Scînteia, februarie 1964 (Anul 33, nr. 6154-6182)

1964-02-01 / nr. 6154

PROLETARI DIN TOATE­ TARILE, UNITI-VAI Anul XXXIII Nr. 6154 Sîmbătă 1 februarie 1964 6 PAGINI - 30 BANI COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Pl­anului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1963 *) Pentru anul 1963 s-a prevăzut o producție mai mică, ca urmare a introdu­cerii în producție de noi tipuri cu caracteristici tehnice superioare. **) In anul 1963 s-a însuşit şi introdus în producţie de serie tractorul universal de 65 CP calitativ superior. In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de şase ani — s-au obţinut noi succese în dezvoltarea economiei naţionale, în ridicarea nivelului de sarcinile planului sesenal se În­deplinesc cu succes. In primii patru ani producţia globală in­dustrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută faţă de circa 13 la sută ritm prevăzut pentru în­treaga perioadă 1960—1965. Pro­ducţia mijloacelor de producţie a crescut în această perioadă cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută faţă de 14 la sută pre­văzut, iar în cadrul acesteia, ritmu­rile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei, în industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei şi celulo­zei 24,3 la sută, în industria ener­giei electrice şi termice 17,6 la sută, în industria metalurgiei feroase 16,9 la sută. Ritmul înalt de creştere a produc­ţiei a făcut posibilă depăşirea în anul 1963 a nivelului prevăzut în sesenat pentru anul 1964 în ramu­rile metalurgiei feroase şi construc­ţiilor de maşini, iar în industria lemnului s-a atins nivelul prevăzut pentru anul 1965, trai al oamenilor muncii, în desă­­vîrşirea construcţiei socialiste în Republica Populară Romînă. Producţia bunurilor de consum crescut în aceşti patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută faţă de 12,2 la sută prevăzut. In anul 1963 s-au obţinut însem­nate creşteri a producţiei unor pro­duse importante, atît din categoria mijloacelor de producţie, cit şi a bu­nurilor de consum: energie electrică, ţiţei şi produse petroliere, cărbune, minereuri de fier, fontă, oţel, lami­nate, metale neferoase, motoare cu combustie internă, motoare şi gene­ratori electrici, transformatori, strunguri, utilaje tehnologice pentru industria siderurgică, chimică, pre­lucrarea ţiţeiului, lemnului, locomo­tive Diesel electrice de 2 100 CP, con­strucţii navale, autovehicule, rul­menţi, produse sodice, îngrăşăminte chimice, mase plastice şi răşini sin­tetice, coloranţi organici, fibre şi fire sintetice, celuloză, hîrtie, ciment, cherestea, mobilă, ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole e­­lectro­casnice de folosinţă îndelun­gată etc. Producţia principalelor produse industriale în anul 1963 se prezintă astfel : Deşi agricultura nu a livrat în în­tregime industriei materiile prime prevăzute, ceea ce a făcut ca la car­ne, zahăr, produse lactate să nu se atingă nivelul planificat, totuşi apro­vizionarea populaţiei s-a desfăşurat satisfăcător. Desfacerile prin comer­ţul socialist de pîine în sortimente variate, mălai, paste făinoase, orez, ulei, zahăr, lapte, unt, peşte, conser­ve şi semiconserve de peşte au spo­rit faţă de anul 1962 între 4—48 la sută. Au fost înregistrate noi succese în­­ creşterea nivelului, tehnic, al produc­ţiei, ca urmare a înzestrării între­prinderilor cu maşini şi instalaţii moderne, a introducerii de noi pro­cedee tehnologice, a mecanizării şi automatizării în continuare a proce­selor de producţie, a ridicării califi­cării cadrelor, care au determinat îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimentelor. In anul 1963 a continuat cu rezul­tate bune acţiunea de modernizare a parcului de maşini-unelte din între­prinderile industriale, precum şi de reutilare a acestora cu maşini noi, cu performanţe tehnice şi randa­mente superioare. In anul 1963 a început producţia de serie a noului tip de autocamion cu motor de 140 CP şi a noului tip de tractor de 65 C.P. Au intrat de asemenea în producţie noi ma­şini şi utilaje ca : strung Ca­russel, strunguri paralele, maşina In anul 1963 a continuat acţiunea de consolidare economico-organiza­­torică a gospodăriilor agricole co­lective, de lărgire a bazei tehnice materiale a agriculturii şi de creşte­re a producţiei de frezat roţi dinţate, maşina de frezat prin copiere, maşina de recti­ficat fără centre, presa hidraulică de 150 tone, instalaţia de foraj de 650 m., turbina de foraj T.C. 5-B 9" noi tipuri de utilaje pentru industria de prelucrare a lemnului, pentru cons­trucţii, utilaje pentru industria tex­tilă. Au fost realizate prototipuri de maşini şi utilaje moderne printre care : instalaţia de foraj de 315 tone pentru adîncimi de 6000 m ai cărei parametri de funcţionare se situează la nivelul celor mai bune instalaţii similare produse pe plan mondial. S-a extins automatizarea procese­lor de producţie în industria siderur-­ gică, industria construcţiilor de ma­şini, industria petrolului şi gazelor, industria chimică, industria textilă. A crescut în continuare gradul de mecanizare al lucrărilor grele şi cu volum mare de muncă în exploată­rile forestiere, exploatările carboni­fere, recoltarea stufului etc. Productivitatea muncii a crescut pe ansamblul industriei cu 8 la sută faţă de anul 1962. Antrenaţi în întrecerea socialistă, oamenii muncii din industrie au ob­ţinut succese importante în reduce­rea cheltuielilor de producţie, ceea ce a dus la îndeplinirea planului preţului de cost şi la obţinerea de economii peste plan de cca 700 mi­lioane lei. La sfîrşitul anului 1963 în agri­cultură au existat 637 gospodării a­­gricole de stat, cu o suprafaţă agri­colă de 1,9 milioane ha, 4907 gps­(Continuare in pag. V-a) I. Industrie Planul producţiei globale indlus- sfaturi populare, planul producţiei triale pe anul 1963 a fost îndeplinit industriale a fost îndeplinit in proporţie de 101,7 la sută. Pe ministere, organizaţii centrale, după cum urmează : II. Agricultura şi silvicultura Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1963 Ministerul Minelor şi Energiei Electrice 102,4 Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei 100,6 Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,0 Ministerul Industriei Construcţiilor 102,9 Ministerul Economiei Forestiere 103,4 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 100,8 Unităţile Industriale ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor 105,8 Unităţile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă 103,7 Unităţile Industriei Locale ale Sfaturilor Populare 109,3 Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti 103,4 Faţă de anul 1962 producţia min­­dustrie producţia a crescut cu 12,5 loacelor de producţie a crescut cu la sută, 14,3 la sută, iar a bunurilor de con- Pe ramuri principale producţia a sum cu 9,3 la sută. Pe întreaga in- crescut după cum urmează : Industria chimică cu 30 la sută Industria energiei electrice şi termice cu 18 la sută Industria construcţiilor de maşini şi prelucrării metalelor cu 13 la sută Industria metalurgiei feroase cu 8 la sută Industria materialelor de construcţii cu 20 la sută Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului cu 15 la sută Industria uşoară cu 11 la sută Industria alimentară cu 5 la sută Producţia efectivă 1963 Unitatea de măsură Date abso- In procente rute faţă de 1962 Fontă mii tone 1 706 113 Oţel mii tone 2 704 110 Laminate finite pline mii tone 1921 115 Ţevi de oţel mii tone 478 105 Cocs metalurgic pentru furnale mii tone 1141 102 Minereuri de fier mii tone 2 286 132 Cărbune brut extras mii tone 10 267 107 Ţiţei extras mii tone 12 233 103 Produse petroliere albe mii tone 6 629 101 Uleiuri minerale mii tone 415 117 Gaz metan mii m3 10101 114 Energie electrică mil. kWh 11 655 116 Motoare cu combustie internă mii CP 549 115 Motoare electrice peste 0,6 kW mii kW 1011 110 Generatori electrici mii kWA 200 187 Transformatori de forţă mii kVA 3 405 111 Instalaţii de foraj *) bucăţi 120 88 Utilaje tehnologice pentru industria chimică tone 43 919 106 Utilaje tehnologice pentru prelucrarea ţiţeiului tone 14 048 104 Utilaje tehnologice pentru industria siderurgică şi turnătorii tone 33 253 119 Locomotive Diesel electrice de 2100 CP bucăţi 59 169 Autovehicule bucăţi 20174 134 Rulmenţi mii bucăţi 8 760 121 Tractoare**) unităţi conven­ţionale de 15 CP Sodă calcinată Sodă caustică Acid sulfuric îngrăşăminte chimice (substanţă activă 100%) — îngrăşăminte fosfatice — îngrăşăminte azotoase Coloranţi organici Negru de fum Detergenţi (exprimaţi în 20% substanţă activă) Fibre şi fire sintetice Anvelope auto-tractor-avion Celuloză Hîrtie Ciment Materiale de zidărie (în e­­chivalent cărămizi cera­mice normale) Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime Cherestea Placaj Plăci din particule aglomerate Plăci fibrolemnoase Mobilă Ţesături tip bumbac Ţesături tip lină Ţesături tip mătase Tricotaje Confecţii din ţesături încălţăminte din care : — încălţăminte din piele Televizoare Frigidere Maşini electrice de spălat rufe pentru uz casnic Carne (fără slănină) Preparate şi conserve de carne Peşte Lapte de consum (inclusiv lapte praf) Brînzeturi Unt Uleiuri comestibile Zahăr mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone tone tone tone tone mii bucăţi mii tone, mii tone mii tone 55 783 331 170 343 185 100 85­­ 937 ai 177 12 181 2 546 921 196 191 4 369 mii. bucăți 1153 mii m2 mii m5 mii m5 mii tone mii tone mii. lei mii. m2 mii. m2 mii. m2 mii. bucăți mii. lei mii per. mii per. buc. buc. buc. mii tone tone tone mii hl. tone tone mii tone mii tone 24 029 4 575 158 100 74 2 260 301 38 30 57 5 893 34 366 22 904 68 148 72 035 110 690 267 74 223 34 429 2 333 43 280 16 206 160 287 86 115 106 105 141 115 193 119 112 122 145 167 128 120 125 109 116 107 122 149 303 120 101 114 103 105 113 106 109 164 157 144 90 99 9 6 113 112 95 110 99 84 Un an de noi înfăptuiri Cîteva date privitoare la îndeplinirea planului pe 1963 • Planul producţiei globale In­dustriale pe anul 1963 a fost în­deplinit in proporţie de 101,7 la sută. • Faţă de anul 1962 producţia mijloacelor de producţie a cres­cut cu 14,3 la sută, iar a bunu­rilor de consum cu 9,3 la sută. Pe întreaga industrie producţia a crescut cu 12,5 la sută. • In primii 4 ani ai sesenatu­­lui, producţia globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu anual de creştere de 15 la sută, faţă de circa 13 la sută, ritm prevăzut pentru întrea­ga perioadă 1960—1965. • Ritmul înalt de creştere a producţiei a făcut posibilă depă­şirea în anul 1963 a nivelului pre­văzut în sesenat pentru anul 1964 în ramurile metalurgiei feroase şi construcţiilor de maşini, iar în industria lemnului s-a atins nive­lul prevăzut pentru anul 1965. • Productivitatea muncii a cres­cut pe ansamblul industriei cu 8 la sută faţă de 1962. • Volumul investiţiilor realizate din fondurile statului în 1963 a în­sumat 34,5 miliarde de lei, cu cir­ca 2,8 miliarde de lei mai mult decit in 1962. • La sfîrşitul anului 1963, agri­cultura dispunea de circa 65 000 de tractoare fizice, 62 000 de se­mănători mecanice, 32 100 de combine pentru păioase, precum şi alte numeroase maşini agri­cole. • In anul 1963 s-a obţinut o producţie totală de cereale de circa 10,4 milioane tone, cu a­­proape 700 000 tone mai mult de­alt în anul 1962. • Volumul mărfurilor transpor­tate anul trecut a crescut faţă de 1962 cu 12 la sută. • S-au vindut prin comerţul socialist mărfuri în valoare de 57,5 miliarde de lei, cu 7,7 la sută (în preţuri comparabile) mai mult decit în 1962. • Volumul comerţului exterior a crescut cu 10,3 la sută faţă de 1962. In anul care a trecut ţara noastră a avut schimburi comer­ciale cu peste 80 de ţări şi a par­ticipat la 29 de tirguri şi expoziţii internaţionale.­­ După calcule preliminare, venitul naţional a crescut cu circa 7 la sută faţă de 1962. • Numărul salariaţilor din e­­conomia naţională a fost de cir­ca 3 930 000, cu 190 000 mai mare decit în anul 1962 şi cu 870 000 faţă de 1959. • Salariul real a crescut cu 4,6 la sută faţă de 1962. • Pentru acţiunile social-cul­­turale s-a cheltuit de la bugetul statului suma de 18,9 miliarde de lei, cu 7,8 la sută mai mult decit în 1962. • In primii patru ani ai planu­lui sesenat au fost construite din fondurile statului 161 800 aparta­mente (convenţionale). In aceeaşi perioadă populaţia, în special cea din mediul rural, şi-a con­struit din fonduri proprii 383 000 de locuinţe. • In anul 1963 au beneficiat de odihnă şi tratament în staţiuni balneo-climaterice, tabere şi co­lonii de copii peste 740 000 de persoane. • La 1 ianuarie 1964 populaţia ţării a ajuns la 18 877 000 locui­tori. I­N ZIARUL DE AZI: • Spre noi succese în dezvol­tarea multilaterali a regiunii — Conferinţa organizaţiei regionale de partid Argeş (pag. 2-a). • Alecu Ivan Ghik­a — Accele­ratul de noapte (pag. 3—4). • Sfatul medicului: Dr. I. Dra­gan — Cultura fizici şi sportul în profilaxia şi tratarea bolilor cardio-vasculare (pag. 4-a). • Ştiinţă şi tehnică : Ing. V. Her­­dea — Biostimulatorii in creşte­­rea animalelor (pag. 4-a). • Jocurile olimpice de la Inns­bruck (pag. 5-a). • Corespondenţă din Atena : Al. Gheorghiu — In pregătirea unor noi alegeri (pag. 6-a). iSortimente variate de articole din mase plastice Fabricile din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei vor realiza anul acesta pe lingă produ­sele obişnuite peste 125 sortimente noi. Astfel pentru industria cons­tructoare de maşini vor fi fabricate sortimente noi : lagăre şi cuzineţi, manete, piese pentru războaie de ţesut, balanţe ; în industria electro­tehnică şi de construcţii vor fi pro­duse : piese pentru aparate de ra­dio, televizoare, telefoane, izolatori electrici , modele de robineţi din teton, sifon pentru pardoseală, jgheaburi şi burlane din p.v.c., co­voare din p.v.c., plăci înlocuitoare de faianţă, mai multe modele de ar­ticole tehnico-sanitare. De asemenea, şi în domeniul produselor casnice sunt articole noi: minere pentru fia­re de călcat, piese pentru aspira­toare, frigidere, lămpi electrice, stro­pitoare de fieri, coșuri de fructe, ar­ticole pneumatice pentru plajă etc. APROAPE 9 000 000 DE SPECTATORI LA „FESTIVALUL FILMULUI LA SATE" A luat sfîrşit Festivalul filmului la sate. Timp de două luni, pe e­­cranele celor 4 500 de cinematografe săteşti au rulat 670 de filme artis­tice, documentare, de ştiinţă popu­larizată, de desene animate şi pă­puşi, realizări de seamă ale studiou­rilor romîneşti şi străine. Carava­nele cinematografice au făcut ca a­­ceastă manifestare a filmului să se desfăşoare pînă în cele mai înde­părtate aşezări ale ţării — printre pescari în Deltă, printre muncitorii forestieri din munţi, printre construc­torii de pe şantiere. Larga populari­tate de care s-a bucurat Festivalul filmului la sate îşi găseşte expresia în marele număr de spectatori care au­ luat parte la manifestări : a­­proape nouă milioane. (Agerpres) In regiunea Dobrogea Noi reţele telefonice CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“).­­ Reţeaua telefonică a regiunii Dobrogea s-a extins mult în ultimii ani. In 1963, la circuitele existente s-au mai adăugat încă 160 km. de reţea. La Constanţa şi Ovidiu s-au înfiinţat noi circuite telefonice; la Maliuc se foloseşte acum circui­tul telefonic subfluvial, iar pe tra­seele Constanţa—Măcin şi Constan­ţa—Bucureşti au fost instalate sis­teme telefonice cu tranzistori. Pen­tru o mai bună deservire a abonaţi­lor, la Constanţa s-a extins centrala telefonică cu 2 000 linii, iar la Man­galia s-a dat în folosinţă o nouă centrală cu 400 linii. Pentru acest an sunt prevăzute noi lucrări: con­struirea a două oficii telefonice noi la Constanţa şi Ovidiu, extinderea reţelei interurbane cu încă 150 km. In casele multor colectivişti sunt astăzi rafturi pline cu cărţi şi tot mai mulţi prieteni ai biblioteci­lor. Este un fenomen caracteristic sa­tului nostru socialist, în care pulsea­ză o bogată viaţă culturală şi există sute de mii de cititori. Profundele transformări socialiste înfăptuite la sate dau roade bogate. Ele se reflectă nu numai în îmbună­tăţirea traiului ţărănimii, ci şi în creşterea nivelului ei de cultură, a dorinţei de cunoştinţe şi de frumos. De altfel însăşi activitatea mereu mai complexă în agricultura socialistă, care se bazează pe folosirea maşini­lor şi a metodelor înaintate de lucru, cere colectiviştilor să-şi îmbogăţeas­că continuu cunoştinţele profesionale şi să-şi lărgească orizontul politic şi cultural. Acestor scopuri le serveşte din plin cartea, difuzată acum la sate în milioane de exemplare. In întreaga ţară începe astăzi o importantă acţiune culturală — „Luna cărţii la sate“, intrată în tra­diţia manifestărilor de amploare or­ganizate iarna în rîndul colectivişti­lor. Ca şi „Festivalul filmului la sate“, sau concursul artiştilor ama­tori, ea este ,o expresie elocventă a atenţiei cu care partidul şi statul nostru se îngrijesc de înflorirea vie­ţii culturale la sate. Desfăşurîndu-se sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi a Uniunii centrale a cooperativelor­­de consum, această manifesta­re este menită să contribuie la răspîndirea şi mai largă a cărţii în rîndurile oamenilor muncii de la sate. La căminele culturale şi la bi­blioteci, în gospodăriile colective şi de stat, în staţiunile de maşini şi tractoare au loc, în tot cursul lunii februarie, şezători literare, simpo­zioane, discuţii pe marginea cărţilor, conferinţe, concursuri „Cine citeşte foloseşte“, întâlniri între scriitori şi cititori, consfătuiri ale editurilor cu cititorii. Se amenajează standuri, bazare, colţuri ale noutăţilor edito­riale. Unul din mijloacele principale prin care cărţile ajung în mina co­lectiviştilor este şi reţeaua vastă de biblioteci comunale şi săteşti. E firesc ca „Luna cărţii la sate“ să de­termine şi o îmbunătăţire a activită­ţii lor. Ele trebuie să pună pe primul plan al muncii contribu­ţia la întărirea gospodăriilor colec­tive şi creşterea producţiei agricole, la dezvoltarea continuă a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii de la sate. Pe această linie, popularizarea tează aspecte actuale ale desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noas­tră, ale situaţiei internaţionale, ca şi pentru cele care le îmbogăţesc cu­noştinţele ştiinţifice. Iniţiind siste­matic şi operativ recenzii, simpo­zioane şi alte manifestări­­ intere­sante de popularizare a noilor apa­riţii editoriale, bibliotecile pot face mult pentru a înlesni oamenilor muncii de la sate cunoaşterea căr­ţilor politice, a broşurilor de ştiin­ţă popularizată. Au cucerit preţuirea cititorilor căr­ţile beletristice din literatura uni­versală şi originală, îndeosebi lucră­rile care oglindesc viaţa nouă a satelor zugrăvind în paginile lor eroi demni de urmat. Intîlnirile nume­roase care urmează să aibă loc d­in această perioadă, între scriitori şi ci­titori trebuie organizate în aşa fel incit să dezvolte dragostea colecti­viştilor pentru lectură. Manifestările culturale organizate în aceste zile vor oferi şi editurilor un material bogat de studiu în ve­derea îmbunătăţirii continue a te­maticii şi a conţinutului cărţilor des­tinate satului, precum şi a stilului şi prezentării lor grafice. Este un bun prilej ca „Luna căr­ţii la sate“ să fie folosită din plin şi pentru a înlătura deficienţele care se mai fac simţite în activita­tea de difuzare şi popularizare a cărţilor. Nu poate fi trecut cu ve­derea faptul că există biblioteci unde în perioada de iarnă activi­tatea este slabă. Este foarte important ca fiecare lucrare, şi în primul rînd broşurile politice şi agrozootehnice, să ajungă cit mai repede la îndemîna cumpă­rătorilor. Aceasta depinde de acti­vitatea pe care o desfăşoară organele cooperaţiei de consum, lucrători c­­ei care muncesc în domeniul difuzării cărţii. Consolidînd succesele obţinute în ultimii ani, Oficiul difuzării căr­ţii din Centrocoop, organele sale re­gionale şi raionale trebuie să se o­­cupe şi mai bine de justa repartiţie a cărţilor in raport cu specificul raioanelor şi localităţilor, cu cerin­ţele cititorilor. Sunt întreprinderi comerciale, ca cele din Focşani, Tg. Mureş şi altele, care neglijează u­­neori trimiterea la timp a cărţilor în comune. Eficienţa activităţii de răspîndire a cărţii creşte mult cînd şi librarul este pe deplin conştient de impor­tanţa culturală a muncii sale şi nu se limitează doar la vinderea cărţii în librărie, ci se străduieşte să tre­zească interesul cumpărătorilor (aşa şi răspînditi? cărţii.. .agrozootehnice. rUm­ se face, de pildă la Hălchiu­­re­a broşurilor legate de temele expuse la învăţămîntul de trei ani sau în ciclul de conferinţe pentru colecti­viştii necuprinşi în aceste cursuri, este unul din aspectele cele mai im­portante ale muncii bibliotecilor. Cu­­noscînd bine planul de producţie al gospodăriei, problemele ei actuale şi perspectivele de viitor, activiştii bi­bliotecii comunale din Popeşti, raio­nul Focşani, iniţiază variate mani­festări care stimulează gustul pen­tru lectură al colectiviştilor, orien­­tîndu-i spre lucrările care au o strînsă legătură cu preocupările lor profesionale. Prin consfătuiri cu ci­titorii, recenzii şi prezentări de cărţi, expoziţii, bibliotecile comunale din Făcăeni, (raionul Feteşti), Furculeşti şi Ulmeni (raionul Alexandria), atrag un mare număr de cititori şi spre celelalte genuri de literatură. Cititorii arată un deosebit interes pentru cartea politică, mai ales pen­tru lucrările şi broşurile care ( t ra­ianul Sf. Gheorghe), amenajind stan­duri în comună, colaborînd cu bi­blioteca pentru popularizarea cărţi­lor, aprovizionînd librăria cu lucră­rile cerute de săteni. La răspîndirea cărţii aduc o pre­ţioasă contribuţie cei peste 10 000 de difuzori de carte de la sate. Activita­tea lor merită stimulată şi mai mult prin concursuri, diplome, premii şi extinsă, în mod deosebit, în rîndul colectiviştilor dornici să-şi formeze şi să-şi îmbogăţească bibliotecile. „Luna cărţii la sate“ este pentru comitetele de cultură şi artă, pentru cooperaţie un prilej de a intensi­fica şi îmbunătăţi, sub îndrumarea organelor de partid, întreaga muncă de popularizare şi difuzare a cărţii, de a o desfăşura mai larg, în strînsă legătură cu sarcinile actuale ale a­­griculturii socialiste, cu viaţa de azi a satului şi cu cerinţele creşterii ni­velului profesional, politic şi cultu­ral al colectiviştilor. Anul trecut, în oraşul Hunedoara s-au construit numeroase blocuri, printre care şi acestea din fotografie, cu ajutorul cofrajelor glisante. Foto: Gh. Vinţilă Anunţuri şi estetica oraşului In peisajul citadin,, frumosul a devenit o prezenţă familiară. Ne-­am obişnuit să-l întîlnim, sub noua înfăţişare a cartierelor pri­­n geometria armonioasă a spaţii­lor florale, îl socotim sinonim cu estetica străzilor. Firesc, deci, să ne punem la ini­mă chiar acele mici amănunte care se împacă greu cu noţiunea atît de largă despre frumos. Cu pu­ţină iniţiativă şi bunăvoinţă ar putea fi lesne înlăturate. Un exemplu. Aştepţi zgribulit autobuzul sau tramvaiul şi pînă la apariţia lor îţi umpli timpul cu lectura unui... stîlp, pe care stau agăţate, ca o iederă, petecuţe de hîrtie de toate culorile şi dimensiunile. O etichetă din cele folosite de şcolari, împodobită de data aceasta cu mici arabescuri, te invită să cumperi „o pianină cu coadă vieneză“. O alta, scrisă cu cerneală violet diluată de atîtea ploi, anunţă că cineva are trebu­inţă de un „cărucior pentru copii sport". Iar dacă eşti amator de felurite curiozităţi, acelaşi stîlp publicitar te încunoştiinţează unde le poţi afla. Transcriind anunţu­rile cu ortografia strict ori­ginală, n-am făcut altceva decit să redăm cîteva din imaginile pe care, de bună seamă, le-aţi întîlnit fiecare dintre dumneavoastră in­tr-o staţie de autobuz, pe zidul INSTANTANEE unei case, ori pe cine ştie ce poartă. E drept, există o Decizie a Co­mitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei, purtînd nu­mărul 723, care interzice „scrierea sau agăţarea de afişe în alte locuri decit panourile speciale de afişaj ale întreprinderii Pavoazarea Ca­pita­lei", precum şi „efectuarea operaţiunii de afişaj de către alte persoane decît cele autorizate". Dar, pentru că asemenea locuri nu există, există un schimb unii cetăţeni certaţi cu frumosul, se înmulţesc ca ciupercile după ploaie tot soiul de anunţuri. După cum bine se ştie, cei­ ce doresc să facă schimb de locuinţă au posibilitatea să comunice cu amatorii prin intermediul panou­rilor existente la fiecare sfat popular raional. Hotărîrea a fost apreciată şi aplicarea ei a avut bune rezultate. E de neînţeles însă de ce gospodarii Capitalei se mul­ţumesc doar cu jumătăţi de măsu­ră. Oare e chiar atît de greu ca Pavoazarea Capitalei să amenaje­ze panouri similare şi pentru alt gen de servicii solicitate de cetă­ţeni ? Fără îndoială că nu. Mai cu seam­ă că în unele oraşe din ţară s-au şi găsit posibilităţi de a aşeza în locuri speciale panouri sau vi­trine unde se efectuează afişajul de către persoane autorizate de sfatul popular respectiv. Are de ciştigat estetica oraşului, cetăţenii fiind scutiţi de neplăcuta lectură a unor anunţuri de genul celor, amintite. M.­IO!* ' 1 *

Next