Scînteia, martie 1964 (Anul 33, nr. 6183-6213)
1964-03-01 / nr. 6183
Pag. 4 Conferinţa internaţională a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională FLORENŢA 29 (Agerpres). — La Florenţa continuă lucrările Conferinţei internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare, pace şi independenţă naţională, la care participă delegaţii ale organizaţiilor de tineret şi studenţeşti din peste 80 de ţări. Reprezentanţii Venezuelei, Ceylonului, Senegalului, Ghanei, Marii Britanii, U.R.S.S., Argentinei şi ai altor ţări, care au luat cuvîntul la Conferinţă, au subliniat că dezarmarea şi pacea au o strînsă legătură cu independenţa naţională. In cuvîntările lor, diferiţi vorbitori au afirmat sprijinul ţărilor lor pentru Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în trei medii şi au arătat că trebuie continuate eforturile în vederea dezarmării. La 28 februarie, preşedintelui Conferinţei i-a fost înmînat mesajul adresat Conferinţei de preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer. Mesajul a fost difuzat participanţilor care l-au primit cu mult interes. (Textul mesajului este publicat la pag. 1), în reportajul consacrat lucrărilor Conferinței, ziarul „l'Unità“ a relatat despre primirea călduroasă făcută de către participanţi mesajului adresat de preşedintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române. VIZITA FĂCUTĂ DE AMBASADORUL R. P. ROMINE PRIMULUI MINISTRU PAPANDREU ATENA 29.— Corespondentul Agerpres, Al. Gheorghiu, transmite, în ziua de 28 februarie, ambasadorul R.P. Romíne la Atena, Mircea Bălănescu, a făcut o vizită de curtoazie primului ministru al Greciei, Gheorghios Papandreu, căruia i-a adresat felicitări cu ocazia constituirii noului guvern pe care îl prezidează. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire în cursul căreia au fost abordate probleme interesînd cele două țări. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. De ce a fost invitat Willy Brandt Ia Bonn BONN 29 (Agerpres). — După cum transmite agenţia vest-germană D.P.A., cancelarul R.F. Germane, Ludwig Erhard, l-a invitat pe primarul Berlinului occidental, Willy Brandt, să vină la Bonn la începutul săptămînii viitoare „pentru a avea o discuţie în legătură cu divergenţele privind problema permiselor de trecere“ în capitala R.D. Germane a cetăţenilor vest-berlinezi. Aceste divergenţe au fost dezvăluite într-o cuvîntare televizată ţinută vineri seara de Brandt, în cadrul căreia el a afirmat că permisele de trecere eliberate de autorităţile R.D. Germane în timpul sărbătorilor de iarnă au constituit „un punct de plecare“ pentru realizarea unor noi acorduri, dar că guvernul vest-german a arătat limpede că nu va consimţi la o repetare a acelei acţiuni. Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, „Brandt s-a plîns de lipsa de claritate a atitudinii guvernului de la Bonn faţă de această chestiune“. El a preconizat formarea unui comitet special alcătuit din reprezentanţi ai guvernului de la Bonn şi ai Senatului vest-berlinez, precum şi din partea partidelor politice reprezentate în Bundestag pentru stabilirea unei politici clare în această problemă. Cuvîntarea primarului vest-berlinez a stîrnit vii reacții la Bonn unde guvernul vest-german a criticat-o aspru. G. A. T. V. Confruntări înaintea viitoarelor tratative PARIS 29 (Agerpres). — Referindu-se la pregătirile „rundei Kennedy“ asupra disparităţilor tarifare între Statele Unite şi ţările membre ale Pieţei comune, agenţia France Presse relatează că acestea „au intrat într-un punct mort“. Noile contrapropuneri prezentate de către delegaţia americană, consideră observatorii, nu au contribuit la nici un progres în această problemă, în ciuda optimismului manifestat de Michael Blumenthal, principalul negociator al Statelor Unite la Geneva în problemele tarifare. Potrivit agenţiei, în cercurile competente pariziene se apreciază că noile propuneri americane sunt greu de acceptat pentru „cei şase". France Presse este de părere că în prezent sunt necesare noi eforturi din partea diplomaţilor şi experţilor pentru a scoate din impas pregătirile „rundei Kennedy“ și a găsi noi soluții care să permită începerea tratativelor propriu-zise la 4 mai. SCÎNTEIA Dezbaterile din Consiliul de Securitate in problema Ciprului Rezoluţia a cinci ţări membre nepermanente ale Consiliului NEW YORK 29 (Agerpres). — Reprezentanţi a cinci ţări membre nepermanente ale Consiliului de Securitate, anunţă France Presse, au căzut de acord asupra textului unei rezoluţii în problema Ciprului. In preambulul acestei rezoluţii sunt menţionate acordurile de la Zürich şi Londra, precum şi garantarea integrităţii teritoriale a Ciprului. Rezoluţia se pronunţă pentru crearea unei forţe internaţionale de poliţie care să fie trimisă în Cipru sub controlul O.N.U., precum şi pentru numirea unui mediator de către secretarul general al O.N.U., U Thant. Rezoluţia va fi supusă Consiliului de Securitate, NEW YORK 29 (Agerpres). — In şedinţa din 28 februarie a Consiliului de Securitate, S. Kyprianu, ministrul afacerilor externe al Ciprului, a spus în cuvîntul său că este necesară audierea mai multor cetăţeni de diferite naţionalităţi din Republica Cipru pentru restabilirea adevărului în Consiliul de Securitate. „Reprezentanţii occidentali în Consiliu au redus întreaga problemă cipriotă la trimiterea de forţe internaţionale în care sunt interesate, a spus în continuare Kyprianu, uitînd probabil că guvernul cipriot a adresat Consiliului de Securitate cererea concretă de a ocroti Ciprul de primejdia unei intervenţii militare din partea Turciei şi de a apăra independenţa şi integritatea teritorială a Ciprului. Dacă Consiliul de Securitate îşi va îndeplini datoria şi va satisface cererea Ciprului, pacea pe insulă va fi restabilită, iar o dată cu restabilirea păcii nu vor fi necesare forţele internaţionale. Consiliul de Securitate, a subliniat în încheiere Kyprianu, trebuie să adopte o hotărîre care să ceară respectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Ciprului şi renunţarea la folosirea forţei împotriva lui. După aceea, forţele O.N.U. vor putea sosi în Cipru.“ NICOSIA 29 (Agerpres). — Poliţia cipriotă a început recrutarea de voluntari pentru completarea rîndurilor ei pînă la 5 000 de oameni, în conformitate cu ordinul dat zilele trecute de preşedintele Makarios. ATENA 29 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că vineri după-amiază a avut loc la Salonic o nouă manifestaţie în sprijinul Ciprului, la care au participat 3 000 de studenţi de la universitatea din acest oraş. O manifestaţie asemănătoare a fost organizată la 29 februarie. La Atena s-a anunţat că începînd de la 29 februarie retransmisia de către postul de radio grec a emisiunilor străine va fi întreruptă. Hotărîrea a fost luată ca urmare a emisiunilor posturilor de radio engleze și turce apreciate ca ostile Greciei și Republicii Cipru. ANKARA 29 (Agerpres). — La Ankara continuă consultările interministeriale în problema Ciprului. La 29 februarie preşedintele Consiliului de Miniştri al Turciei, Ismet Inönü, i-a primit pe vicepreşedintele Kemal Satir şi pe ministrul afacerilor externe, F. C. Erkin. Confrinta de presă a preşedintelui S. U. A. WASHINGTON 29 (Agerpres). — Preşedintele S.U.A., Lyndon Johnson, a ţinut sîmbătă o conferinţă de presă radiotelevizată în cadrul căreia s-a ocupat de unele probleme ale politicii externe şi interne a S.U.A. El a anunţat că a numit pe William Bundy în funcţia de secretar de stat adjunct pentru problemele asiatice în locul lui Roger Hilsman, care a demisionat săptămîna aceasta. Bundy a fost pînă în prezent ministru adjunct al apărării, însărcinat cu problemele serviciilor de informaţii. Referindu-se la situaţia din Vietnamul de sud, preşedintele a declarat că aceasta „este foarte gravă“, în acelaşi timp, el s-a pronunţat împotriva unei neutralizări a acestei ţări. Cu privire la situaţia din Cipru, el a spus că Statele Unite „sunt adînc îngrijorate şi consideră că situaţia este foarte serioasă“. Potrivit spuselor sale, S.U.A. „vor face orice efort posibil pentru a se găsi o soluţie“. Răspunzînd la o întrebare privitoare la relaţiile dintre S.U.A. şi Republica Panama, Johnson a declarat că nu a fost realizat, încă, nici un acord în tratativele purtate pînă acum în această problemă. El a spus ca S.U.A. sunt gata să discute problemele care ar putea permite să se găsească o soluţie a acestui conflict, dar a precizat în acelaşi timp : „Noi nu ne vom lua angajamente preliminare faţă de o ţară cu care nu întreţinem relaţii diplomatice“. Arătînd că există multe probleme în lume care afectează pacea mondială, L. Johnson a subliniat că „este optimist“. „Cred sincer că popoarele lumii doresc pacea mai mult decît orice altceva“. Totodată, el a arătat că S.U.A. intenţionează să contribuie la succesul apropiatei Conferinţe mondiale pentru comerţ şi dezvoltare de la Geneva. „Noi sîntem interesaţi, a spus Johnson, în înlăturarea barierelor din calea comerţului mondial“. ■ SCRISOARE DIN ANGLIA TUNELUL SUB CANALUL MINECII Străpungerea istmurilor între mări, construirea podurilor peste fluvii şi golfuri, sfredelirea tunelurilor sub munţi, săparea canalelor navigabile — au preocupat pe oameni încă din cele mai vechi timpuri ca imperative ale necesităţilor practice de comunicaţii şi transport. Deşi urmează a fi realizat abia în această a doua jumătate a secolului XX, tunelul sub Canalul Mînecii va fi şi el trecut în rîndul marilor construcţii. Deocamdată ne aflăm în faza unui acord bilateral anglofrancez, încheiat recent, după o seculară suită de studii şi proiecte. Inginerul francez Mathieu prezenta împăratului Napoleon, în 1802, primul plan privind săparea unui tunel pe sub fundul mării pentru circulaţia... trăsurilor între continent şi Anglia. Waterloo a scos de pe rol, pentru un timp, asemenea proiecte. Ulterior, ele au fost reluate, dezvoltate în pas cu tehnica, şi întregite cu ideea unui pod. Spre sfîrşitul secolului trecut, luaseră fiinţă compania „Tunelului sub Canalul Mînecii“ în Anglia şi o societate similară în Franţa. Hărţile geologice ale solului submarin arătaseră că săpăturile sunt posibile, iar în 1878 se pătrunsese, cu titlu experimental, pe distanţă de o milă în malurile englez şi francez. Se semnase şi un protocol care trebuia să devină baza unui viitor acord... Diverse impedimente, printre care şi cele două războaie mondiale, au avut ca rezultat o nouă amînare, de peste 80 de ani. Un grup de studii, creat în 1957 sub forma unei asociaţii internaţionale, a prezentat în toamtna anului trecut un raport în care recomanda construirea tunelului. In sfîrşit, recent, guvernele englez şi francez au anunţat hotărîrea comună de a întreprinde această lucrare, urmînd ca o serie de probleme financiare şi tehnice să fie reglementate de acum înainte. In proiectul grupului de studii se propune un tunel cu circulaţie feroviară, lung de 51 de km, din care 37 sub mare. Staţiile terminale, în apropiere de Sangatte (Franţa) şi Westenhanger (Anglia), se vor afla la 70 km distanţă. Galeria forată va cuprinde, de fapt, două tunele separate cu sens unic pentru trenuri, precum şi un tunel de serviciu, mai mic, la mijloc. Acesta ar urma să fie săpat înaintea celorlalte două pentru cercetarea condiţiilor geologice, pentru instalarea cablurilor şi liniilor electrice, iar mai tîrziu pentru lucrări curente de întreţinere şi aerare. Calculele preliminare prevăd — în afară de lucrările de organizare a şantierelor — o durată de 5 ani, presupunînd că se va înainta cu 450 pînă la 550 m. pe lună. Forarea propriu-zisă va porni de la patru guri de puţ, cîte două pe fiecare ţărm. Autorii raportului au lăsat deschisă alternativa: tunelul forat, sau scufundat şi asamblat pe secţiuni. In cazul forării, specialiştii sînt de părere că ar trebui folosite procedee tehnice moderne: un mare disc rotativ, avînd diametrul galeriei, ar putea înainta cîte 30—40 m pe zi, într-un teren nu prea dur. Sondajele geologice au arătat că terenul respectiv este în general omogen şi uşor de străpuns. Asemenea utilaje, spun experţii, au fost folosite şi au dat bune rezultate în U.R.S.S. şi S.U.A., la săparea unor tunete cu diametrul de 7 pînă la 9 metri. In prezent, utilajul folosit la săparea tunetelor este complex şi, de obicei, nu în întregime automatizat. Operaţiunile tehnice, atunci cînd vor începe, vor trebui să fie însoţite de amănunţite măsuri de precauţie. Experienţa acumulată în construirea de tunele arată că mai întotdeauna apar surprize neplăcute ■ straturi neprevăzute de roci dure, infiltraţii de apă (uneori adevărate rîuri subterane). Lucrările de canalizare au necesitat în anumite cazuri cheltuieli suplimentare ridicate și stagnarea forării. Or, geologii afirmă că ar trebui avută în vedere o mare probabilitate a infiltrărilor, chiar la adîncimea de peste 50 de metri sub nivelul fundului mării. In cazul imersiunii tunelului, s-ar putea ca multe din aceste dificultăţi să fie evitate dar, pe de altă parte, unii specialişti nu par îndeajuns de convinşi în ce priveşte rezistenţa şi durabilitatea acestui gen de construcţie submarină. Schema lucrărilor presupune folosirea unor pontoane masive cu ajutorul cărora să se scufunde succesiv secţiuni prefabricate ale tunelului, care urmează să fie montate într-un jghiab săpat prin dragare pe fundul apei. Această variantă, ale cărei detalii tehnice urmează a fi examinate şi stabilite, ar prezenta, după părerile experţilor, o serie de dificultăţi provenind din lipsa de experimentare în acest domeniu. Soluţia tunelului este aleasă după o veche dispută cu adepţii construirii unui pod între malurile Canalului Mînecii. Ideea datează încă de la sfîrşitul secolului trecut şi este sprijinită şi astăzi de unele cercuri, în special de mari întreprinderi siderurgice care ar beneficia de pe urma unei asemenea construcţii metalice. Speranţa acestora nu este însă definitiv abandonată întrucît, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, necesităţile traficului vor readuce problema podului la ordinea zilei. Potrivit diverselor proiecte, podul ar trebui să aibă piloni trainici, la peste 200 m unul de altul, şi s-ar înălţa la 50—60 m deasupra valurilor, pentru a permite trecerea marilor vapoare. Avantajul principal ar consta în traficul dublu — feroviar şi rutier — deşi acesta din urmă ar putea fi impracticabil pe vreme rea. Dezavantajul este în primul rînd al costului — de două ori mai mare decît construcţia unui tunel. Se pare că acest motiv a fost determinant pentru hotărîrea anglofranceză de a se opri la soluţia tunelului feroviar. De altfel, în concepţia autorilor acestui proiect circulaţia prin tunel va asigura un trafic satisfăcător atît în ce priveşte trenurile de pasageri şi de marfă, cit şi automobilele. Acestea vor putea fi îmbarcate în vagoane speciale închise, cu una sau două platforme, şoferii avînd posibilitatea să coboare din maşini în timpul parcursului. Presupunînd că trenurile ar circula în ambele sensuri la interval de aproximativ 5 minute şi că durata traseului va fi de circa o oră, capacitatea de transport ar putea atinge, teoretic, bineînţeles, peste 3 500 de maşini pe oră în fiecare direcţie, ceea ce este mai mult decît suficient pentru necesităţile actuale. De altfel, proiectanţii au calculat că traficul maxim prevăzut pentru 1980 va fi de circa 1 300 de vehicule pe oră în fiecare sens. Problemele financiare nu au fost încă puse la punct, ele urmînd a constitui obiectul unei detaliate examinări ulterioare. Din estimările preliminare reiese că totalul cheltuielilor s-ar putea ridica la 160— 170 milioane de lire sterline. înţelegerea bilaterală anglo-franceză în ce priveşte necesitatea de a controla viitoarea societate de exploatare a tunelului a fost interpretată ca exprimînd intenţia de a nu încuraja investiţiile private şi de a preveni speculaţiile la bursă. Cu toate acestea, presa consideră că nu sunt încă definitiv stabilite condiţiile în care va fi efectuată finanţarea. Proiectul tunelului aduce în atenţie şi alte probleme, nu mai puţin importante, ca reorganizarea reţelelor feroviare pentru legături avantajoase cu tunelul, eventuala apariţie a unor aglomeraţii urbane în apropierea staţiilor terminale, dezvoltarea economică a unor regiuni industriale apropiate în dauna altora, diminuarea traficului naval între Anglia şi continent etc. Cercurile economice londoneze sunt de părere că în general nu sunt de aşteptat efecte negative de pe urma construirii canalului şi că, dimpotrivă, avantajele acestuia sînt indiscutabile. După previziunile optimiştilor, lucrările la canal, care urmează să înceapă la sfîrşitul acestui an, ar trebui să se încheie în 1970—1971, după alţii, mai tîrziu. Vom urmări probabil o cursă interesantă: la ce vom asista mai întîi — la trecerea primului tren prin tunel, sau la prima „debarcare“ pe Lună ? GORDON SCHÄFFER Fotografii transmise prin intermediul lui „Echo - 2" MOSCOVA 29 (Agerpres). — La 29 februarie a început o nouă serie de experienţe pentru stabilirea posibilităţilor de recepţionare a unor fotografii transmise pe unde ultrascurte prin intermediul sateliţilor artificiali ai Pămîntului sau ai Lunii. Primele două fotografii transmise în acest fel de către observatorul „Jodrell Bank“ din Anglia au fost recepţionate la 29 februarie de către observatorul din Zimenki (U.R.S.S.). Fotografiile au fost transmise prin intermediul satelitului american „Echo-2“, demonstrîndu-se în acest fel că transmisiile telefoto prin Cosmos sunt pe deplin posibile. Cea de-a treia fotografie a fost transmisă de la „Jodrell Bank“ prin intermediul Lunii. ★ MOSCOVA 29 (Agerpres). — După cum transmite agenția TASS, la 28 februarie s-a încheiat prima serie de legături radio-telefonice prin Cosmos pe distanțe foarte mari între Observatorul „Jodrell Bank" și Observatorul sovietic din Zimenki. In cursul zilei de 28 februarie au avut loc cîteva emisiuni radio-telefonice prin intermediul satelitului „Echo—2“ în cursul cărora specialiștii englezi au transmis cuvinte înregistrate pe bandă de magnetofon și încetinite de opt ori. LUCRĂRILE CONFERINŢEI MINIŞTRILOR DE EXTERNE AI ŢĂRILOR AFRICANE LAGOS 29 (Agerpres). — Conferinţa miniştrilor de externe ai ţărilor africane se apropie de sfîrşit. Unele din comisiile şi comitetele înfiinţate de conferinţă pentru examinarea ordinei de zi şi-au încheiat activitatea. Recomandările elaborate în comisii şi comitete vor fi supuse spre aprobare şedinţei plenare a conferinţei. în ce priveşte conflictul de frontieră dintre Somalia şi Etiopia, Comitetul celor 13, care a examinat această problemă, a adoptat recomandarea ca cele două părţi să-şi reglementeze litigiul de comun acord prin tratative bilaterale, menţinînd în vigoare încetarea focului. Comisia politică a dezbătut sîmbătă problema situaţiei din Ruanda, unde, după cum se ştie, au avut loc grave incidente între cele două pături ale populaţiei: batutsi şi bahutu, în faţa comisiei se află două propuneri: una de a se crea un comitet de ajutorare a refugiaţilor ruandezi din ţările învecinate, iar alta de a se efectua o anchetă în legătură cu evenimentele din Ruanda. Potrivit relatărilor agenţiei France Presse, comisia a reţinut propunerea de a se avertiza Marea Britanie că, în cazul în care va acorda independenţă Rhodesiei de sud în condiţiile menţinerii actualului regim rasist, ţările africane vor rupe relaţiile diplomatice cu ea. Conferinţei i-a fost adresat un mesaj din partea Consiliului Mondial al Păcii. In mesaj sunt salutate eforturile ţărilor africane pentru asigurarea păcii în Africa şi în întreaga lume. Consiliul Mondial al Păcii, se arată în mesaj, este convins că lupta pentru eliberarea popoarelor africane aflate încă sub jugul colonial se va încheia cu victoria lor deplină. Nr. 6183 în favoarea extinderii comerţului internaţional OTTAWA 29 (Agerpres). Influentul ziar canadian „Globe and Mail“ a publicat un articol redacţional în care, exprimind cerinţele cercurilor comerciale şi industriale din ţară, se pronunţă în favoarea extinderii comerţului dintre Canada şi ţările socialiste. In acelaşi sens s-a pronunţat, de asemenea, preşedintele Companiei de exporturi din Montreal, OSLO 29 (Agerpres). Un număr mare de oameni de afaceri norvegieni au examinat împreună cu reprezentanţi ai guvernului problemele comerţului exterior al ţării. Cu acest prilej s-a hotărît crearea unei comisii comerciale pentru dezvoltarea comerţului cu ţările din Europa răsăriteană. HAVANA 29 (Agerpres) — Intre Societatea cubană pentru importul de vehicule şi echipament de transport (Transimport) şi societatea engleză „Leyland Motor Corporation Ltd“ a fost încheiat un contract pentru furnizarea a încă 50 de autobuze. Sesiunea Comisiei economice a O. N. U. pentru Africa ADDIS ABEBA 29 (Agerpres). — Lucrările celei de-a 6-a sesiuni de la Addis Abeba a Comisiei Economice O.N.U. pentru Africa (E.C.A.), au intrat în faza finală. In cadrul dezbaterilor, vineri a luat cuvîntul şeful delegaţiei de observatori ai R. P. Romíné, Mircea Nicolaescu, ambasadorul R. P. Romíné la Cairo. După ce a prezentat experienţa României în conducerea planificată a economiei şi în procesul de industrializare, el a subliniat însemnătatea apropiatei conferinţe O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare. M. Nicolaescu a vorbit despre activitatea desfăşurată în ţara noastră pentru pregătirea conferinţei şi despre propunerile formulate de R. P. Romînă pentru ordinea de zi a conferinţei. Deschiderea Tirsului internaţional de la Leipzig LEIPZIG 29 Trimisul special Agerpres C. Varvara transmite : Sîmbătă după-amiază a avut loc la Leipzig festivitatea deschiderii Tîrgului internaţional de primăvară. Au asistat peste 1000 de oaspeţi reprezentînd cele 63 de ţări participante la tîrg. Din partea R. P. Romîne participă o delegaţie condusă de ing. Constantin Năcuţă, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. In cuvîntarea sa de deschidere, Erich Apel, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, a subliniat dorinţa R. D. Germane de a dezvolta relaţiile economice şi comerciale cu toate ţările. El s-a pronunţat pentru încheierea unor acorduri comerciale pe termen lung şi pentru un schimb de misiuni comerciale cu ţările din Europa occidentală. Pavilionul R. P. Romíne expune numeroase produse industriale, printre care maşini-unelte, electromotoare, maşini pentru prelucrarea lemnului, pompe şi compresoare, maşini textile, armături şi articole de menaj. In afară de aceasta, pe un teren de aproximativ 2 000 mp sunt expuse utilaje şi instalaţii pentru industria petrolieră, maşini şi utilaje pentru construcţii, tractoare şi maşini agricole, o locomotivă Diesel electrică de 2 100 cp, vagoane de cale ferată. R. P. Romînă expune, de asemenea, o modernă instalaţie de foraj, a cărei turlă are o înălţime de 53 m. Instalaţia, care are o greutate de 360 tone, poate efectua săpături pînă la 5 000 m. Referindu-se la exponatele prezentate de R. P. Romînă, ziarul „Neues Deutschland“ scrie că „Romînia, una din principalele ţări producătoare de utilaj petrolier, expune pentru prima oară la Tîrgul internaţional de la Leipzig această instalație de foraj complet automatizată, care domină prin înălțimea ei toate pavilioanele tîrgului“. încă de la deschiderea tîrgului, pavilionul R. P. Romíno a stîrnit interesul vizitatorilor, bucurîndu-se de o bună apreciere. La Zürich (Elveţia) a avut loc o demonstraţie pentru lărgirea drepturilor politice ale femeilor firma „Waffen und Luftrustung“ nu se mai reprofilează RONN 29 (Agerpres). După cum anunţă agenţia Reuter, firma vest-germană „Waffen und Luftrustung“, specializată în producţia de rachete şi arme convenţionale, a anunţat că îşi va continua activitatea. Se ştie că, în legătură cu activitatea acestei firme, ambasada Uniunii Sovietice din Bonn a făcut un demers oficial pe lîngă guvernul vest-german în care se sublinia pericolul pe care îl implică fabricarea de rachete în R.F.G. Demersuri asemănătoare au fost făcute pe lîngă guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei. Ca urmare, la 7 februarie, firma menţionată a anunţat că-şi va înceta producţia şi că se va reprofila. Or, după cum relatează Reuter, consiliul de conducere al acestei întreprinderi a hotărît să mărească capitalul investit pentru a da posibilitatea firmei să producă în continuare rachete. SCURTE ŞTIRI REYKJAVIK. Altingul (parlamentul islandez) a aprobat în unanimitate o rezoluţie care aprobă hotărîrea guvernului de a adera la Tratatul de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în cele trei medii. WASHINGTON. Agenţia France- Presse anunţă că Hervé Alphand, ambasadorul Franţei în S.U.A., a avut o întrevedere cu secretarul de stat Dean Rusk. După întrevedere, Harvé Alphand a declarat că a discutat despre problema Ciprului şi situaţia din Asia de sud-est. De asemenea, au fost trecute în revistă probleme privind dezvoltarea relaţiilor între Europa occidentală şi America Latină, MOSCOVA. La 29 februarie Dmitri Blohinţev, directorul Institutului unificat de cercetări nucleare de la Dubna, şi directorii adjuncţi ai institutului, acad. Şerban Ţiţeica (Romînia) şi prof. Heinz Barvich (R.D.G.), au adresat Centrului de cercetări din Dessau, R. F. Germană, o telegramă de felicitare în legătură cu darea în funcţiune a noului accelerator electronic de 5 miliarde electronvolţi din Hamburg. BONN: „Societatea petrolieră americană „Caltex“ nu va obţine aprobarea de a efectua cercetări în regiunea Mării Nordului, întrucît Germania Federală intenţionează să facă ea aceste cercetări“ , a declarat recent un purtător de cuvînt al Ministerului Economiei din R.F.G. corespondentului la Bonn al agenţiei France Presse. Potrivit declaraţiei acestuia, „consorţiul Mării Nordului“, care grupează 10 firme vestgermane, a obţinut autorizaţia de foraj şi a respins participarea societăţii americane. NEW YORK. Secretarul general al O.N.U., U Thant, a avut vineri întrevederi cu reprezentanţii permanenţi la O.N.U. ai Republicii Yemen, Arabiei Saudite şi R.A.U., cu care s-a consultat înainte de a definitiva raportul cu privire la situaţia din Yemen. Acest raport urmează să fie înaintat Consiliului de Securitate, HAVANA. Agenţia Prensa Latina anunţă că autorităţile bazei militare americane de la Guantanamo au concediat 204 muncitori cu bani. DALLAS. Procesul lui Jack Ruby a fost amînat sîmbătă pentru începutul săptămînii viitoare. După două săptămîni de dezbateri au mai rămas să fie aleşi doi juraţi. REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Piaţa ..Scînteii“ Tel 17 60 10, 17 60 20 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Intreprinderi şi Intruntii Tiparul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii