Scînteia, decembrie 1963 (Anul 32, nr. 6093-6123)

1963-12-01 / nr. 6093

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXXIII Nr. 6093 Duminică 1 decembrie 1963 4 PAGINI - 20 BANI IN INTERIORUL ZIARULUI: • Din activitatea noilor birouri • Ilie Constantin — Festivalul ale organizaţiilor de bază: V. De- filmului la sate (pag. 2-a). b­anu - început de drum ; N . Sport (pag 3_a) Bivolu — După două săptămîni de la adunarea de alegeri (pag. • In Comitetul nr. 2 al O.N.U.: 2_a) Discutarea proiectului de rezo­luţie iniţiat de delegaţia E. P. • Căminul nostru: Arh. E. Ver- R°mîne (pag. 4-a). nescu — Spaţiile comune de cir- » Libertate deplină Africii o­culaţie în blocuri (pag. 2-a). (pag. 4-a). încheierea vizitei delegaţiei de stat a R. P. Române în R. S. F. Iugoslavia COMUNICAT COMUN I Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Romíne, condusă de pre­şedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 şi 30 noiembrie 1963. Delegaţia Republicii Populare Române a vizitat ca­pitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad, oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Lju­­bljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut intilniri cu re­prezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai orga­nizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cuno­ştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugo­slavia. In timpul vizitei delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile ac­tuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej a fost semnat între Republica Populară Romină şi Repu­blica Socialistă Federativă Iugoslavia, acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncito­reşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Romíne a fost compusă din : Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedin­tele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bod­­năraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ale­xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Popu­lare Române în Republica Socialistă Federativă Iugo­slavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, pre­şedintele republicii, secretar general al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepre­şedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Teti­­nici, secretar federativ pentru transporturi şi teleco­municaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru fi­nanţe, Bogdan Trnobiiia, secretar general al preşedin­telui republicii, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretaru­lui de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia în Republica Populară Romină. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovă­răşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că re­laţiile dintre Republica Populară Romină şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două po­poare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colabo­rării rodnice româno-iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia intîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări in construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral rela­ţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele fa­vorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să con­ducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvol­tării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării econo­mice în producţia industrială, a colaborării in dome­niul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiin­­ţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în re­laţiile economice ale celor două ţări ca o formă im­portantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura me­tode corespunzătoare care să stimuleze legături eco­nomice bilaterale mai strinse și mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării eco­nomice curente și de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două gu­verne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea în­semnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că re­alizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea econo­mică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construi­rea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favo­rabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, im­portant mijloc de circulaţie internaţională, spre folo­sul tuturor ţărilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele ob­ţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiin­ţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile ob­şteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a re­alizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul şti­inţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismu­lui etc. (Continuare în pag. IlI-a) Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun BELGRAD 30 (Agerpres). Sîm­bătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R. S. F. Iugoslavia a avut loc semnarea A­­cordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia privind realiza­rea şi exploatarea Sistemului hidro­energetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comu­nicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Ro­míne în Republica Socialistă Fede­rativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíne, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R. S. F. Iugosla­via, secretar general al Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlă­deanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai de­legaţiei. Din partea iugoslavă au asistat to­varăşii Edvard Kardeli, pre­şedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Ve­cei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skup­stinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Ve­cei Executive a R.S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Eco­nomice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transpor­turi şi telecomunicaţii, Kiro Gligo­rov, secretar federativ pentru fi­nanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pen­tru industrie, Bogdan Triobiiia, secretar general al preşedintelui, Mirko Tepavaţ, adjunct al secreta­rului de stat pentru afacerile ex­terne, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă, şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito și-au strîns călduros mîinile. Membrii delegației române s-au în­treținut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. Dejun in cinstea delegaţiei de stat a R. P. BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază la Palatul Alb un dejun în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea iugoslavă au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Jo­van Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Milos Minici, Rocea Popovici şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi de urări de succes în construcţia socialistă, exprimînd convingerea că prietenia şi co­laborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune a socialismului şi păcii. Semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun. (Telefoto AGERPRES) Recepţie oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu - Dej BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Consiliu­lui de Stat al R. P. Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad o recepţie cu prile­jul vizitei în R. S. F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreu­nă cu soţia sa Iovanka, au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Cor­neliu Mănescu, Aurel Mălnăşan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi şi a delegaţiei române se in­tonează imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi imnul de stat al R. P. Romíne, asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blaj­o Iova­­novici, Lazar Kolişevski, Svetozar Vukmanovici- Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gosniak, Milos Minici, Rocea Popovici, membri ai Skupstinei şi ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplo­matice şi ataşaţi militari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă călduroasă. Plecarea spre patrie a delegaţiei de stat a R P. Romíné BELGRAD 30. De la trimişii spe­ciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa. Sîmbătă seara a părăsit Belgra­dul, îndreptîndu-se spre patrie, de­legaţia de stat a R. P. Romíné con­dusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care la invitaţia preşedintelui Iosip Broz Tito a fă­cut o vizită în R.S.F. Iugoslavia. De la Hotelul Metropol, unde a a­­vut loc recepţia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române au fost conduşi la gară de preşedintele R.S.F. Iugo­slavia, tovarăşul Iosip Broz Tito, de tovarăşii Edvard Kardeli, preşedin­tele Skupstinei Federative, Aleksan­dar Rankovici, vicepreşedintele re­publicii, Petar Stambolici, preşedin­tele Vecei Executive Federative, Blajo Iovanovici, preşedintele Tri­bunalului Constituţional al R.S.F. Iugoslavia, Lazar Kolisevski, pre­ședintele Comitetului Federativ al Uniunii socialiste a poporului mun­citor din Iugoslavia, Svetozar Vuk­­manovici, președintele Consiliului central al Uniunii sindicatelor din Iugoslavia, Rocea Popovici, secre­tar de stat pentru afacerile externe, Iovan Veselinov, secretar al C.C. al U.C. din Serbia, Ivan Gosniak, se­cretar de stat pentru problemele a­­părării naționale,, şi alte persoane o­­ficiale. Peronul gării centrale din Bel­grad era împodobit cu drapelele de stat ale R. P. Române și R.S.F. Iu­goslavia. Pe peron era aliniată o gardă de onoare. La sosirea în gară au fost intonate imnurile de stat ale R. P. Romíne şi R.S.F. Iugoslavia. In timp ce tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda de onoare, ră­sună salve de salut. Membrii dele­gaţiei române îşi iau rămas bun de la personalităţile iugoslave care i-au condus la gară, de la şefii mi­siunilor diplomatice, de la membrii ambasadei R. P. Romíne la Belgrad, înainte de urcarea în tren tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi membrii delegaţiei române îşi iau un călduros rămas bun de la to­varăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi conducători iugoslavi. Oaspeţii romîni au fost însoţiţi pînă la frontieră de tovarăşii Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Exe­cutive Federative, Bogoliub Stoiano­­vici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia, Arso Milatovici, amba­sadorul R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romînă, Radovan Vlatkovici, pre­şedintele Skupstinei din regiunea autonomă Voivodina, dr. Serghie Ma­­kiedo, şeful protocolului din secre­tariatul de stat pentru afacerile ex-­­terne, şi alte persoane oficiale iugo­slave. Reducerea sis­tematică a preţu­lui de cost con­stituie una dintre principalele căi de sporire a acumulărilor so­cialiste, fiind legată în mod ne­mijlocit de îmbunătăţirea continuă a activităţii economice în fiecare în­treprindere în parte. Creşterea pro­ducţiei industriale, ca urmare a dă­rii în funcţiune a unor noi obiective industriale şi a dezvoltării şi reuti­­lării unor întreprinderi existente, face ca reducerea preţului de cost să se concretizeze, an de an, intr-un volum sporit de economii. Dacă în anul 1955 un procent de reducere a preţului de cost se exprima în eco­nomii de 315 milioane de lei, iar în anul 1959 de 490 milioane de lei. în anul 1965 această sumă va ajunge la 890 milioane de lei. Tocmai de aceea, îndeplinirea de către toate întreprinderile din industria repu­blicană a sarcinii de reducere con­tinuă a preţului de cost capătă o mare însemnătate. In fiecare ramură şi întreprindere industrială este necesar să fie cu­noscută structura preţului de cost, descoperite şi analizate acele ele­mente care au greutatea specifică cea mai mare, eforturile colectivelor trebuind să fie îndreptate, în pri­­mul rînd, în direcţia reducerii chel­tuielilor principale, fără a fi negli­jate, bineînţeles, elementele cu o pondere mai mică. Iată, de pildă, în industria meta­lurgică, electrotehnică, industria uşoară, alimentară şi în alte ramuri industriale, elementul esenţial al preţului de cost îl constituie chel­tuielile privind materiile prime şi materialele. Aceste cheltuieli repre­zintă mai bine de două treimi din costul total al producţiei. De aici,re­zultă că o cale importantă pentru reducerea preţului de cost este folo­sirea ca economie a materiilor pri­me, a materialelor, energiei electri­ce etc Reducerea preţului de cost pe această cale creează posibilităţi pentru ca din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale să se ob­ţină un volum sporit de produse. Cu alte cuvinte, economia de materii prime şi materiale este echivalentă cu o creştere corespunzătoare a pro­ducţiei, creştere care are loc fără cheltuieli suplimentare cu extracţia, prelucrarea şi transportul lor în economisirea materiilor prime şi materialelor consumate în produc­ţie contribuie o serie de factori­ în­semnate economii se pot obţine prin reproiectarea produselor, introduce­rea tehnologiei moderne, îmbunătă­ţirea normării tehnice a consumuri­lor specifice, în special în vederea economisirii metalului. Succese im­portante în economisirea metalului şi reducerea, pe această cale, a pre­ţului de cost a obţinut colectivul u­zinelor „Electroprecizia“ din Săcele, care prin modernizarea şi reproiec­tarea motorului de 4,5 kW şi 1 500 de rotaţii pe­­minut a redus greutatea acestuia de la 70 kg la 44 kg. La în­tregul sortiment de motoare din se­ria nouă de 0,8—13 kW, aici­ s-au realizat în primul semestru al anu­lui 1963 economii importante : s-a redus cu 23­­la sută consumul la ta­blă silicioasă, şi cu peste 4 la sută la metale neferoase. Acţiunea de repro­­iectare a’motoarelor, de,asimilare in fabricaţie a’unor noi tipuri cu ga­barite mai mici, se împleteşte în­ a­­ceastă întreprindere cu preocuparea pentru înlocuirea­ unor , repere me­talice cu piese realizate din mase plastice. Pînă acum s-au înlocuit 112 asemenea repere. Problema economisirii metalului are o mare însemnătate mai ales în ceea ce privește metalele nefe­roase. întreprinderile industriale sunt chemate să depună toate efor­turile în înlocuirea bronzurilor, a compoziţiilor pentru lagăre şi a al­tor aliaje pe bază de staniu, prin aliaje fără staniu sau cu un conţi­nut mic de staniu, precum şi prin mase plastice. Industria ţării noas­tre a obţinut succese importante în domeniul folosi­rii materialelor înlocuitoare. Fo­losirea maselor plastice în indus­tria constructoare de maşini duce la o mare economie de metale şi, totodată, la reducerea preţului de cost. Studierea şi introducerea in pro­ducţie a unor procedee tehnologice noi constituie un însemnat factor de economisire a materiei prime şi a materialelor. De pildă, practica tur­nării în coji de bachelită, în forme uşor fuzibile, in cochile, a turnării centrifugale, turnării şi călirii prin curenţi de­ înaltă frecvenţă, forjării în matriţe, folosirii planurilor raţio­nale de croire combinată, prelucră­rii, prin electrocoroziune şi ultrasu­nete, contribuie la o ridicare a pro­ducţiei în turnătorii şi la eliberarea a numeroase maşini folosite azi pen-­ tru prelucrarea produselor turnate. Mari economii de materii prime şi materiale, deci posibilităţi de redu­cere a consumurilor specifice, pot fi obţinute prin folosirea planurilor raţionale combinate de croire. Prin utilizarea acestora la piesele de schimb trimise beneficiarilor, la u­­zina „Semănătoarea“ s-a obţinut în semestrul I al anului 1963 o econo­mie de circa 70 de tone de metal. Unul dintre cei mai importanţi factori de economisire a resurselor Conf. univ. PARASCHIV VAGU candidat în ştiinţe economice (Continuare în pag. III-a) 01 CE CONSUMURI SPECIFICE SE LUCREAZĂ Căi şi posibilităţi de economisire a materialelor­­ , şi materiilor prime Colectivul secţiei de 6 ţoli de la uzinele „Republica din Capitală îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile de producţie, în primele 10 luni ale anului el a dat mai mult de 4 000 tone ţeavă finită peste sarcinile de plan. Rezultate bune s-au obţinut şi în utilizarea agregatelor de laminare ; aici s-a ajuns la un indice de 14,15 tone/oră efectivă față de 14 tone oră cît era planificat, în fotografie . Un nou lot de țevi finisate. Sortimente noi de oţeluri şi laminate HUNEDOARA (coresp. „Scînteii“). Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Combinatul siderurgic Hunedoa­ra, în colaborare cu institutele de specialitate, au obţinut anul acesta realizări importante în lărgirea sor­timentelor de oţeluri şi laminate, ne­cesare industriei constructoare de maşini. S­-au asimilat patru noi mărci de oţeluri cu calităţi superioare. Ele sunt destinate îndeosebi producţiei de utilaje petroliere. A crescut de asemenea producţia oţelurilor de înaltă calitate. La oţelăria electrică, unde numărul sortimentelor a a­­juns la aproape 60, producţia de oţeluri pentru rulmenţi este mai mare faţă de anul trecut cu 11,5 la sută. La oţelăriile Martin s-a trecut cu bune rezultate la fabricarea unor oţeluri speciale, care se elaborau pînă nu de mult numai în cuptoare electrice. S-a îmbogăţit de asemenea sorti­mentul de laminare. Complexul la­­minoarelor de la Hunedoara pro­duce 30 de sortimente noi: ţagle de relaminare şi pentru ţevi, profile e­­conomice, şine de tractoare şi armă­turi de mină, oţeluri beton şi benzi etc . toate într-o largă gamă di­mensională. Au terminat arăturile de toamnă TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Gospodăriile de stat din regiunea Banat, precum şi gospodăriile co­lective din raioanele Deta, Sînnico­­lau Mare, Timişoara şi Făget au terminat de atat ultimele suprafeţe planificate. Pe întreaga regiune au fost efectuate alături de toamnă pe o suprafață de peste 260 000 ha, ceea ce reprezintă 92 la sută din plan. O nouă uzină de alimentare cu apă ORADEA (coresp. „Scînteii“).­­ La Oradea a intrat parţial în funcţiune o nouă uzină de alimentare cu apă. Ea a­­sigură o mai bună aprovizionare a popu­laţiei şi întreprinderilor din oraş cu apă potabilă. Constructorii de la T.R.C. Cri­­şana au amenajat în acest scop un dren de captare a apei în lungime de 2,5 km, o stație de pompare dotată cu pompe care au o capacitate de 500 mc pe oră și conducte din beton precom­­primat. TELEGRAMA Primului secretar al C.C. al P.M.R. Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Bucureşti In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., guvernului sovie­tic şi al întregului popor sovietic vă exprimăm dv. şi prin persoana dv. întregului popor al Republicii Populare Române frăţeşti sincere mulţu­miri pentru caldele felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul sovietic se bucură sincer de minunatele realizări obţinute de poporul-frate român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român desăvîrşeşte cu succes construirea socialismului în ţara sa şi aduce o contribuţie însemnată la întărirea forţei marii comunităţi so­­­cialiste, păcii şi prieteniei între popoare. Suntem­ ferm convinşi că relaţiile de prietenie frăţească şi de cola­borare­ rodnică, multilaterală, între popoarele noastre, bazate pe princi­piile marxism-leninismului, se vor dezvolta şi se vor întări necontenit. Vă dorim din toată inima dv. şi întregului popor român noi şi mari, victorii în lupta pentru socialism şi pace. N. S. HRUŞCIOV L. BREJNEV

Next