe bulevardul George Coşbuc şi a unui centru comercial pe strada Brăilei. DUMINICĂ ŞCOLARĂ Cam aşa s-ar putea caracteriza în două cuvinte — cele din titlul acestui reportaj — ziua de odihnă de ieri a minerilor din Lupeni. Şi iată de ce. S-a deschis aici şi ultima dintre şcolile acestei toamne : o universitate. Universitate la Lupeni ? Da. Sediul ei: sala mare a clubului muncitoresc. Studenţi: 220 — de profesie mineri, electricieni lăcătuşi, preparatori, filatoare. Discipline de studiu: tehnică nouă, astronomie, limbă şi literatură română, socialism ştiinţific. înaintea primei ore de curs, m-am aflat printre cei care au luat loc in băncile universităţii muncitoreşti. Unii sînt studenţi cu stagiu mai îndelungat: minerul Vasile Sabău şi electricianul Petru Vrăbiescu frecventează de cinci ani universitatea, muncitoarea de la preparaţie Iozefina Verdele de doi ani. Alţii sunt „boboci“, ca fraţii Ghioancă, Ion şi Sabin, mineri cunoscuţi în toată Valea Jiului. Cei doi sunt în întrecere la abatajele frontale, dar iată că, într-o altă formă, întrecerea lor continuă şi aici. Au luat loc frăţeşte pe scaune alăturate, iar prinprejurul lor se află cîţiva ortaci din brigăzile conduse de ei, nedespărţiţi nici la ceasul acestui „şut“ duminical care nu se desfăşoară în subteran. Creioanele proaspăt ascuţite înscriu pe foaia încă albă a caietului titlurile primelor prelegeri. Şi mai numeroşi, peste 700, sunt elevii reuniţi în marea sală a şcolii profesionale (adevărat orăşel al viitorilor muncitori situat pe o înălţime, într-unul din colţurile cele mai pitoreşti ale Lupenilor). Duminica — zi de învăţătură ? Intr-un fel, da— Instructive clipe petrec viitorii mineri în tovărăşia vestitului şef de brigadă Petru Sălceanu, invitat de ei să-şi depene amintirile şi să le înfăţişeze imagini din viaţa şi munca bărbătească a oamenilor din adincuri. Dimineaţa şcolară continuă apoi cu o scurtă lecţie despre muzică. Din caietul benzii de magnetofon se toarce din cînd în cînd cîte o melodie, iar cei scoşi „la tablă" trebuie să răspundă, fulger, întrebării puse de profesorul examinator de o vîrstă cu ei: concursul „Cine ştie, cîştigă“ pe teme muzicale. Nişte elevi, cam măricei pentru mediul de aici al cărui stăpîn este abecedarul, stau cuminţi în băncile clasei l a a şcolii din cartierul Braia. Clădire nouă, cea mai recentă construcţie şcolară din Lupeni. Ce „învaţă" în această dimineaţă mamele şi taţii din bănci ? Cum să călăuzească, în strînsă colaborare cu învăţătorii, primii paşi ai copiilor lor, deveniţi de curînd şcolari. Se alege comitetul de părinţi al clasei la... Ar exista aşadar, motiv pentru a caracteriza duminica de ieri a Lupenilor drept o duminică... şcolară. Dar, fireşte, nu în exclusivitate şcolară. Nu pot fi omişi numeroşii pasionaţi ai şahului întîlniţi la club, care nu s-au dezlipit ore în şir de cele 12 mese cu pătrăţele alb-negre, şi nici virtuoşii tacticieni ai tacului de biliard. Intr-o sală învecinată, profitînd de dulcea lumină a dimineţii, cei de la cercul plastic, printre care lăcătuşul loan Cimponeru, mecanicul Iosif Marton şi frezorul Mihai Mucea au migălit la schiţele de compoziţie ale unor viitoare linogravuri. Numai cercul de fotografi amatori era închis... Ispita soarelui de afară i-a scos din penumbra laboratorului, împrăştiindu-i cu aparatele lor în peisajul Văii. După cum numeroşi alţi mineri din Lupeni au ţinut să folosească pentru drumeţie neaşteptat de frumoasa zi, îndreptîndu-se spre cabanele Straja şi Cîmpul lui Neag sau pe îndrăgitele cărări din jurul Sohodolului. Iar fiindcă „Minerul“-Lupeni a jucat ieri în deplasare, unii „microbişti“ — pentru care o duminică fără fotbal este o zi... ploioasă — s-au dus să susţină la Petroşeni galeria „Jiului" în victorioasa întîlnire cu „Industria Sîrmei" din Cîmpia Turzii. La ora cînd transmit aceste rînduri sălile celor două cluburi din Lupeni sînt pline cu sute de tineri prezenţi la seara cultural-distractivă. Capăt legătura cu redacţia. In receptor, printre cuvinte, picură muzică, iar tovarăşa stenografă mă întreabă de unde se aude. — Din sala învecinată, răspund. Este un toi „Dansul florilor“... VICTOR VÎNTU Un obiectiv centra Filatura noastră este una din întreprinderile nou construite ; ea prelucrează in şi cînepă transformîndu-le în fire şi diferite ţesături: stofă de mobilă, prelate, pînză de saci, covoare. In întreprindere lucrează un colectiv format în majoritate din cadre tinere care au învăţat meseria de filator aici în fabrică, şi care, sub conducerea organizaţiei de partid, au iniţiat în anii din urmă multe acţiuni valoroase pentru punerea în valoare a rezervelor interne ale producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor figurează ca un obiectiv central în întrecerea din uzina noastră. Grija pentru calitate începe de la achiziţionarea şi depozitarea materiei prime necesare procesului de fabricaţie. Anul acesta, în întreprindere s-a dat o atenţie deosebită recepţionării calitative a tuturor loturilor de culţi ce au intrat în procesul de producţie. Fireşte, am învăţat din proprie experienţă ; în trecut nu ne-a fost deloc uşor să perfecţionăm tehnologia în condiţiile cînd, printr-o sortare şi recepţionare superficială, lăsăm să fie trimisă în procesul de prelucrare materie primă neomogenă, care dădea naştere la greutăţi în procesul de fabricaţie. Calitatea firelor este determinată — cum bine se ştie — de mai mulţi factori. Printre aceştia se numără calitatea bobinelor şi canetelor, proprietăţile fizico-mecanice ale firului, rezistenţa acestuia etc. In urma unei analize făcute de specialiştii uzinei noastre în acest an, s-a constatat că unele defecţiuni — fire pătate, noduri, îngroşări, bobine moi sau supraîncărcate — proveneau mai ales din cauza insuficientei calificări a unor muncitori sau se datorau unor defecţiuni existente în organizarea muncii. O măsură luată în urma acestei analize a fost sporirea preocupării pentru buna organizare a întrecerii socialiste în vederea obţinerii unor produse de calitate superioară. In lunile august şi septembrie s-au ţinut şedinţe speciale cu filatoarele, în cadrul cărora s-au analizat deficienţele şi cauzele lor, căile de îmbunătăţire a muncii. Filatoare cu o experienţă îndelungată în muncă, cum sînt Csergő Maria, Szabó Agneta, Rozalia Ambrus, Sándor Irina şi altele, au hotărît să se ocupe îndeaproape de calificarea muncitoarelor mai nou angajate. Ca Experienţa anului 1963 la baza pregătirilor pentru anul viitor urmare, au sporit grija şi priceperea muncitoarelor în întreţinerea maşinilor , cardelor, fluierelor şi a celorlalte utilaje. Colectivul atelierului mecanic a dat un ajutor eficace muncitorilor la repararea micilor defecţiuni, mecanicii au respectat graficele lunare de reparaţii şi revizii curente. Controlul tehnic de calitate a desfăşurat şi el o activitate rodnică, atît în ce priveşte îndrumarea, cit şi în privinţa verificării, pe faze de lucru, a produselor. Deosebit de importantă pentru asigurarea calităţii produselor a fost activitatea laboratorului fabricii. In vederea exercitării unui control ştiinţific în laborator, comitetul sindicatului, în colaborare cu conducerea administrativă, a organizat un curs de ridicare a calificării pentru laborante, îmbunătăţirea calităţii producţiei este nemijlocit legată de perfecţionarea procesului tehnologic. Activitatea practică pentru îndeplinirea exemplară a planului se împleteşte strîns cu studierea, de către cadrele tehnice ale uzinei, a unor probleme tehnice a căror rezolvare poate influenţa pozitiv asupra perfecţionării procesului de producţie. Din proprie experienţă am constatat că la anumiţi parametri de reglaj (torsiune, laminaj, frînare) se obţine o frecvenţă de rupere foarte mare. In prezent, specialiștii din colectivul nostru și-au prevăzut în planul de activitate studierea zonei torsiunii critice. Se studiază, de asemenea, posibilitatea individualizării fibrei de cînepă, utilizîndu-se în acest scop garnituri de cardă mai fine. Mobilizarea largă a rezervelor interne este una dintre problemele căreia îi acordăm o atenţie deosebită, acum cînd pregătim producţia anului viitor. De calitatea fibrelor de in şi cînepă care intră în amestec depinde nivelul consumului specific pe unitate de produs, depind măsurile ce trebuie luate din punct de vedere tehnologic, pentru a se asigura desfăşurarea normală a procesului de filare, creşterea productivităţii muncii. Pe muncitorii şi tehnicienii noştri îi interesează îndeosebi să aibă asigurate fibre textile cu proprietăţi tehnologice bune, care să se comporte cit mai bine în procesul de filare. Uneori se pierd însă din vedere, la alegerea compoziţiei materiei prime, factorii de ordin economic (nu se urmăreşte ca preţul de cost al amestecului să fie cit mai redus, ca materia primă prelucrată să fie cit mai ieftină). Este ştiut însă că între costul amestecului de fibră de in şi calitatea ei există o strînsă legătură ; un amestec de in şi cînepă cu un preţ redus are o compoziţie calitativ inferioară amestecului cu un preţ mai mare. De aceea, atîta timp cit nu intervin schimbări în condiţiile de lucru existente, prelucrarea unei materii prime ieftine nu este întru totul economică, deoarece are ca urmare scăderea celorlalţi indici de lucru — în primul rînd a indicelui de calitate. Pentru a se putea da răspunsuri documentate acestei probleme, a fost necesar să se facă și să se urmărească o serie de probe pe un timp mai îndelungat. în acest sens, ne-a ajutat şi schimbul de experienţă care a avut loc în luna septembrie în întreprinderea noastră, la care au participat şi ingineri din partea Direcţiei generale tutelare, precum şi inginerişefi din întreprinderile beneficiare. Schimbul de experienţă a fost rodnic ; s-au discutat probleme tehnologice şi organizatorice în urma cărora s-au tras concluzii preţioase în ce priveşte modul de prelucrare a cîlţilor de in şi cînepă pe maşinile noastre. Schimburi de experienţă pot fi organizate şi între topitori şi filatori, cit şi între filatori şi ţesători. Asemenea întîlniri între inginerii şi tehnicienii întreprinderilor din sector, cit şi între beneficiari şi furnizori ar permite elucidarea mai rapidă a unor probleme care mai sunt încă în discuţie. Pregătindu-se pentru producţia anului viitor, colectivul nostru acordă o atenţie sporită problemelor legate de îmbunătăţirea activităţii de planificare şi de aprovizionare a filaturii cu materie primă. Contractele cu furnizorii vor fi în aşa fel încheiate, incit prin stabilirea termenelor de livrare pentru fiecare sort, să se asigure în permanenţă, în magazia fabricii, stocul necesar. Intrucît folosirea uneia sau alteia din materiile prime influenţează nemijlocit calitatea produselor, productivitatea muncii şi preţul de cost, căutăm să asigurăm de pe acum toate măsurile care să permită stabilirea ştiinţifică a proporţiilor în care vor fi prelucrate diferite sorturi. Prin punerea în valoare a noi rezerve interne, vom înregistra în anul 1964 noi progrese pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor, a realizării exemplare a tuturor indicatorilor de plan. IOSIF POPOVICI inginer şef Filatura de in şi cînepă Gheorghieni Colectivul Fabricii de tricotaje „Crinul“ din Capitală dă o mare atenţie îmbunătăţirii calităţii produselor. Maria Zara din secţia maşini de tricotat, pe care o vedeţi în fotografie, s-a evidenţiat pentru calitatea superioară a tricotajelor realizate. (Foto : Agerpres)