Scînteia, martie 1964 (Anul 33, nr. 6183-6213)

1964-03-01 / nr. 6183

Pag. 4 Conferinţa internaţională a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională FLORENŢA 29 (Agerpres). — La Florenţa continuă lucrările Confe­rinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională, la care participă delegaţii ale organizaţiilor de tineret şi studenţeşti din peste 80 de ţări. Reprezentanţii Venezuelei, Ceylonului, Senegalului, Ghanei, Marii Britanii, U.R.S.S., Argentinei şi ai altor ţări, care au luat cuvîntul la Conferinţă, au subliniat că dezar­marea şi pacea au o strînsă legătură cu independenţa naţională. In cu­­vîntările lor, diferiţi vorbitori au afirmat sprijinul ţărilor lor pentru Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii şi au arătat că trebuie continuate eforturile în vederea dezarmării. La 28 februarie, preşedintelui Conferinţei i-a fost înmînat mesa­jul adresat Conferinţei de preşedin­tele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer. Me­sajul a fost difuzat participanţilor care l-au primit cu mult interes. (Textul mesajului este publicat la pag. 1), în reportajul consacrat lucrărilor Conferinței, ziarul „l'Unità“ a relatat despre primirea călduroasă făcută de către participanţi mesajului a­­dresat de preşedintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române. VIZITA FĂCUTĂ DE AMBASADORUL R. P. ROMINE PRIMULUI MINISTRU PAPANDREU ATENA 29.— Corespondentul A­­gerpres, Al. Gheorghiu, transmite, în ziua de 28 februarie, ambasado­rul R.P. Romíne la Atena, Mircea Bălănescu, a făcut o vizită de curtoazie primului ministru al Gre­ciei, Gheorghios Papandreu, căruia i-a adresat felicitări cu ocazia con­stituirii noului guvern pe care îl prezidează. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire în cursul căreia au fost abordate probleme interesînd cele două țări. Convorbirea s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială. De ce a fost invitat Willy Brandt Ia Bonn BONN 29 (Agerpres). — După cum transmite agenţia vest-germană D.P.A., cancelarul R.F. Germane, Ludwig Erhard, l-a invitat pe pri­marul Berlinului occidental, Willy Brandt, să vină la Bonn la începu­tul săptămînii viitoare „pentru a a­­vea o discuţie în legătură cu diver­genţele privind problema permise­lor de trecere“ în capitala R.D. Ger­mane a cetăţenilor vest-berlinezi. Aceste divergenţe au fost dezvăluite într-o cuvîntare televizată ţinută vineri seara de Brandt, în cadrul că­reia el a afirmat că permisele de trecere eliberate de autorităţile R.D. Germane în timpul sărbătorilor de iarnă au constituit „un punct de plecare“ pentru realizarea unor noi acorduri, dar că guvernul vest-ger­­man a arătat limpede că nu va con­simţi la o repetare a acelei acţiuni. Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, „Brandt s-a plîns de lipsa de clari­tate a atitudinii guvernului de la Bonn faţă de această chestiune“. El a preconizat formarea unui co­mitet special alcătuit din reprezen­tanţi ai guvernului de la Bonn şi ai Senatului vest-berlinez, precum şi din partea partidelor politice repre­zentate în Bundestag pentru stabi­lirea unei politici clare în această problemă. Cuvîntarea primarului vest-berli­nez a stîrnit vii reacții la Bonn unde guvernul vest-german a criti­cat-o aspru. G. A. T. V. Confruntări înaintea viitoarelor tratative PARIS 29 (Agerpres). — Referin­­du-se la pregătirile „rundei Kenne­dy“ asupra disparităţilor tarifare între Statele Unite şi ţările membre ale Pieţei comune, agenţia France Presse relatează că acestea „au in­trat într-un punct mort“. Noile con­trapropuneri prezentate de către de­legaţia americană, consideră observa­torii, nu au contribuit la nici un progres în această proble­mă, în ciuda optimismului ma­nifestat de Michael Blumenthal, principalul negociator al State­lor Unite la Geneva în proble­mele tarifare. Potrivit agenţiei, în cercurile competente pariziene se apreciază că noile propuneri ameri­cane sunt greu de acceptat pentru „cei şase". France Presse este de părere că în prezent sunt necesare noi eforturi din partea diplomaţilor şi experţilor pentru a scoate din impas pregătirile „rundei Kennedy“ și a găsi noi soluții care să permită începerea tratativelor propriu-zise la 4 mai. S­C­Î­N­T­E­I­A Dezbaterile din Consiliul de Securitate in problema Ciprului Rezoluţia a cinci ţări membre nepermanente ale Consiliului NEW YORK 29 (Agerpres). — Re­prezentanţi a cinci ţări membre nepermanente ale Consiliului de Se­curitate, anunţă France Presse, au căzut de acord asupra textului unei rezoluţii în problema Ciprului. In preambulul acestei rezoluţii sunt menţionate acordurile de la Zürich şi Londra, precum şi garantarea in­tegrităţii teritoriale a Ciprului. Re­zoluţia se pronunţă pentru crearea unei forţe internaţionale de poliţie care să fie trimisă în Cipru sub con­trolul O.N.U., precum şi pentru nu­mirea unui mediator de către secre­tarul general al O.N.U., U Thant. Rezoluţia va fi supusă Consiliului de Securitate, NEW YORK 29 (Agerpres). — In şedinţa din 28 februarie a Consiliu­lui de Securitate, S. Kyprianu, ministrul afacerilor externe al Ci­prului, a spus în cuvîntul său că este necesară audierea mai multor cetăţeni de diferite naţionalităţi din Republica Cipru pentru restabilirea adevărului în Consiliul de Securi­tate. „Reprezentanţii occidentali în Consiliu au redus întreaga proble­mă cipriotă la trimiterea de forţe internaţionale în care sunt interesa­te, a spus în continuare Kyprianu, uitînd probabil că guvernul cipriot a adresat Consiliului de Securitate cererea concretă de a ocroti Ciprul de primejdia unei intervenţii mili­tare din partea Turciei şi de a a­­păra independenţa şi integritatea teritorială a Ciprului. Dacă Consi­liul de Securitate îşi va îndeplini datoria şi va satisface cererea Ci­prului, pacea pe insulă va fi resta­bilită, iar o dată cu restabilirea pă­cii nu vor fi necesare forţele inter­naţionale. Consiliul de Securitate, a subli­niat în încheiere Kyprianu, trebuie să adopte o hotărîre care să ceară respectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Ciprului şi renun­ţarea la folosirea forţei împotriva lui. După aceea, forţele O.N.U. vor putea sosi în Cipru.“ NICOSIA 29 (Agerpres). — Poli­ţia cipriotă a început recrutarea de voluntari pentru completarea rîndu­­rilor ei pînă la 5 000 de oameni, în conformitate cu ordinul dat zilele trecute de preşedintele Makarios. ATENA 29 (Agerpres). — A­­genţia France Presse anunţă că vi­neri după-amiază a avut loc la Sa­lonic o nouă manifestaţie în spriji­nul Ciprului, la care au participat 3 000 de studenţi de la universitatea din acest oraş. O manifestaţie ase­mănătoare a fost organizată la 29 februarie. La Atena s-a anunţat că începînd de la 29 februarie retransmisia de către postul de radio grec a emisiu­nilor străine va fi întreruptă. Hotă­rîrea a fost luată ca urmare a emi­siunilor posturilor de radio engleze și turce apreciate ca ostile Greciei și Republicii Cipru. ANKARA 29 (Agerpres). — La An­kara continuă consultările intermi­nisteriale în problema Ciprului. La 29 februarie preşedintele Consi­liului de Miniştri al Turciei, Ismet Inönü, i-a primit pe vicepreşedintele Kemal Satir şi pe ministrul aface­rilor externe, F. C. Erkin. Confrinta de presă a preşedintelui S. U. A. WASHINGTON 29 (Agerpres). — Preşedintele S.U.A., Lyndon John­son, a ţinut sîmbătă o conferinţă de presă radiotelevizată în cadrul că­reia s-a ocupat de unele probleme ale politicii externe şi interne a S.U.A. El a anunţat că a numit pe William Bundy în funcţia de secre­tar de stat adjunct pentru proble­mele asiatice în locul lui Roger Hils­­man, care a demisionat săptămîna aceasta. Bundy a fost pînă în pre­zent ministru adjunct al apărării, în­sărcinat cu problemele serviciilor de informaţii. Referindu-se la situaţia din Viet­namul de sud, preşedintele a decla­rat că aceasta „este foarte gravă“, în acelaşi timp, el s-a pronunţat împotriva unei neutralizări a acestei ţări. Cu privire la situaţia din Cipru, el a spus că Statele Unite „sunt a­­dînc îngrijorate şi consideră că si­tuaţia este foarte serioasă“. Potrivit spuselor sale, S.U.A. „vor face orice efort posibil pentru a se găsi o so­luţie“. Răspunzînd la o întrebare privitoa­re la relaţiile dintre S.U.A. şi Repu­blica Panama, Johnson a declarat că nu a fost realizat, încă, nici un acord în tratativele purtate pînă acum în această problemă. El a spus ca S.U.A. sunt gata să discute proble­mele care ar putea permite să se găsească o soluţie a acestui conflict, dar a precizat în acelaşi timp : „Noi nu ne vom lua angajamente preli­minare faţă de o ţară cu care nu întreţinem relaţii diplomatice“. Arătînd că există multe probleme în lume care afectează pacea mondială, L. Johnson a subliniat că „este opti­mist“. „Cred sincer că popoarele lu­mii doresc pacea mai mult decît orice altceva“. Totodată, el a arătat că S.U.A. intenţionează să contribuie la succesul apropiatei Conferinţe mondiale pentru comerţ şi dezvolta­re de la Geneva. „Noi sîntem intere­saţi, a spus Johnson, în înlăturarea barierelor din calea comerţului mon­dial“. ■ SCRISOARE DIN ANGLIA TUNELUL SUB CANALUL MINECII Străpungerea istmurilor între mări, construirea podurilor peste fluvii şi golfuri, sfredelirea tunelu­rilor sub munţi, săparea canalelor navigabile — au preocupat pe oa­meni încă din cele mai vechi tim­puri ca imperative ale necesităţilor practice de comunicaţii şi transport. Deşi urmează a fi realizat abia în această a doua jumătate a secolului XX, tunelul sub Canalul Mînecii va fi şi el trecut în rîndul marilor construcţii. Deocamdată ne aflăm în faza unui acord bilateral anglo­­francez, încheiat recent, după o seculară suită de studii şi proiecte. Inginerul francez Mathieu prezen­ta împăratului Napoleon, în 1802, primul plan privind săparea unui tu­nel pe sub fundul mării pentru circulaţia... trăsurilor între continent şi Anglia. Waterloo a scos de pe rol, pentru un timp, asemenea proiecte. Ulterior, ele au fost reluate, dezvol­tate în pas cu tehnica, şi întregi­te cu ideea unui pod. Spre sfîr­­şitul secolului trecut, luaseră fiinţă compania „Tunelului sub Canalul Mînecii“ în Anglia şi o societate si­milară în Franţa. Hărţile geologice ale solului submarin arătaseră că săpăturile sunt posibile, iar în 1878 se pătrunsese, cu titlu experi­mental, pe distanţă de o milă în malurile englez şi francez. Se sem­nase şi un protocol care trebuia să devină baza unui viitor acord... Diverse impedimente, printre care şi cele două războaie mondiale, au avut ca rezultat o nouă amînare, de peste 80 de ani. Un grup de studii, creat în 1957 sub forma unei aso­ciaţii internaţionale, a prezentat în toamtna anului trecut un raport în care recomanda construirea tunelu­lui. In sfîrşit, recent, guvernele en­glez şi francez au anunţat hotărîrea comună de a întreprinde această lu­crare, urmînd ca o serie de proble­me financiare şi tehnice să fie re­glementate de acum înainte. In proiectul grupului de studii se propune un tunel cu circulaţie fe­roviară, lung de 51 de km, din care 37 sub mare. Staţiile terminale, în apropiere de Sangatte (Franţa) şi Westenhanger (Anglia), se vor afla la 70 km distanţă. Galeria forată va cuprinde, de fapt, două tunele sepa­rate cu sens unic pentru trenuri, precum şi un tunel de serviciu, mai mic, la mijloc. Acesta ar urma să fie săpat înaintea celorlalte două pentru cercetarea condiţiilor geolo­gice, pentru instalarea cablurilor şi liniilor electrice, iar mai tîrziu pen­tru lucrări curente de întreţinere şi aerare. Calculele preliminare prevăd — în afară de lucrările de organi­zare a şantierelor — o durată de 5 ani, presupunînd că se va înainta cu 450 pînă la 550 m. pe lună. Fo­rarea propriu-zisă va porni de la patru guri de puţ, cîte două pe fie­care ţărm. Autorii raportului au lăsat des­chisă alternativa: tunelul forat, sau scufundat şi asamblat pe secţiuni. In cazul forării, specialiştii sînt de părere că ar trebui folosite pro­cedee tehnice moderne: un mare disc rotativ, avînd diametrul ga­leriei, ar putea înainta cîte 30—40 m pe zi, într-un teren nu prea dur. Sondajele geologice au ară­tat că terenul respectiv este în general omogen şi uşor de străpuns. Asemenea utilaje, spun experţii, au fost folosite şi au dat bune rezul­tate în U.R.S.S. şi S.U.A., la săparea unor tunete cu diametrul de 7 pînă la 9 metri. In prezent, utilajul folo­sit la săparea tunetelor este complex şi, de obicei, nu în întregime auto­matizat. Operaţiunile tehnice, atunci cînd vor începe, vor trebui să fie înso­ţite de amănunţite măsuri de pre­cauţie. Experienţa acumulată în construirea de tunele arată că mai întotdeauna apar surprize neplă­cute ■ straturi neprevăzute de roci dure, infiltraţii de apă (uneori ade­vărate rîuri subterane). Lucrările de canalizare au necesitat în anumite cazuri cheltuieli suplimentare ridi­cate și stagnarea forării. Or, geolo­gii afirmă că ar trebui avută în vedere o mare probabilitate a infil­trărilor, chiar la adîncimea de peste 50 de metri sub nivelul fundului mării. In cazul imersiunii tunelului, s-ar putea ca multe din aceste dificul­tăţi să fie evitate dar, pe de altă parte, unii specialişti nu par îndea­juns de convinşi în ce priveşte re­zistenţa şi durabilitatea acestui gen de construcţie submarină. Schema lucrărilor presupune folosirea unor pontoane masive cu ajutorul cărora să se scufunde succesiv secţiuni pre­fabricate ale tunelului, care urmează să fie montate într-un jghiab săpat prin dragare pe fundul apei. Această variantă, ale cărei detalii tehnice urmează a fi examinate şi stabilite, ar prezenta, după părerile experţi­lor, o serie de dificultăţi provenind din lipsa de experimentare în acest domeniu. Soluţia tunelului este aleasă după o veche dispută cu adepţii construi­rii unui pod între malurile Canalu­lui Mînecii. Ideea datează încă de la sfîrşitul secolului trecut şi este sprijinită şi astăzi de unele cercuri, în special de mari întreprinderi si­derurgice care ar beneficia de pe ur­ma unei asemenea construcţii meta­lice. Speranţa acestora nu este însă definitiv abandonată întrucît, în­tr-un viitor mai mult sau mai pu­ţin apropiat, necesităţile traficului vor readuce problema podului la ordinea zilei. Potrivit diverselor pro­iecte, podul ar trebui să aibă piloni trainici, la peste 200 m unul de altul, şi s-ar înălţa la 50—60 m deasupra valurilor, pentru a permite trecerea marilor vapoare. Avantajul principal ar consta în traficul dublu — fero­viar şi rutier — deşi acesta din urmă ar putea fi impracticabil pe vreme rea. Dezavantajul este în primul rînd al costului — de două ori mai mare decît construcţia unui tunel. Se pare că acest motiv a fost determinant pentru hotărîrea anglo­­franceză de a se opri la soluţia tu­nelului feroviar. De altfel, în concepţia autorilor acestui proiect circulaţia prin tunel va asigura un trafic satisfăcător atît în ce priveşte trenurile de pasageri şi de marfă, cit şi automobilele. A­­cestea vor putea fi îmbarcate în va­goane speciale închise, cu una sau două platforme, şoferii avînd posi­bilitatea să coboare din maşini în timpul parcursului. Presupunînd că trenurile ar circula în ambele sen­suri la interval de aproximativ 5 minute şi că durata traseului va fi de circa o oră, capacitatea de trans­port ar putea atinge, teoretic, bine­înţeles, peste 3 500 de maşini pe oră în fiecare direcţie, ceea ce este mai mult decît suficient pentru necesită­ţile actuale. De altfel, proiectanţii au calculat că traficul maxim pre­văzut pentru 1980 va­ fi de circa 1 300 de vehicule pe oră în fiecare sens. Problemele financiare nu au fost încă puse la punct, ele urmînd a constitui obiectul unei detaliate exa­minări ulterioare. Din estimările preliminare reiese că totalul chel­tuielilor s-ar putea ridica la 160— 170 milioane de lire sterline. înţele­gerea bilaterală anglo-franceză în ce priveşte necesitatea de a controla viitoarea societate de exploatare a tunelului a fost interpretată ca ex­­primînd intenţia de a nu încuraja investiţiile private şi de a preveni speculaţiile la bursă. Cu toate aces­tea, presa consideră că nu sunt încă definitiv stabilite condiţiile în care va fi efectuată finanţarea. Proiectul tunelului aduce în aten­ţie şi alte probleme, nu mai puţin importante, ca reorganizarea reţe­lelor feroviare pentru legături avan­tajoase cu tunelul, eventuala apari­ţie a unor aglomeraţii urbane în apropierea staţiilor terminale, dez­voltarea economică a unor regiuni industriale apropiate în dauna al­tora, diminuarea traficului naval între Anglia şi continent etc. Cercu­rile economice londoneze sunt de pă­rere că în general nu sunt de aştep­tat efecte negative de pe urma con­struirii canalului şi că, dimpotrivă, avantajele acestuia sînt indiscutabile. După previziunile optimiştilor, lu­crările la canal, care urmează să înceapă la sfîrşitul acestui an, ar trebui să se încheie în 1970—1971, după alţii, mai tîrziu. Vom urmări probabil o cursă interesantă: la ce vom asista mai întîi — la trecerea primului tren prin tunel, sau la pri­ma „debarcare“ pe Lună ? GORDON SCHÄFFER Fotografii transmise prin intermediul lui „Echo - 2" MOSCOVA 29 (Agerpres). — La 29 februarie a început o nouă serie de experienţe pentru stabilirea po­sibilităţilor de recepţionare a unor fotografii transmise pe unde ultra­scurte prin intermediul sateliţilor artificiali ai Pămîntului sau ai Lunii. Primele două fotografii transmise în acest fel de către observatorul „Jodrell Bank“ din Anglia au fost re­cepţionate la 29 februarie de către observatorul din Zimenki (U.R.S.S.). Fotografiile au fost transmise prin intermediul satelitului american „Echo-2“, demonstrîndu-se în acest fel că transmisiile telefoto prin Cos­mos sunt pe deplin posibile. Cea de-a treia fotografie a fost transmisă de la „Jodrell Bank“ prin intermediul Lunii. ★ MOSCOVA 29 (Agerpres). — După cum transmite agenția TASS, la 28 februarie s-a încheiat prima serie de legături radio-telefonice prin Cosmos pe distanțe foarte mari între Observatorul „Jodrell Bank" și Observatorul sovietic din Zimenki. In cursul zilei de 28 februarie au avut loc cîteva emisiuni radio-tele­fonice prin intermediul satelitului „Echo—2“ în cursul cărora specia­liștii englezi au transmis cuvinte înregistrate pe bandă de magneto­fon și încetinite de opt ori.­ ­ LUCRĂRILE CONFERINŢEI MINIŞTRILOR DE EXTERNE AI ŢĂRILOR AFRICANE LAGOS 29 (Agerpres). — Confe­rinţa miniştrilor de externe ai ţări­lor africane se apropie de sfîrşit. Unele din comisiile şi comitetele în­fiinţate de conferinţă pentru exa­minarea ordinei de zi şi-au încheiat activitatea. Recomandările elaborate în comisii şi comitete vor fi supuse spre aprobare şedinţei plenare a conferinţei. în ce priveşte conflictul de fron­tieră dintre Somalia şi Etiopia, Co­mitetul celor 13, care a examinat această problemă, a adoptat reco­mandarea ca cele două părţi să-şi reglementeze litigiul de comun a­­cord prin tratative bilaterale, men­­ţinînd în vigoare încetarea focului. Comisia politică a dezbătut sîm­bătă problema situaţiei din Ruanda, unde, după cum se ştie, au avut loc grave incidente între cele două pă­turi ale populaţiei: batutsi şi ba­­hutu, în faţa comisiei se află două propuneri: una de a se crea un co­mitet de ajutorare a refugiaţilor ruandezi din ţările învecinate, iar alta de a se efectua o anchetă în le­gătură cu evenimentele din Ruanda. Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, comisia a reţinut propune­rea de a se avertiza Marea Britanie că, în cazul în care va acorda inde­pendenţă Rhodesiei de sud în con­diţiile menţinerii actualului regim rasist, ţările africane vor rupe rela­ţiile diplomatice cu ea. Conferinţei i-a fost adresat un mesaj din partea Consiliului Mon­dial al Păcii. In mesaj sunt salutate eforturile ţărilor africane pentru a­­sigurarea păcii în Africa şi în în­treaga lume. Consiliul Mondial al Păcii, se arată în mesaj, este con­vins că lupta pentru eliberarea po­poarelor africane aflate încă sub jugul colonial se va încheia cu vic­toria lor deplină. Nr. 6183 în favoarea extinderii comerţului internaţional OTTAWA 29 (Agerpres).­­ In­fluentul ziar canadian „Globe and Mail“ a publicat un articol redac­ţional în care, exprimind cerinţele cercurilor comerciale şi industriale din ţară, se pronunţă în favoarea extinderii comerţului dintre Canada şi ţările socialiste. In acelaşi sens s-a pronunţat, de asemenea, preşe­dintele Companiei de exporturi din Montreal, OSLO 29 (Agerpres).­­ Un număr mare de oameni de afaceri­ norve­gieni au examinat împreună cu re­prezentanţi ai guvernului proble­mele comerţului exterior al ţării. Cu acest prilej s-a hotărît crearea unei comisii comerciale pentru dez­­voltarea comerţului cu ţările din Europa răsăriteană. HAVANA 29 (Agerpres) — Intre Societatea cubană pentru importul de vehicule şi echipament de transport (Transimport) şi socie­tatea engleză „Leyland Motor Cor­poration Ltd“ a fost încheiat un contract pentru furnizarea a încă 50 de autobuze. Sesiunea Comisiei economice a O. N. U. pentru Africa ADDIS ABEBA 29 (Agerpres). — Lucrările celei de-a 6-a sesiuni de la Addis Abeba a Comisiei Econo­mice O.N.U. pentru Africa (E.C.A.), au intrat în faza finală. In cadrul dez­baterilor, vineri a luat cuvîntul şeful delegaţiei de observatori ai R. P. Ro­míné, Mircea Nicolaescu, ambasado­rul R. P. Romíné la Cairo. După ce a prezentat experienţa României în conducerea planificată a economiei şi în procesul de industrializare, el a subliniat însemnătatea apropiatei conferinţe O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare. M. Nicolaescu a vorbit despre activitatea desfăşurată în ţara noastră pentru pregătirea con­ferinţei şi despre propunerile formu­late de R. P. Romînă pentru ordinea de zi a conferinţei. Deschiderea Tirsului internaţional de la Leipzig LEIPZIG 29 Trimisul special A­­gerpres C. Varvara transmite : Sîm­bătă după-amiază a avut loc la Leipzig festivitatea deschiderii Tîr­­gului internaţional de primăvară. Au asistat peste 1000 de oaspeţi reprezentînd cele 63 de ţări partici­pante la tîrg. Din partea R. P. Ro­­­mîne participă o delegaţie condusă de ing. Constantin Năcuţă, adjunct al ministrului industriei construc­ţiilor de maşini. In cuvîntarea sa de deschidere, Erich Apel, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. D. Ger­mane, a subliniat dorinţa R. D. Germane de a dezvolta relaţiile eco­nomice şi comerciale cu toate ţările. El s-a pronunţat pentru încheierea unor acorduri comerciale pe termen lung şi pentru un schimb de misiuni comerciale cu ţările din Europa occidentală. Pavilionul R. P. Romíne expune numeroase produse industriale, printre care maşini-unelte, electro­motoare, maşini pentru prelucrarea lemnului, pompe şi compresoare, maşini textile, armături şi articole de menaj. In afară de aceasta, pe un teren de aproximativ 2 000 mp sunt expuse utilaje şi instalaţii pen­tru industria petrolieră, maşini şi utilaje pentru construcţii, tractoare şi maşini agricole, o locomotivă Diesel electrică de 2 100 cp, vagoane de cale ferată. R. P. Romînă expu­ne, de asemenea, o modernă instala­ţie de foraj, a cărei turlă are o înăl­ţime de 53 m. Instalaţia, care are o greutate de 360 tone, poate efectua săpături pînă la 5 000 m. Referindu-se la exponatele pre­zentate de R. P. Romînă, ziarul „Neues Deutschland“ scrie că „Ro­­mînia, una din principalele ţări pro­ducătoare de utilaj petrolier, expu­ne pentru prima oară la Tîrgul in­ternaţional de la Leipzig această in­stalație de foraj complet automati­zată, care domină prin înălțimea ei toate pavilioanele tîrgului“. încă de la deschiderea tîrgului, pavilionul R. P. Romíno a stîrnit interesul vizitatorilor, bucurîndu-se de o bună apreciere. La Zürich (Elveţia) a avut loc o demonstraţie pentru lărgirea drepturi­lor politice ale femeilor firma „Waffen und Luftrustung“ nu se mai reprofilează RONN 29 (Agerpres).­­ După cum anunţă agenţia Reuter, firma vest-germană „Waffen und Luft­­rustung“, specializată în producţia de rachete şi arme convenţionale, a anunţat că îşi va continua activita­tea. Se ştie că, în legătură cu activi­tatea acestei firme, ambasada Uni­unii Sovietice din Bonn a făcut un demers oficial pe lîngă guvernul vest-german în care se sublinia pe­ricolul pe care îl implică fabricarea de rachete în R.F.G. Demersuri ase­mănătoare au fost făcute pe lîngă guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei. Ca urmare, la 7 februarie, firma menţionată a anunţat că-şi va înce­ta producţia şi că se va reprofila. Or, după cum relatează Reuter, consiliul de conducere al acestei întreprinderi a hotărît să mărească capitalul investit pentru a da posi­bilitatea firmei să producă în con­tinuare rachete. SCURTE ŞTIRI REYKJAVIK. Altingul (parlamen­tul islandez) a aprobat în unanimita­te o rezoluţie care aprobă hotărîrea guvernului de a adera la Tratatul de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în cele trei medii. WASHINGTON. Agenţia France- Presse anunţă că Hervé Alphand, ambasadorul Franţei în S.U.A., a a­­vut o întrevedere cu secretarul de stat Dean Rusk. După întrevedere, Harvé Alphand a declarat că a dis­cutat despre problema Ciprului şi situaţia din Asia de sud-est. De ase­menea, au fost trecute în revistă pro­bleme privind dezvoltarea relaţiilor între Europa occidentală şi America Latină, MOSCOVA. La 29 februarie Dmi­tri Blohinţev, directorul Institutului unificat de cercetări nucleare de la Dubna, şi directorii adjuncţi ai in­stitutului, acad. Şerban Ţiţeica (Ro­­mînia) şi prof. Heinz Barvich (R.D.G.), au adresat Centrului de cercetări din Dessau, R. F. Germană, o telegramă de felicitare în legătură cu darea în funcţiune a noului acce­lerator electronic de 5 miliarde elec­­tronvolţi din Hamburg. BONN: „Societatea petrolieră a­­mericană „Caltex“ nu va obţine aprobarea de a efectua cercetări în regiunea Mării Nordului, întrucît Germania Federală intenţionează să facă ea aceste cercetări“ , a decla­rat recent un purtător de cuvînt al Ministerului Economiei din R.F.G. corespondentului la Bonn al agen­ţiei France Presse. Potrivit declara­ţiei acestuia, „consorţiul Mării Nor­dului“, care grupează 10 firme vest­­germane, a obţinut autorizaţia de fo­raj şi a respins participarea societăţii americane. NEW YORK. Secretarul general al O.N.U., U Thant, a avut vineri întrevederi cu reprezentanţii perma­nenţi la O.N.U. ai Republicii Yemen, Arabiei Saudite şi R.A.U., cu care s-a consultat înainte de a definiti­va raportul cu privire la situaţia din Yemen. Acest raport urmează să fie înaintat Consiliului de Securitate, HAVANA. Agenţia Prensa Latina anunţă că autorităţile bazei militare americane de la Guantanamo au concediat 204 muncitori cu bani. DALLAS. Procesul lui Jack Ruby a fost amînat sîmbătă pentru înce­putul săptămînii viitoare. După două săptămîni de dezbateri au mai rămas să fie aleşi doi juraţi. REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA­ Bucureşti, Piaţa ..Scînteii“ Tel 17 60 10, 17 60 20 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Intreprinderi şi In­truntii Tiparul­­ Combinatul Poligrafic Casa Scînteii

Next