Scînteia, noiembrie 1963 (Anul 32, nr. 6063-6092)

1963-11-01 / nr. 6063

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ISI Organ al Comitetului Central al P.M.R Anul XXXIII Nr. 6063 Vineri 1 noiembrie 1963 4 PAGINI — 20 BANI O preocupare permanentă — răspindirea experienţei înaintate Pentru sporirea continuă a pro­ducţiei agricole vegetale şi anima­le, prezintă o mare importanţă studi­erea şi răspindirea experienţei îna­intate. In perioada care a trecut de la constituirea consiliilor agricole s-a dovedit ce mare însemnătate are dezbaterea în consiliile agricole a celor mai avansate metode agrozoo­tehnice izvorîte din rezultatele cer­cetărilor ştiinţifice şi din practica înaintată. Acest lucru a permis or­ganizarea sistematică de schimburi de experienţă şi a creat condiţii pentru a se cunoaşte şi generaliza cele mai bune rezultate obţinute în producţie. Activitatea de conducere în do­meniul agriculturii este foarte vastă. Ea necesită deopotrivă îndru­marea gospodăriilor colective pen­tru o mai bună organizare a muncii cît şi aplicarea diferitelor măsuri agrozootehnice în - ■ vederea sporirii producţiei agrico vegetale şi ani­male. In cele ce urmează vom ex--------------------­pune unele aspecte ale muncii noas­tre în domeniul popularizării şi răs­­pîndirii experienţei înaintate. Una din preocupările principale ale consiliului agricol regional Ar­geş este sporirea continuă a recol­telor la hectar. Aceasta este deter­minată mai ales de condiţiile naturale deosebite. In regiune pre­domină podzolurile, soluri sărace de pe care în trecut se obţineau pro­ducţii mici, cu mult sub posibili­tăţi. Ridicarea capacităţii de pro­ducţie a solurilor podzolice din regiune constituie o sarcină dintre cele mai importante căreia consiliile agricole, cadrele de specialişti şi conducerile unităţilor agricole so­cialiste îi acordă toată atenţia. După cum se ştie, prin aplicarea de amendamente şi îngrăşăminte, recolta pe terenurile podzolice poa­te creşte mult. Dar extinderea aces­tei metode depăşeşte limitele unor măsuri tehnice. Ea trebuie să con­stituie o preocupare largă a tuturor gospodăriilor colective şi de stat, lu­cru care se realizează prin popu­larizarea şi extinderea experienţei obţinute în această direcţie. In cîte­­va gospodării colective şi de stat din regiune au fost obţinute anii trecuţi, prin aplicarea de amenda­mente şi îngrăşăminte, rezultate bune în sporirea recoltelor. S-au făcut cunoscute pentru realizările lor în această privinţă gospodăriile de stat şi colective din Căteas­­ca Răteşti, Scorniceşti, Vedea şi al­tele care au aplicat cu succes re­zultatele experienţelor întreprinse în decursul anilor la centrul expe­rimental Oarja. Experienţa acestor unităţi este deosebit de valoroasă şi de aceea consiliul agricol regional a căutat să o extindă. In acest scop a fost organizat pe plan regional un schimb de experienţă privind folo­sirea amendamentelor şi lucrarea raţională a solurilor podzolice. La acest schimb de experienţă au luat parte un mare număr de specialişti din unităţile agricole socialiste, de la consiliile agricole raionale şi ca­dre de conducere din unităţile agri­cole socialiste. A­­cesta a fost urmat de schimburi de experienţă în ca- c­­drul raioanelor. Astfel, în raionul Găeşti au avut loc asemenea acţiuni în 5 gospodării colective. Toate aces­tea au fost urmate de planuri concre­te de aplicare de amendamente, ferti­lizarea solului etc., întocmite pe o perioadă de 3-5 ani. Rezultatele n-au întîrziat să se vadă. In acest an, unităţile agricole socialiste din regiune au aplicat 65 000 tone de a­­mendamente calcaroase. Pe terenu­rile podzolice ale gospodăriilor co­lective din raionul Găeşti au fost transportate anul acesta peste 20 000 tone de amendamente. Bine­înţeles, această măsură a fost în­soţită şi de folosirea unor mari can­tităţi de îngrăşăminte existente în fiecare gospodărie. La indicaţia con­siliului agricol regional, specialiştii au îndrumat gospodăriile colective­­ să strîngă cu grijă toate cantităţile­­ gunoi de grajd şi resturile orga­nice pe care apoi să le îngroape sub brazdă. Aplicarea acestor măsuri a făcut ca recoltele de grîu şi porumb pe terenurile amendate să crească de 2-3 ori faţă de ce se obţinea în trecut. In regiunea Argeş s-au desfăşurat şi continuă să se desfăşoare mari lucrări de punere în valoare a tere­nurilor neproductive sau slab pro­ductive situate în pantă, în ultimii ani, patrimoniul viticol şi pomicol al regiunii noastre s-a îmbogăţit cu peste 36 000 ha de plantaţii noi de vii şi pomi, majoritatea făcute pe terenuri în pantă amenajate în te­rase. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără organizarea a­­plicării largi a experienţei îna­intate obţinute de gospodăriile colective şi de stat fruntaşe şi a rea­lizărilor staţiunilor experimentale din regiune. Plantaţiile de vii fă­cute pe terasele dealurilor Golească şi Valea Mare de la staţiunea expe­rimentală Argeş, cele 7 000 ha livezi noi care se întind pe dealurile ra­ionului Muscel etc. au constituit exemple care au fost popularizate pe larg. Acuma nu este gospodărie colectivă în regiune care să aibă teren în pantă, impropriu culturii cerealelor şi care să nu facă ame­najări pentru plantaţii de vii şi pomi. Pentru ca această acţiune să se desfăşoare pe baze ştiinţifice s-au organizat consfătuiri urmate de demonstraţii practice privind : în­fiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de pomi şi viţă de vie pe terenurile în pantă, amenajate în terase ; pro­ducerea materialului săditor viticol în gospodăriile colective ; cultiva­rea intervalelor dintre pomi cu plante alimentare şi furajere etc. La toate acestea a fost popularizată experienţa bună obţinută de gospo­dăriile fruntaşe. Astfel, la consfătu­irea privind producerea materialu­lui săditor viticol organizată la Drăgăşani, după ce participanţii au discutat pe larg această problemă au vizitat gospodăriile colective din (Continuare în pag. 6-a) Ing. GHEORGHE COSTACHE preşedintele Consiliului agricol regional Argeş )IN ACTIVITATEA CONSILIILOR AGRICOLE REGIONALE TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului MOHAMMED AHMED BEN BELLA Preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al poporului romín şi al meu personal, dumneavoastră, guvernului şi poporului algerian cordiale felicitări şi cele mai bune urări de fericire şi progres. Poporul romín urmăreşte cu multă simpatie eforturile pline de abnegaţie ale poporului algerian, îndreptate spre consolidarea indepen­denţei naţionale şi se bucură sincer de realizările remarcabile obţinute în scurta perioadă de la eliberarea patriei sale. Urîndu-vă noi succese în opera Dumneavoastră nobilă de dezvoltare economică, socială şi culturală a Algeriei, îmi exprim convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ţările noastre se vor întări continuu, spre binele celor două popoare şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Ciorogîrla-București, colecti­viștii din Jilava execută arături adinei de toamnă. In fotografie, Brigadierul Voicu Vasile controlează adîncimea arăturii. Arături de toamnă în G. A. S. BRĂILA (coresp. „Scînteii“). — Mecanizatorii din gospodăriile de stat care aparţin trustului Brăila execută în aceste zile arături a­­dînci de toamnă pe mari suprafeţe. Organizîndu-şi munca în două schimburi, tractoriştii de la G.A.S. însurăţei, de exemplu, au făcut pînă acum arături adînci pe aproape 1000 hectare, iar cei de la gospodăria de stat Măicăneşti — pe 950 hectare. Mari suprafeţe au fost arate în toamna aceasta şi la gospodăriile de stat Olăreasca, Vădeni şi Baldovi­­neşti. Pînă în prezent, pe întreg trustul au fost executate arături a­­dînci de toamnă pe o suprafață mai mare de 13 000 hectare. Hotel modern în Capitală Pe calea Griviţei, în apropierea Gării de Nord, a început construcţia unui hotel modern cu nouă etaje. Clădirea va cuprinde 252 de camere cu o ca­pacitate de 500 locuri. La parter vor fi deschise unităţi de deservire : frizerie-coafură, restaurant, garaj ş.a. întreaga construcție va fi finisată după procedee moderne, utilizându-se pe scară largă ma­terialele noi. In inima padurii Sus, în inima pădurii, într-un zăvoi de pe ma­lul Topologului, se află cabanele aşezării fores­tiere Iaroslavele. Munci­torii care lucrează aici s-au gîndit să-şi înfru­museţeze spaţiul din ju­rul cabanelor. Zăvoiul a fost împrejmuit cu gard şi transformat, prin muncă patriotică, în parc. Au fost croite alei presărate cu nisip, s-au confecţionat bănci din mesteacăn alb, s-au ame­najat chioşcuri de odih­nă, o estradă pentru ar­tiştii amatori, un ring de dans, popicărie etc. Parcul a devenit un plă­cut loc de odihnă pentru muncitorii forestieri din parchetele Iaroslavele, Fraga, Şutu, Carpen, Cumpenița, Topologel şi Pîrîul Buzii. „Filmul cunoscut de toţi“ BRAŞOV (coresp. ,,Scom­­teii").­­ Cercul de cine­­mate din cadrul clubului Uzinelor de tractoare din Braşov a iniţiat, cu con­cursul Arhivei naţionale de filme, un ansamblu de manifestări cinematogra­fice intitulat : „Filmul cu­noscut de toţi". In cadrul acestor manifestări, ce au loc o dată pe săptămînă, se prezintă filme cu tema­tică variată. După vizio­nare, se dau explicaţii a­supra unor probleme le­gate de realizarea filmelor asupra realizatorilor şi in­­terpreţilor etc. Cu prilejul primei manifestări de a­­cest fel a rulat filmul „Bravul soldat Svejk". Săptămînă viitoare se va prezenta unul din pri­mele filme românești „Bing-bang". Cu această ocazie se va face o expu­nere în legătură cu isto­ricul filmului romînesc. Centre de închiriat obiecte de sezon Pentru buna deservire a cetăţenilor, cooperativele meşteşugăreşti din Capita­lă închiriază felurite o­­biecte, necesare doar în unele ocazii. Astfel, uni­tatea cooperativei „Pro­gresul - Marochineri“ din b-dul Gării de Nord, blo­cul C închiriază, pentru excursii în munţi, schiuri, bocanci şi pantaloni de schi, hanorace, rucsacuri, corturi pentru alpinism, etc. ; la aceiaşi unitate se pot închiria patine şi ghete pentru patinaj. Printre arti­colele pe care le pune la dispoziţia cetăţenilor mai figurează şi binocluri, apa­rate de fotografiat, aparate de radio cu tranzistori. Ieri, în Şcoala de opt ani nr. 4 din Capitală, într-un cadru sărbătoresc, elevi fruntaşi la învăţătură, au fost primiţi în rindurile organizaţiei de pionieri. In fotogra­fie : Instructoarea superioară Gabriela Drăghescu în­­mînează cravata roşie elevei Rodica Savu, din clasa a IlI-a C. Ansamblu folcloric de amatori la Găieşti GĂIEŞTI (co­resp. „Scînteii“). — La Găieşti a luat fiinţă un an­samblu folcloric de amatori. Artiş­tii sunt în majori­tate colectivişti şi cadre didactice care alcătuiesc co­rul căminului cul­tural din Topolo­­veni, formaţiile de dansuri din co­munele Bogaţi, Budişteni şi Lu­­deşti, taraful ca­sei de cultură din, Găeşti şi altele. Ansamblul a pre­gătit primul spec­tacol. Noi aparate de laborator pentru industrie Colectivul fabricii de sticlă „E­­prubeta” din Capitală a realizat o serie de aparate noi de labo­rator necesare industriei. Prin­tre acestea se află aparate pen­tru determinarea gradului de fer­mentare a tutunului, un nou mo­del de termometru tip „Saleron” pentru determinarea conţinutului de alcool al vinului, termoalcool­­metre, un nou tip de termometru industrial, termometre pentru lo­comotive Diesel electrice etc. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Austriei în R. P. Romină La 31 octombrie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în Republica Populară Romînă, dr. Paul Wetzler, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej. (In pag. lll-a — cuvîntările rostite). Calitatea produselor, obiectiv principal pentru fiecare întreprindere Masuri eficiente PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).­ In scopul îmbunătăţirii continue a calităţii produselor petroliere, pe­troliştii rafinăriei Ploieşti-nord au luat măsuri pentru perfecţionarea instalaţiilor şi proceselor tehnologi­ce, întărirea controlului tehnic de calitate al produselor, folosirea ce­lor mai bune reţete de amestec etc. La instalaţia de fabricare a benzi­nei de extracţie, de pildă, s-au pus în funcţiune anul acesta două coloane noi de fracţionare cu ajuto­rul cărora se obţin benzine cu limite înguste de distilare. Instalaţia de fracţionare a benzi­nelor a fost înzestrată cu aparatură electronică de comandă care asigu­ră conducerea automată a procesu­lui de fabricaţie. Conducerea rafinăriei şi comitetul sindicatului au organizat, totodată, cursuri de ridicare a calificării pen­tru distilatori, rafinori şi laboranţi. Măsurile luate au făcut ca rafinăria să livreze în acest an numai pro­duse de bună calitate. în lupta pentru realizarea planu­lui şi îmbunătăţirea calităţii produ­selor s-au evidenţiat distilatorii Ion Preda şi Constantin Vişan, rafinorii Ion Nedelcu şi Constantin Tache, tablonistul Alexandru Burlan. Prin perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie CLUJ (coresp. „Scîn­teii“),­­ în întreprin­derile clujene s-au ob­ţinut în acest an în­semnate succese în perfecţionarea tehno­logiei de fabricaţie, lucru care a dus la creşterea simţitoare a productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. La Uzina „Tehnofrig“ a început să se aplice o nouă metodă de tra­tament a lagărelor de compresoare. In scopul perfecţionării şi extin­derii tratamentelor ter­mice au intrat nu de mult în funcţiune încă două cuptoare, unul e­­lectric şi altul cu gaz. S-a extins controlul cu ajutorul aparaturii ul­­trasonice, feromagne­­tice şi cu taxe X. Ca rezultat, calitatea utilajelor pentru in­dustria alimentară fa­bricate aici a fost mult îmbunătăţită. Cei ce au cumpărat în ultima vreme ser­vicii sau bibelouri de porţelan fabricate la Cluj au observat de bună seamă culoarea mai albă a porţelanu­lui. Acest lucru s-a obţinut prin noile procedee de înnobila­re a materiei prime şi prin îmbunătăţirea diagramei de ardere. La Uzina de pielărie şi încălţăminte s-a tre­cut pe scară mai largă la croitul mecanic al pieilor, ceea ce influ­enţează calitatea încăl­ţămintei. Asemenea exemple există şi la între­prinderile „Triumf“, „Armătura", Fabrica de tricotaje şi altele. Buletinul calităţii şi marca fabricii La sfîrşitul fiecărei luni, cîteva pa­gini, dactilografiate în mai multe exem­plare, fac ocolul întregii întreprinderi Ele sînt primite cu un interes deosebit în toate secţiile şi serviciile de concep­ţie de la întreprinderea „Electroapara­­taj" din Capitală. Aceste pagini alcătu­iesc „Buletinul calităţii“, editat lunar de către serviciul C.T.C. In el sunt con­semnate cele mai importante observaţii pe care controlorii tehnici le fac în cursul lunii, propunerile lor pentru îm­bunătăţirea calităţii produselor. Buletinul oglindeşte rezultatul final al muncii în fiecare secţie ; el spune cine a muncit bine, cine a dat produse de calitate necorespunzătoare şi din ce cauze s-a întîmplat acest lucru. Cu mai multe luni în urmă, la maga­zie nu se găseau desene pentru execu­tarea corectă a unor repere. După ce a fost criticat în buletin, serviciul cons­­tructor-şef a completat toate mapele cu desene. Nu de mult, buletinul a sem­nalat că unele piese nu corespund co­telor prevăzute în documentaţie. Desco­­perindu-se de îndată şi cauza — cali­tatea necorespunzătoare a sculelor — s-au luat măsurile corespunzătoare. Buletinul contribuie şi la promovarea experienţei şi a metodelor de muncă a­­vansate. In felul acesta s-au extins turnarea pieselor sub presiune, uscarea pieselor vopsite cu raze infraroşii etc. De apariţia buletinului este legată şi îmbunătăţirea activităţii serviciului de control tehnic de calitate. In atelierele prelucrătoare şi la montaj s-a trecut la controlul interfazic; la turnătorie se face o verificare minuţioasă a materiei prime şi a materialelor înainte de a fi introduse în procesul tehnologic de fa­bricaţie. Popularizînd tot ce-i preţios în mun­ca noastră şi criticînd deficienţele ce se mai ivesc uneori, „Buletinul calităţii“ apără marca fabricii, contribuie în mod eficient la îmbunătăţirea procesului de producţie în întreprindere. ION POP ajustor La sectorul montaj automate se citeşte „Buletinul calităţii" Economii de materie primă La Fabrica de încălţăminte „Pio­nierul“ din Capitală s-a realizat în primele 9 luni ale anului o economie de 249 544 decimetri pătraţi de piele prin aplicarea unor metode mai bune de croit şi a organizării mai bune a locului de muncă. Astfel în­­cadrarea tiparelor se face mai judi­cios şi se întreprinde un control minuţios al pieilor, defectele însem­­nîndu-se pentru a fi ocolite la croit. In ultima vreme au avut loc cîteva consfătuiri şi schimburi de expe­rienţă între croitorii în piele, în scopul popularizării metodelor avan­tajoase de croit. S-a încetăţenit obi­ceiul ca la fiecare realizare nouă în domeniul croitului, cel ce a dobîn­­dit-o să împărtăşească imediat co­lectivului experienţa sa, în fruntea acţiunii pentru economii de piele se află muncitorii Pavel Cucu, Ion Ar­­ghir, Teodora Ceauşu şi alţii. NICOLAE MILITARU coresp. voluntar Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare Anul acesta, în oraşele regiunii Bucureşti au fost înfăptuite impor­tante lucrări de extindere a reţele­lor pentru alimentarea cu apă şi de canalizare. Recent, a fost terminată extinderea cu 1,5 km a reţelei pen­tru alimentarea cu apă a oraşului Feteşti. Asemenea lucrări s-au mai executat în Alexandria, unde re­ţeaua a fost extinsă cu încă 10 km, fiind totodată mărită capacitatea staţiei de alimentare. La Urziceni se lucrează la construirea unui castel de apă şi la racordarea unor noi conducte. Numai în acest an, din fondurile de investiţii ale sfatului popular re­gional au fost alocate pentru aceste lucrări aproape 6 milioane lei, rea­­lizîndu-se pînă în prezent circa 20 de km de conducte noi. Faţă de anul 1958, reţeaua de distribuire a apei în oraşele din regiune a cres­cut cu aproape 90 km. S-au realizat, de asemenea, importante lucrări de canalizare la Feteşti, Olteniţa, Le­­hliu, Videle, Drăgăneşti-Vlaşca şi Buftea. (Agerpres) Posibilităţi nefolosite la căminul cultural Locuitorii comunei Sarmisegetuza, raionul Haţeg, îşi amintesc cu plăcere de numeroasele manifestări cultural-ar­­tistice care au avut loc în ultimii ani la căminul cultural. Conferinţele, simpozioanele, serile te­matice atrăgeau de fie­care dată un mare nu­măr de colectivişti care îşi îmbogăţeau cu ase­menea prilejuri cunoştin­ţele din domeniul agro­tehnicii, al îngrijirii ani­malelor ş.a. Pe lingă a­­ceste activităţi zilnice, la cămin prezentau adesea spectacole formaţiile ar­tiştilor amatori. Prin partea locului se vorbeş­te cu mîndrie despre e­­chipa de dansuri care, la faza regională a celui de-al VII-lea concurs al artiştilor amatori, s-a situat pe locul întîi. Pă­cat însă că toate acestea au rămas de domeniul trecutului. In afară de vizionarea de filme, celelalte mani­festări culturale au în­ceput să dispară. Propa­ganda prin conferinţe se face în mod formal. Unele conferinţe trimise de Casa raională de cul­tură Haţeg nu au nici o legătură cu viaţa şi preocupările de zi cu zi ale colectiviştilor din Sarmisegetuza. Din scrisorile sosite la redacţie Lingă căminul cultu­ral nou construit se află biblioteca comunală, în­zestrată cu vreo 6 000 de volume. Munca de popularizare a cărţilor este şi ea slabă. Rare­ori se organizează re­cenzii, seri literare. Nu­mărul cititorilor este destul de mic. Anul trecut un colec­tiv de artişti amatori a pus în scenă două pie­se. De atunci formaţia de teatru n-a mai pre­zentat nici un spectacol. Doar cu ocazia unor concursuri se mai în­jghebează în grabă cite un spectacol al brigăzii artistice sau al echipei de dansuri. La Sarmisegetuza sunt posibilităţi pentru desfă­şurarea unei vii ac­tivităţi culturale. Dar, după cum se vede, ele n-au fost pe deplin fo­losite. Acum, cînd la că­minele culturale se fac pregătiri intense pentru iarnă, e cazul ca şi aici să se ia măsuri pentru organizarea unor progra­me bogate în manifes­tări interesante şi atră­gătoare care să contri­buie la educarea colec­tiviştilor, să îmbogăţeas­că bagajul lor de cuno­ştinţe agrozootehnice şi culturale. De bună seamă că la aceasta va trebui să-şi aducă o mai mare contribuţie şi Casa raională de cultu­ră Haţeg. AL. MAGUREANU coresp. voluntar încheierea lucrărilor de interconectare a sistemului energetic al R. P. R. Zilele acestea s-a realizat pen­tru prima oară legătura în paralel între sistemul energetic al R. P. Româné și sistemul energetic al R.S. Cehoslovace prin linia electrică ae­riană în lungime de cca. 400 km, care leagă între ele staţiile elec­trice de interconexiune şi transfor­mare Luduş (R.P.R.) şi Lemeşany (R.S.C.). Linia de transport a energiei elec­trice, realizată pentru ca să funcţio­neze în etapă finală la tensiunea de 400.000 V,, are pe teritoriul ţării noastre o lungime de 206,5 km. Linia a fost construită ca urmare a convenţiei încheiate între guver­nele R. P. Romíne şi R. S. Ceho­slovace în anul 1959 şi va servi în viitor pentru livrarea unei cantităţi de energie electrică din R.P. Romînă în R.S. Cehoslovacă. De asemenea, ea va permite funcţionarea interco­nectată a sistemului nostru energe­tic cu sistemele energetice deja in­terconectate ale R. S. Cehoslovace, R.D. Germane, R. P. Polone, R. P. Ungare şi U.R.S.S.-Ucraina de vest. Funcţionarea interconectată a siste­melor energetice permite atît folosi­rea rezervei de putere pentru întra­­jutorarea dintre sistemele energe­tice în cazurile cînd au temporar lipsă de putere, precum şi pentru realizarea schimburilor de putere şi energie electrică între ţări ca ur­mare a convenţiilor încheiate între ele. Folosind pentru prima oară la noi în ţară tensiunea de 400.000 V pen­tru transportul energiei electrice, porţiunea din linia Luduş — Leme­şanu de pe teritoriul ţării noastre a fost proiectată de specialiştii Insti­tutului de Studii şi Proiectări Ener­getice şi realizată într-un timp scurt de colectivele de liniori ale Trustu­lui de Construcţii şi Montaje Ener­getice din cadrul Ministerului Mine­lor şi Energiei Electrice. Aspect de pe traseul liniei de 400 000 V Luduş-Lemeşany.

Next