Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)

1964-04-01 / nr. 6214

Pag. 2 La fiecare loc de O TEHNOLOGIE munca MODERNĂ De unde provin adaosurile de prelucrare La Uzinele constructoare de ma­şini din Reşiţa am întîlnit recent ur­mătoarea situaţie. Muncitorul Gheor­­ghe Mănescu, care lucrează pe o maşină de mortezat la hala nouă, arăta supărat maistrului Ion Iere­­mia că legăturile de arc pentru bo­­ghiurile de locomotive, venite de la turnătoria de oțel, au adaosuri de prelucrare mult mai mari decit se prevede pe desen. Pentru a da tot metalul acesta jos era nevoie să lucreze la fiecare bucată aproape 4 ore în plus. Avea dreptate muncitorul Gh. Mă­­nescu. La cele 60 de legături de arc, numai pentru a da jos surplusul de metal se cerea ca un muncitor să lucreze nu mai puţin de 30 de zile. Era firesc deci să-şi pună întreba­rea : tovarăşii de la forjă ştiu că irosim atîta timp pentru a elimina aceste adaosuri de prelucrare ? Dar tehnologii şi controlorii de calitate ce părere au, că doar nu este vorba de o singură piesă ? Astfel de întrebări îşi pun mai mulţi muncitori de la hala nouă a Uzinelor onstructoare de maşini din Reşiţa. In fiecare zi vin aici din sec­ţiile de forjă şi turnătorie piese cu dimensiuni mult mai mari decît cele indicate în fişele tehnologice. Din a­­ceastă cauză se pierd lunar mii de ore productive, se uzează inutil uti­lajul, creşte preţul de cost. Mai tre­buie menţionat că, în general, aceste prelucrări suplimentare se fac toc­mai la acele maşini care sunt mai solicitate, deci pot da naştere uneori la anumite gîtuiri în producţie. Eliminarea tuturor acestor neajun­suri este în primul rînd de compe­tenţa serviciului tehnolog-şef şi a serviciului metalurg-şef din cadrul uzinei. Aceste servicii au sarcina de a rezolva problemele legate de teh­nicitatea produselor, de a asigura la timp sectoarelor productive docu­mentaţiile tehnologice necesare şi aplicarea corectă, întocmai, a a­­cestor tehnologii. Fireşte, la Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa s-au realizat multe şi substanţiale îmbunătăţiri pe linia promovării tehnologiei moderne. S-a extins ma­­triţarea, în locul forjării libere, s-au întocmit tehnologii noi în turnătorii, care au dus la reducerea consumului de metal etc. Ca urmare a acestor măsuri, calitatea şi nivelul tehnic al producţiei au crescut simţitor, con­sumul specific de metal — folosit la realizarea pieselor forjate şi turnate — a fost redus, economisindu-se anul trecut o cantitate de 360 tone de metal. Aceste rezultate confirmă că teh­nologii de aici dispun de mari re­zerve şi posibilităţi de a îmbunătăţi­­ continuu tehnologiile şi de a reduce timpul de prelucrare a pieselor şi consumul de metal. Cu toate acestea , — aşa cum arătam mai înainte —­­ sunt încă destul de multe piese care­­ ajung în sectoarele de prelucrare la rece cu adaosuri mari de metal. Timpul prevăzut pentru prelucra­rea manivelelor de la compresor este de o oră — suficient dacă s-ar respecta dimensiunile pre­văzute în fişele tehnologice. Neres­­pectarea lor face însă ca la aceste piese cu adaosuri mari de metal să se lucreze un timp dublu şi chiar triplu. E drept, în lunile ianuarie şi fe­bruarie, numărul de ore cheltuite pentru eliminarea adaosurilor a mai scăzut — dar nu pe măsura po­sibilităţilor. Aceste neajunsuri pot fi evitate pe viitor dacă va exista o mai mare preocupare — în primul rînd din partea serviciului tehnolog­­şef şi metalurg-şef — pentru urmă­rirea aplicării tehnologiei stabilite. La secţiile de prelucrare la cald (turnătoriile şi forja) tehnologia este elaborată de serviciul me­talurg-şef. Desigur, această tehnolo­gie este concepută pe baza celor mai noi date tehnice, se întemeiază pe experienţa de ani şi ani a colective­lor. Faptul că mai sînt cazuri cînd piesele turnate sau forjate nu co­respund dimensional arată, însă, că nu întotdeauna se respectă în între­gime tehnologia. La turnătorie, de pildă, se mai adaugă la piese unele nervuri de întărire, la altele se lasă maselotele mai mari sau alte părţi din piesă pentru că — zic tovarăşii de acolo — se evită suflurile, retu­­şurile sau alte defecte. Desigur, la întocmirea fişelor, tehnologii au ţi­nut seama de toate aceste condiţii tehnice, dar se pare că în secţiile prelucrătoare se mai menţin încă vechile metode de lucru. Soluţiile date prin fişele tehnologice rămîn adeseori pe hîrtie. Din exemplele de mai sus rezultă că tehnologii nu urmăresc sistematic efectele muncii lor, nu controlează cum se aplică tehnologia elaborată şi din această cauză nu se respectă indicaţiile date. In multe cazuri, a­­plicarea tehnologiei nu e urmărită nici de către şeful secţiei sau mai­ştrii respectivi, singurii care mai fac acest lucru fiind controlorii de cali­tate. Conducerea secţiei forjă, în în­ţelegere cu conducerile secţiilor pre­lucrătoare, a ajuns la compromisul ca să execute piesele respective, iar pentru timpul afectat eliminării a­­daosurilor secţia forţă să plătească suplimentările de timp necesare. Dar este oare aceasta o soluţie, cînd şi aşa maşinile de la hala nouă sunt destul de încărcate ? Cei care ar putea pune stavilă acestor stări de fapt ar fi tovarăşii din conducerea secţiilor din hala nouă, tehnologii şi controlorii de calitate. Cum să facă însă acest lucru controlul de calitate dacă înseşi conducerile celor două secţii, aşa cum am arătat mai sus, convin să se execute prelucrarea pieselor chiar dacă nu corespund tehnologiei elaborate şi au mult sur­plus de metal ! O altă deficienţă mai este şi aceea că între tehnologiile elaborate de serviciile metalurg-şef şi tehnolog­­şef nu există întotdeauna o deplină concordanţă. în mod normal, teh­nologia elaborată de metalurgul-şef pentru secţiile prelucrătoare la cald ar trebui să ajungă la serviciul teh­nolog-şef înainte ca piesele să intre la hala nouă pentru prelucrare. Nu­mai în felul acesta s-ar putea ela­bora o tehnologie corespunzătoare pentru secţia prelucrătoare, s-ar putea stabili cu precizie lucrările ce trebuie executate, precum şi timpul necesar pentru prelucrarea fiecărei piese sau subansamblu. Se mai cere menţionat că la hala nouă, din a­­ceeaşi lipsă de colaborare şi concor­danţă, sunt încă multe piese pentru care se alocă un timp de prelucrare foarte mare. Cele relatate în rîndurile de faţă sunt cunoscute în mare parte de că­tre conducerea uzinei. Este însă ne­cesar să se treacă cu mai multă fer­mitate la urmărirea tehnologiei ela­borate, la respectarea acesteia, să se realizeze o colaborare mai strînsă între serviciile metalurg-şef şi teh­nolog-şef. Se vor putea astfel folosi raţional metalul, timpul de lucru şi utilajele, se vor pune în valoare noi rezerve de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. Ing. Ion CHIUJDEA Uzina de pompe-Bucureşti. In turnătoria de precizie a uzinei se lucrează la asamblarea rotoarelor realizate cu modele uşor fuzibile. Prin turnarea de precizie se obţin piese cu o suprafaţă lină şi cu adaosuri minime de prelucrare. Foto­­ Gh. Vintilă S­C­Î­N­T­E­I­A METODE AVANSATE Pe şantiere Unul din procedeele moderne de construcţii de mare productivitate este acela al cofrajelor glisante cu acţionare electrohidraulică. Instalaţia constă din 100 verine hidraulice montate pe bare verticale de oţel beton cu ajutorul unor dispozitive de blocare care alu­necă pe ele. Anul acesta, metoda va fi extinsă în continuare pe şantiere din Capitală şi din ţară cu aju­torul instalaţiilor pe care le produce întreprinderea de aprovizionare cu uti­laje şi piese de schimb. Prin aplicarea acestei metode ritmul înălţării pere­ţilor este de 2,5-3 m în 24 de ore. In uzinele constructoare de maşini • In secţia capotal a Uzinelor „Stea­gul roşu“ din Braşov s-a introdus re­cent un nou procedeu de presare a electrozilor pentru sudură. Faţă de me­todele anterioare de fabricare a elec­trozilor, în prezent se foloseşte un dis­pozitiv cu ajutorul căruia productivita­tea muncii la operaţia respectivă a cres­cut de circa 12 ori. • La secția de prelucrări mecanice a Uzinei „Electroprecizia“ din Săcele s-a introdus o nouă tehnologie, mai efi­cientă, de fabricare a unor piese de demaror. înainte, acestea se executau prin turnarea în forme uşor fuzibile, iar în prezent se realizează prin ştanțare, din bară laminată. Pe lîngă reducerea consumului de metal, costul pe bucată s-a micșorat de 3 ori. ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA TINERETULUI De la o şcoală la alta Activitatea din şcoală ridică în faţa cadrelor didactice numeroase probleme de ordin educativ. Doresc să particip şi eu la dezbaterea, or­ganizată în coloanele ziarului „Scîn­­teia“, abordînd o problemă pe care o socotesc importantă. In şcolile din oraşul Bucureşti, ca şi din alte părţi, sînt numeroşi în­văţători şi profesori cu simţ de răs­pundere şi înaltă conştiinţă profe­sională, care dezvoltă la elevii lor deprinderi şi convingeri pentru un studiu susţinut şi o conduită demnă în şcoală şi în afara ei, chiar şi a­­tunci cînd nu sunt direct suprave­gheaţi de părinţi sau de cadre di­dactice. Ca urmare, cei mai mulţi elevi obţin rezultate bune la învă­ţătură, sunt disciplinaţi şi au o ati­tudine civilizată. Se întîmplă însă ca unii elevi, e drept puţini la număr, să dea dovadă de li£asă de interes pentru studiu, să nu respecte disci­plina şcolară. De cele mai multe ori, colectivele din şcoli se ocupă cu toată răspunderea de asemenea ca­zuri, străduindu-se să îmbogăţească cunoştinţele de cultură generală ale elevilor şi să-i educe, oricîte greu­tăţi ar întîmpina. Din păcate, con­ducerile cîtorva şcoli recurg la pro­cedee mai comode, dar cu totul ne­recomandabile din punct de vedere pedagogic. Unul dintre acestea este sfătuirea unor părinţi, ai căror copii le fac greutăţi, de a cere transferarea elevilor respectivi la alte şcoli, punîndu-li-se în vedere că altminteri nu au nici o şansă de promovare. In decursul acestui an de învăţămînt, la Şcoala medie nr. 29, din raionul 23 August, s-au transferat doi elevi de la Şcoala medie nr. 8, doi elevi de la Şcoala medie nr. 15 şi doi elevi de la Şcoa­la medie nr. 38. Nici unul dintre ei nu a prezentat motive întemeiate pentru mutare (schimbare de domi­ciliu, motive de sănătate sau de fa­milie etc.) toţi însă au rezultate foarte slabe la învăţătură şi stau prost cu disciplina, au absenţe ne­motivate de la cursuri. Şi la Şcoala medie nr. 5, din raionul 30 Decem­brie s-au transferat în cursul aces­tui an cinci elevi de la alte şcoli (medie nr. 1, nr. 10, nr. 11, nr. 7). Asemenea mutări nu au nimic co­mun cu principiile pedagogice de pregătire şi educare a tinerei gene­raţii şi în consecinţă trebuie să li se pună capăt. Dacă profesorii şi diri­­ginţii care ştiu toate calităţile şi slăbiciunile acestor elevi nu se stră­duiesc să-l îndrume cu bune rezul­tate să înveţe şi să se poarte cores­punzător, cum pot realiza aceste ce­rinţe noile colective didactice ? Se ştie doar că este nevoie de o peri­oadă de acomodare, de cunoaştere reciprocă a profesorilor şi elevilor, care întîrzie procesul educativ. Munca de instruire şi educare poate fi mult mai eficientă în şcoala în care elevul este cunoscut de cadrele didactice, de organizaţia de tineret. Se mai întîmplă apoi încă un feno­men : o şcoală oarecare se debara­sează de elevii dificili trimiţîndu-i în alte părţi, în acelaşi timp însă este ştiut că în şcolile profesio­nale de mecanici agricoli învaţă cî­­teva zeci de mii de tineri, care se pregătesc să devină mecanizatori ne­cesari agriculturii socialiste. In rîn­durile de faţă vreau să relatez din experienţa colectivului didactic al uneia din aceste şcoli. Procesul de formare a promoţiilor de mecanizatori cuprinde atît pre­gătirea de buni muncitori, cu te­meinice cunoştinţe tehnice şi prac­tice, cît şi educarea lor cetăţenească, dezvoltarea dragostei şi interesului pentru meseria aleasă, pentru mun­ca pe ogoarele colectivizate, întregul corp profesoral, diri­­ginţii, ajutaţi de organizaţia U.T.M., contribuie prin diferitele activităţi specifice şcolii la formarea persona­lităţii şi caracterului acestor tineri, la dezvoltarea şi întărirea deprin­derilor cu muncă ordonată şi con­ştiincioasă, a spiritului de răspun­dere pentru îndeplinirea exemplară a sarcinii de producţie încredinţate, pentru realizarea unor lucrări de calitate cît mai bună, primeşte de la şcolile vecine elevi asemănători, de care are obligaţia să se ocupe cu toată seriozitatea, lucru deloc uşor. Se creează astfel un cerc vicios cu efecte nedorite pentru munca instructiv-educativă din şcoli. Şcoala — factorul hotărîtor în procesul instructiv-educativ — are datoria să folosească temeinic, crea­tor ajutorul dat de organizaţiile de tineret, de familie, pentru îmbogăţi­rea permanentă a nivelului de cu­noştinţe al elevilor, pentru forma­rea deprinderilor de comportare ci­vilizată în viaţa de toate zilele, ocu­­pîndu-se cu grijă ca fiecare dintre ei să progreseze, să devină un om cult, folositor societăţii noastre so­cialiste. Prof. Nicolae MUSCA inspector şef metodist secţia învăţămînt a Sfatului popular al Capitalei Ne străduim să-i ajutăm pe elevi ca încă de pe băncile şcolii să înţeleagă profund cît de importante sînt cunoaşterea şi folosirea tehni­cii înaintate pentru sporirea produc­ţiei agricole — sarcină de frunte a tuturor acelora care lucrează în uni­tăţile agricole socialiste ; îi familia­rizăm cu cele mai moderne tipuri de tractoare şi maşini agricole, cu care vor lucra curent pe ogoare după absolvirea cursurilor, cu prin­cipiile ştiinţifice de exploatare a a­­cestora Rezultatele acestor strădanii sunt evidente. Diriginţi ca Domnica Mi­­halţu, Constantin Calotă, Pavel Cos­­tea, Anton Popescu au reuşit să de­termine o atitudine serioasă de stu­diu şi o comportare demnă în socie­tate a tinerilor. Pe trimestrul al II-lea, la anul II, din cele 8 clase paralele, 5 n-au nici un corijent; la anul III, 4 clase n-au nici un cori­jent. In şcoală, procentul de elevi promovaţi este de 97 la sută. Se desfăşoară şi o bogată activi­tate cultural-educativă. Elevii din anul III participă cu regulari­tate la concursul „Viitori teh­nicieni ai agriculturii socialiste“, se întîlnesc periodic cu specialişti din agricultură, cu mecanizatori frun­taşi, care le vorbesc despre frumu­seţea şi importanţa muncii lor. Ele­vii au alcătuit, sub îndrumarea pro­fesorilor, formaţii artistice şi spor­tive. Biblioteca cu peste 14 000 vo­lume le oferă lectura preferată, le dezvoltă gustul pentru citit. De fiecare dată cînd trimitem ele­vii noştri la practică în cele 15 sta­ţiuni de maşini şi tractoare din re­giune recomandăm conducătorilor acestor unităţi să-i repartizeze pe lîngă cei mai experimentaţi meca­nizatori. De la un tractorist bun, cu experienţă, tînărul poate învăţa să-şi îngrijească cu atenţie maşina, să lucreze corect şi conştiincios şi totodată se deprinde să fie atent şi respectuos cu persoanele mai în vîrstă, să-şi folosească chibzuit timpul liber, — într-un cuvînt ace­leaşi lucruri cu care îi povăţuiesc profesorii şi organizaţia U.T.M. din şcoală. De regulă, elevii noştri încap pe mîini bune, fac prac­tică alături de tractorişti cu o înaltă conştiinţă cetăţenească, alături de care devin buni mecanizatori. Se mai întîmplă uneori şi altfel. După ce lucrează cîteva zile cu elevul, tractoristul profită de ocazie că tî­­nărului îi place să lucreze cu ma­şina şi-l lasă în locul său. Şi, în timp ce elevul lucrează, tractoristul pu­făie liniştit din ţigară la capătul tarlalei sau îşi vede de cine ştie ce alte treburi. Fireşte, un asemenea exemplu nu are nimic educativ, nu este de natură să-i dezvolte tînăru- l­ui spiritul de muncă ritmică, de disciplină. Fără să mai vorbim de faptul că uneori tractoriştii mai vîrstnici, uitînd că sînt în preajma elevilor, folosesc un limbaj cu totul nepotrivit. Este nevoie ca munca e­­ducativă a şcolii să fie continuată cu aceeaşi intensitate şi în perioa­dele de practică pe ogoare. Ing. Stelian DUMITRACHE directorul Şcolii profesionale de mecanici agricoli din Roşiorii de Vede Cum îi formăm pe viitorii mecanizatori Sosesc oaspeţi de primăvară CRONICA JUDICIARA Scadenţa unui fals Părea să fie vorba de o simplă formalitate. Inginerul proiectant şef Mircea Balansan, de la un Institut de studii, experimentări şi proiec­tare din Capitală, urma să-şi prezin­te actele de studii originale. Lucra aici din 1956. Aşa a venit ziua scadenţei pen­tru un fals care dura de multă vre­me. Mircea Balansan nu era ingi­ner. Cum a ajuns, totuşi, intr-un post de răspundere, fără a avea stu­diile de specialitate cerute de func­ţia pe care o deţinea ? După ce şi-a luat examenul de maturitate s-a înscris la faculta­te. A urmat doi ani, nu s-a ţinut de carte ca lumea, a rămas re­petent. A ocupat un serviciu ca proiectant. In 1956, a fost transferat la un institut de proiectare. S-a re­comandat ca inginer proiectant. Pe cuvînt nu te crede nimeni. I s-au cerut acte. S-a dus la un coleg, i-a luat diploma de inginer ca s-o vadă cum arată şi, profitînd de încrederea pe care acesta i-a acordat-o, a copiat-o. A depus copia, care atesta că e inginer în specialitatea instalaţii şi utilaj, la institutul unde a fost angajat. Evi­dent, a fost încadrat într-un post şi cu salariu corespunzător studiilor. Şapte ani de zile şi-a văzut de treabă. S-au mai făcut verificări de acte, desigur, e de presupus că i s-a cerut originalul diplomei. Mircea Balansan dădea cuvenitele asigurări că-l aduce, iar comisiile uitau, după cît se pare, de el şi de actele lui. Mulţi s-au întrebat văzîndu-l în faţa instanţei regretind sincer isprăvile săvîrşite de ce nu s-a hotărît să-şi continue studiile, ca să poată începe o viaţă cinstită. In definitiv, s-au creat condiţii optime pentru cei care vor să-şi desăvîrşească studiile. Mii de oameni, mult mai în vîrstă decît Balansan, îşi trec astăzi examenele la facul­tăţi. El era însă prizonierul minciu­nii sale. Cum ar fi putut justifica prezenţa lui la facultate, cînd toţi cunoscuţii îl ştiau de inginer ? O minciună trage după sine pe alta. Pe baza unui titlu la care nu avea dreptul, a primit, ani de-a rîn­­dul, un salariu­ la care nu avea dreptul. Procedeu calificat penal ca înşelătorie în dauna avutului ob­ştesc. Răsplata pentru înşelătoriile şi minciunile lui — 2 ani închisoare co­­recţională, 1 an interdicţie corecţio­­nală şi confiscarea parţială a averii. Recursul a fost respins. V. SEBASTIAN Emisiuni literare la radio In zilele următoare posturile noastre de radio vor transmite cî­­teva emisiuni literare. Ieri, ora 21:25, pe programul I, s-a trans­mis, in cadrul ciclului „Ediţie ra­diofonică — Mihail Eminescu“, o e­­misiune consacrată Scrisorii a IlI-a. A prezentat conf. univ. Paul Cornea. Joi, 2 aprilie, ora 17,35, pe progra­mul 1, Maria Banuş va vorbi despre creaţia lui Pablo Neruda într-o emi­siune din ciclul „Antologie poetică". Conf. univ. G. C. Nicolescu va pre­zenta vineri, 3 aprilie, ora 21, pe programul I, cea de-a doua emisi­une consacrată lui Vasile Alecsandri. Din scrisorile sosite la redacţie Ce te discuta în adunarea generala Îndrumaţi de organizaţia de partid şi de diriginţi, utemiştii din clasele a XI-a din şcoala noastră au avut o iniţiativă interesantă. Ei au făcut un fel de anchetă printre elevi: ce doriţi să discutăm in adunările generale cu temă ! Majoritatea tinerilor a cerut să se dezbată: „cum să ne com­portăm in societate", lucru firesc dacă ne gîndim că ei sînt in pragul absolvirii şcolii. Au indicat şi aspec­te precise: cum să ne îmbrăcăm, cum să mîncăm, cum să invităm la dans etc. Nu s-a făcut un referat; un elev a prezentat liber cîteva fapte pozitive şi negative din viaţa clase­lor. Participanţilor la şedinţă le-au fost puse unele întrebări, ca la un concurs „cine ştie, câştigă" asupra felului cum cred că e mai bine să se comporte în diferite împrejurări, ce­le mai bune răspunsuri, corespunză­toare unei purtări exemplare în dife­rite împrejurări, au fost larg comen­tate. Adunarea a fost foarte intere­santă şi antrenantă, tinerii au avut de învăţat, chiar la ieşire băieţii n-au uitat să dea intîietate fetelor, nimeni n-a sărit peste bănci şi nu şi-a pus şapca pe cap decît afară. (Prof. Ro­dica Roşianu, Şcoala medie nr. 13 din Bucureşti). Cînd se înmînează cravata roşie Mulţi elevi doresc să devină pio­nieri şi se străduiesc prin întreaga lor comportare să merite acest titlu de cinste. Prestigiul de care se bu­cură această organizaţie în şcoală este dovedit şi de faptul că şi părin­ţii îşi manifestă dorinţa ca fiii şi fii­cele lor să primească cravata roşie, vin să-mi ceară sfatul cum să-i a­­jute pe copiii lor să se pregătească pentru primirea în detaşamentul de pionieri. Această festivitate reprezin­tă pentru elevi un eveniment deose­bit din viaţa lor. După părerea mea, fiecare învăţător şi instructor de pio­nieri trebuie să pregătească atît de bine această festivitate. Incit ea să rămînă de neuitat pentru copii. At­mosfera sărbătorească a sălii, invi­tarea la adunare a unor conducători ai organelor locale de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării munci­toreşti, fruntaşi în întrecerea socialis­tă, sînt de natură să-i confere un ca­dru deosebit. Acolo unde există con­diţii, se pot organiza adunările de în­­mînare a cravatei roşii la muzee şi case memoriale legate de lupta parti­dului, la diferite monumente istorice etc. (Elena Mihăiuc, învăţătoare la Şcoala medie nr. 1 din Iaşi). Coordonarea orelor de dirigenţie cu activităţile pioniereşti în calitate de diriginte, particip la manifestările detaşamentului de pio­nieri, îi ajut pe tineri să-şi alcătuias­că un plan cît mai interesant de acti­vitate. Uneori aceste acţiuni nu se desfăşoară mulţumitor. Cauza : sînt prea numeroase, pregătite în pripă, se ţin la ore nepotrivite, cînd elevii sînt obosiţi, sau se pun în discuţie probleme cunoscute de ei de la orele de dirigenţie, şedinţele festive pe şcoală etc. După părerea mea, activi­tăţile pioniereşti ar avea un conţinut mai bogat şi un efect educativ mai mare dacă ar exista o coordonare mai strînsă cu orele de dirigenţie. Propun, pe această cale, Direcţiei e­­ducatiei din Ministerul Invăţămîntu­­lui să studieze posibilitatea ca orele de dirigenţie la clasele mici să fie programate de două ori pe lună, ur­­mlnd ca săptămînal să alterneze ora de dirigenţie şi activităţile pionie­reşti. (Prof. Sabin Doroş, Şcoala de opt ani nr. 1 din Satu Mare). Fruntaşii îşi ajută colegii în şcoala noastră, cei mai mulţi pionieri sînt fruntaşi la învăţătură. Şi este firesc să fie aşa : a fi pionier înseamnă pentru elev obligaţia de cinste de a-şi îndeplini exemplar principala îndatorire: învăţătura. Marilena Petcu, Elena Mirica, Ion Da­vid, Ion Motrogan, Alioşa Zainescu, din clasa a Vil-a C au obţinut pe pri­mele două trimestre medii de 9 şi 10. In adunările de detaşament ei le-au arătat colegilor cum învaţă la diferi­te materii, cum îşi folosesc timpul li­ber pentru studiu, lectură, jocuri. Ei i-au ajutat pe unii elevi cu rezultate mai slabe, învățînd împreună, stabi­lind laolaltă un program chibzuit de muncă și odihnă. (Prof. Gheorghe Gheorghiu, Școala de opt ani din Ur­­ziceni). în premieră IAŞI (coresp. „Scînteii").­­ Ieri seară pe scena Teatrului Naţional „V. Alecsandri“ din Iaşi s-a pre­zentat în premieră „Noaptea re­gilor“ de William Shakespeare. Re­gia Crin Teodorescu, scenografia Hristofenia Cazacu. Au interpretat Ion Lascăr şi Ştefan Dăncinescu, ar­tişti emeriţi, Marcel Finchelescu, Virgil Raiciu, Teofil Vîlcu, Adina Popa, Cornelia Gheorghiu şi alţii. TEATRE TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Române : Simfonia fantastică, Bolero, Şeherazada — (orele 19,30). Tea­trul de stat de operetă : Rosemarie — (orele 19,30) Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia): Vizita bătri­­nei doamne — (orele 19,30) ; (Sala Stu­dio) : Adam şi Eva — (orele 19,30); Tea­trul „C. I. Nottara“ (Sala din bd. Magheru) : Este vinovată Corina 7 — (orele 19,30) ; (Sala Studio): Băieţii veseli — (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala din bd. Schitu Măgurea­­nu nr. 1): Război şi pace — (orele 19,30); (Sala Studio, din str. Alex. Sahia nr. 76 A): Jocul de-a vacanţa — (orele 19,30). Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfă­­rimate — (orele 19,30). Teatrul Munci­toresc C.F.R.-Giuleşti : Jurnalul unei femei — (orele 19,30). Teatrul pentru copii şi tineret: Logodnicul de profesie se însoară — (orele 20). Teatrul evreiesc de stat : Opera de trei parale - (orele 20). Teatrul satiric-muzical „­ Tănase" (Sala Savoy) : Revista de altădată — (orele 20) ; (la Sala din Calea Victoriei nr. 174) ; Concert de muzică uşoară — (orele 20). Ansamblul de cîntece si dan­suri al C.C.S. : O carte despre frumu­seţe — (orele 20), Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Academiei) , Năzbitiile lui Ţăndă­rică — (orele 9), Umor pe sfori — (orele 11) ; (la Casa de cultură a tineretului din raionul „V. I. Lenin“) , Micul Muc — (orele 9,30). Nr. 621. CINEMATOGRAFE CINEMATOGRAFE : Cele trei lumi ale lui Gulliver : Sala Palatului R P. Ro­mine (rulează la orele 17 — cu seria de bilete nr. 1­021 și la orele 20 — cu seria de bilete nr 1001), Carpați (10; 12; 14, 16), Festival (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21), Feroviar (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Șeherazada — film pentru ecran pano­ramic : Patria (8,30; 11; 13,30; 16,15; 19; 21,30) , îndrăgostitul : Republica (9,45; 12; 14,15; 16,45; 19; 21,15), București (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Tomis (9; 11;­ 13; 15; 17; 19; 21), Melodia (10; 12; 14,30; 16,45; 19; 21), Modern (10; 12; 15; 17; 19, 21). Lovitură de pedeapsă : Capitol (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21), înfrăţirea între popoare (15,45; 18; 20,15), Griviţa (10; 12; 16; 18,15; 20,30), Volga (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Seara prietenilor filmului : Carpaţi (orele 19). Domnişoara... Barbă Albastră : Victoria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Arta (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30), Luceafărul (15, 17; 19, 21). Secretul lui Mathias : Central (10,30; 12,80; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Tudor — cinemascop (ambele serii) : Lumina (de la orele 10 la orele 13 rulează In continuare ; 16,15; 19,30) . Totul rămîne oamenilor : Union (16; 18,15; 20,30), Viitorul (16; 18,15; 20,30); Leul şi armonica ; Pîn­ţişoara ; Aventu­rile unei prichindure ; In lumea păpuşi­lor ; Un loc la soare : Doina (orele 10). Renul alb • Doina (11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Mingea de fotbal: Muguri Sn soare : Timpuri Noi (de la orele 10 la orele 17 rulează în continuare ; 19, 21). Un surîs In plină vară : Oiulești (10, 12; 9; 16; 18,15; 20,15). Excelsior (10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Drumul Sării (15,30; 17,45; 20) Doamna Tu Hau: Cultural (16; 18, 20). Foto Haber : Dacia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Colentina (16; 18,15; 20,30) , Ferentari (16, 18,15, 20,30), Cotro­ceni (16; 18,15; 20,30) Iolanthca : Buzeşti (15,30; 17,45; 20), Floreasca (16; 18,15; 20,30) . Rocco şi fraţii săi (ambele serii): Crîngaşi (16; 19,15). O zi ca leii : Bucegi (10; 12; 16; 18,15; 20,30), Aurora (9; 11;15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). Cei doi care au furat luna — cinemascop : Unirea (16; 18;15; 20,30). Vacanţă la mare : Flacăra (16; 18; 20). Pisica de mare : Vitan (15; 17; 19; 20,45). Vi-l prezint pe Baluev -— cinemascop : Mioriţa (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30) . Cavalerul Pardaillan — cinema­scop : Munca (15; 17, 19; 21) Scano Boa: Popular (16; 18; 20,30). Era noapte la Roma (ambele serii) : Moşilor (15; 18; 21). Valea vulturilor: Cosmos (16; 18, 20). Mamelucul: Progresul (15:30; 18; 20,15). Omni cu­rtesa — cinemascop ! Flamura (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30). Haiducul de pe Ceremuș : Lira (15,30; 18; 20,30) Pași spre Lună : Pacea (16; 18, 20). CUM E VREMEA Ieri In ţară . Vremea a fost călduroa­să, cu cerul variabil, mai mult noros în Banat şi Ardeal. Vîntul a suflat potri­vit, cu Intensificări locale din est şi sud-est. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse intre 26 grade la Tr. Măgurele, Alexandria şi Giurgiu şi 10 grade la Sulina şi Joseni, în Bucu­reşti . Vremea a fost călduroasă, cu cer variabil. Vîntul a suflat potrivit, cu in­tensificări din sectorul estic Tempera­tura maximă a atins 26 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie. In ţară . Vreme schimbă­toare, cu cer temporar noros. Vor cădea ploi mai frecvente in jumătatea de vest a ţării, însoţite pe alocuri de descărcări electrice. Vînt moderat. Temperatura în general staţionară. Minimele vor fi cu­prinse între 2 şi 12 grade, iar maximele între 10 şi 20 grade. In Bucureşti : Vre­me schimbătoare, cu cer temporar no­ros. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă.

Next