Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)
1963-12-01 / nr. 6093
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXXIII Nr. 6093 Duminică 1 decembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI IN INTERIORUL ZIARULUI: • Din activitatea noilor birouri • Ilie Constantin — Festivalul ale organizaţiilor de bază: V. De- filmului la sate (pag. 2-a). banu - început de drum ; N . Sport (pag 3_a) Bivolu — După două săptămîni de la adunarea de alegeri (pag. • In Comitetul nr. 2 al O.N.U.: 2_a) Discutarea proiectului de rezoluţie iniţiat de delegaţia E. P. • Căminul nostru: Arh. E. Ver- R°mîne (pag. 4-a). nescu — Spaţiile comune de cir- » Libertate deplină Africii oculaţie în blocuri (pag. 2-a). (pag. 4-a). încheierea vizitei delegaţiei de stat a R. P. Române în R. S. F. Iugoslavia COMUNICAT COMUN I Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Romíne, condusă de preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 şi 30 noiembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Române a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad, oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut intilniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej a fost semnat între Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Romíne a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Trnobiiia, secretar general al preşedintelui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romină. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice româno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia intîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări in construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării in domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare care să stimuleze legături economice bilaterale mai strinse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţărilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. (Continuare în pag. IlI-a) Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Agerpres). Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Romíne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R. S. F. Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Triobiiia, secretar general al preşedintelui, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă, şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au întreținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Dejun in cinstea delegaţiei de stat a R. P. BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază la Palatul Alb un dejun în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea iugoslavă au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Jovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Milos Minici, Rocea Popovici şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi de urări de succes în construcţia socialistă, exprimînd convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune a socialismului şi păcii. Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun. (Telefoto AGERPRES) Recepţie oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu - Dej BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad o recepţie cu prilejul vizitei în R. S. F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soţia sa Iovanka, au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi şi a delegaţiei române se intonează imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi imnul de stat al R. P. Romíne, asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Iovanovici, Lazar Kolişevski, Svetozar Vukmanovici- Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gosniak, Milos Minici, Rocea Popovici, membri ai Skupstinei şi ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi militari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă călduroasă. Plecarea spre patrie a delegaţiei de stat a R P. Romíné BELGRAD 30. De la trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa. Sîmbătă seara a părăsit Belgradul, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia de stat a R. P. Romíné condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a făcut o vizită în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a avut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedintele R.S.F. Iugoslavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Aleksandar Rankovici, vicepreşedintele republicii, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, preşedintele Tribunalului Constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolisevski, președintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului muncitor din Iugoslavia, Svetozar Vukmanovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugoslavia, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Iovan Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, secretar de stat pentru problemele apărării naționale,, şi alte persoane oficiale. Peronul gării centrale din Belgrad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Române și R.S.F. Iugoslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne şi R.S.F. Iugoslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, răsună salve de salut. Membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la personalităţile iugoslave care i-au condus la gară, de la şefii misiunilor diplomatice, de la membrii ambasadei R. P. Romíne la Belgrad, înainte de urcarea în tren tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducători iugoslavi. Oaspeţii romîni au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia, Arso Milatovici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, Radovan Vlatkovici, preşedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Makiedo, şeful protocolului din secretariatul de stat pentru afacerile ex-terne, şi alte persoane oficiale iugoslave. Reducerea sistematică a preţului de cost constituie una dintre principalele căi de sporire a acumulărilor socialiste, fiind legată în mod nemijlocit de îmbunătăţirea continuă a activităţii economice în fiecare întreprindere în parte. Creşterea producţiei industriale, ca urmare a dării în funcţiune a unor noi obiective industriale şi a dezvoltării şi reutilării unor întreprinderi existente, face ca reducerea preţului de cost să se concretizeze, an de an, intr-un volum sporit de economii. Dacă în anul 1955 un procent de reducere a preţului de cost se exprima în economii de 315 milioane de lei, iar în anul 1959 de 490 milioane de lei. în anul 1965 această sumă va ajunge la 890 milioane de lei. Tocmai de aceea, îndeplinirea de către toate întreprinderile din industria republicană a sarcinii de reducere continuă a preţului de cost capătă o mare însemnătate. In fiecare ramură şi întreprindere industrială este necesar să fie cunoscută structura preţului de cost, descoperite şi analizate acele elemente care au greutatea specifică cea mai mare, eforturile colectivelor trebuind să fie îndreptate, în primul rînd, în direcţia reducerii cheltuielilor principale, fără a fi neglijate, bineînţeles, elementele cu o pondere mai mică. Iată, de pildă, în industria metalurgică, electrotehnică, industria uşoară, alimentară şi în alte ramuri industriale, elementul esenţial al preţului de cost îl constituie cheltuielile privind materiile prime şi materialele. Aceste cheltuieli reprezintă mai bine de două treimi din costul total al producţiei. De aici,rezultă că o cale importantă pentru reducerea preţului de cost este folosirea ca economie a materiilor prime, a materialelor, energiei electrice etc Reducerea preţului de cost pe această cale creează posibilităţi pentru ca din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale să se obţină un volum sporit de produse. Cu alte cuvinte, economia de materii prime şi materiale este echivalentă cu o creştere corespunzătoare a producţiei, creştere care are loc fără cheltuieli suplimentare cu extracţia, prelucrarea şi transportul lor în economisirea materiilor prime şi materialelor consumate în producţie contribuie o serie de factori însemnate economii se pot obţine prin reproiectarea produselor, introducerea tehnologiei moderne, îmbunătăţirea normării tehnice a consumurilor specifice, în special în vederea economisirii metalului. Succese importante în economisirea metalului şi reducerea, pe această cale, a preţului de cost a obţinut colectivul uzinelor „Electroprecizia“ din Săcele, care prin modernizarea şi reproiectarea motorului de 4,5 kW şi 1 500 de rotaţii peminut a redus greutatea acestuia de la 70 kg la 44 kg. La întregul sortiment de motoare din seria nouă de 0,8—13 kW, aici s-au realizat în primul semestru al anului 1963 economii importante : s-a redus cu 23la sută consumul la tablă silicioasă, şi cu peste 4 la sută la metale neferoase. Acţiunea de reproiectare a’motoarelor, de,asimilare in fabricaţie a’unor noi tipuri cu gabarite mai mici, se împleteşte în această întreprindere cu preocuparea pentru înlocuirea unor , repere metalice cu piese realizate din mase plastice. Pînă acum s-au înlocuit 112 asemenea repere. Problema economisirii metalului are o mare însemnătate mai ales în ceea ce privește metalele neferoase. întreprinderile industriale sunt chemate să depună toate eforturile în înlocuirea bronzurilor, a compoziţiilor pentru lagăre şi a altor aliaje pe bază de staniu, prin aliaje fără staniu sau cu un conţinut mic de staniu, precum şi prin mase plastice. Industria ţării noastre a obţinut succese importante în domeniul folosirii materialelor înlocuitoare. Folosirea maselor plastice în industria constructoare de maşini duce la o mare economie de metale şi, totodată, la reducerea preţului de cost. Studierea şi introducerea in producţie a unor procedee tehnologice noi constituie un însemnat factor de economisire a materiei prime şi a materialelor. De pildă, practica turnării în coji de bachelită, în forme uşor fuzibile, in cochile, a turnării centrifugale, turnării şi călirii prin curenţi de înaltă frecvenţă, forjării în matriţe, folosirii planurilor raţionale de croire combinată, prelucrării, prin electrocoroziune şi ultrasunete, contribuie la o ridicare a producţiei în turnătorii şi la eliberarea a numeroase maşini folosite azi pen- tru prelucrarea produselor turnate. Mari economii de materii prime şi materiale, deci posibilităţi de reducere a consumurilor specifice, pot fi obţinute prin folosirea planurilor raţionale combinate de croire. Prin utilizarea acestora la piesele de schimb trimise beneficiarilor, la uzina „Semănătoarea“ s-a obţinut în semestrul I al anului 1963 o economie de circa 70 de tone de metal. Unul dintre cei mai importanţi factori de economisire a resurselor Conf. univ. PARASCHIV VAGU candidat în ştiinţe economice (Continuare în pag. III-a) 01 CE CONSUMURI SPECIFICE SE LUCREAZĂ Căi şi posibilităţi de economisire a materialelor , şi materiilor prime Colectivul secţiei de 6 ţoli de la uzinele „Republica din Capitală îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de producţie, în primele 10 luni ale anului el a dat mai mult de 4 000 tone ţeavă finită peste sarcinile de plan. Rezultate bune s-au obţinut şi în utilizarea agregatelor de laminare ; aici s-a ajuns la un indice de 14,15 tone/oră efectivă față de 14 tone oră cît era planificat, în fotografie . Un nou lot de țevi finisate. Sortimente noi de oţeluri şi laminate HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Combinatul siderurgic Hunedoara, în colaborare cu institutele de specialitate, au obţinut anul acesta realizări importante în lărgirea sortimentelor de oţeluri şi laminate, necesare industriei constructoare de maşini. S-au asimilat patru noi mărci de oţeluri cu calităţi superioare. Ele sunt destinate îndeosebi producţiei de utilaje petroliere. A crescut de asemenea producţia oţelurilor de înaltă calitate. La oţelăria electrică, unde numărul sortimentelor a ajuns la aproape 60, producţia de oţeluri pentru rulmenţi este mai mare faţă de anul trecut cu 11,5 la sută. La oţelăriile Martin s-a trecut cu bune rezultate la fabricarea unor oţeluri speciale, care se elaborau pînă nu de mult numai în cuptoare electrice. S-a îmbogăţit de asemenea sortimentul de laminare. Complexul laminoarelor de la Hunedoara produce 30 de sortimente noi: ţagle de relaminare şi pentru ţevi, profile economice, şine de tractoare şi armături de mină, oţeluri beton şi benzi etc . toate într-o largă gamă dimensională. Au terminat arăturile de toamnă TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Gospodăriile de stat din regiunea Banat, precum şi gospodăriile colective din raioanele Deta, Sînnicolau Mare, Timişoara şi Făget au terminat de atat ultimele suprafeţe planificate. Pe întreaga regiune au fost efectuate alături de toamnă pe o suprafață de peste 260 000 ha, ceea ce reprezintă 92 la sută din plan. O nouă uzină de alimentare cu apă ORADEA (coresp. „Scînteii“). La Oradea a intrat parţial în funcţiune o nouă uzină de alimentare cu apă. Ea asigură o mai bună aprovizionare a populaţiei şi întreprinderilor din oraş cu apă potabilă. Constructorii de la T.R.C. Crişana au amenajat în acest scop un dren de captare a apei în lungime de 2,5 km, o stație de pompare dotată cu pompe care au o capacitate de 500 mc pe oră și conducte din beton precomprimat. TELEGRAMA Primului secretar al C.C. al P.M.R. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Bucureşti In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., guvernului sovietic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm dv. şi prin persoana dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţumiri pentru caldele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul-frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvîrşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi socialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Suntem ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe principiile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima dv. şi întregului popor român noi şi mari, victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV L. BREJNEV