Scînteia, aprilie 1964 (Anul 33, nr. 6214-6243)

1964-04-08 / nr. 6221

PE TEMELE ZILEI Construcţiile şcolare După cum se ştie, anul 1964 mar­chează un eveniment deosebit în învăţămîntul din ţara noastră: tre­cerea la învăţămîntul general de opt ani. Pe lîngă alte măsuri, pre­conizate pentru a se realiza în bune condiţii această sarcină importantă trasată de partid, s-a prevăzut şi construirea cîtorva mii de săli de clasă. Şcoli noi, moderne­ şi spaţioa­se, se vor înălţa în toate regiunile ţării din fonduri centrale şi prin contribuţia voluntară a cetăţenilor. Circa 45 milioane de lei au fost alo­cate numai pentru acordarea de credite destinate construcţiilor de şcoli. In prezent, documentaţia necesa­ră construcţiilor şcolare este asi­gurată aproape pretutindeni; ast­fel, s-au creat condiţii ca întreprin­derile de construcţii, cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat, să asigure realizarea integra­lă şi la termenul stabilit a planu­lui de construcţii şcolare pe acest an. Sfaturile populare din regiunile Bacău, Hunedoara, Oltenia, după ce au definitivat amplasările şi au trimis spre avizare documentaţia tehnică încă la sfîrşitul lunii de­cembrie, au putut încheia contracte cu trusturile de construcţii în vede­rea terminării clădirilor înainte de începerea viitorului an de învăţă­­mînt; totodată s-au îngrijit de popularizarea şi generalizarea expe­rienţei înaintate a constructorilor. In ce constă această experienţă ? In primul rînd, în organizarea din timp a şantierelor, în asigurarea desfăşurării ritmice şi în bune con­diţii a lucrărilor prin aproviziona­rea cu toate materialele necesare, respectarea indicilor de calitate. In această muncă de pregătire, pe alocuri se semnalează şi rămîneri în urmă. Pentru şcoala cu 24 săli de clasă din oraşul Galaţi, cea cu 16 clase din oraşul Timişoara şi al­tele, proiectele au fost definitivate abia în ultimul timp, deşi pînă la termenul de dare în folosinţă n-au mai rămas decît cinci luni. Este ne­cesar ca asemenea întîrzieri să fie recuperate cît­­mai grabnic. In ceea ce priveşte construcţiile şcolare, sarcina principală care stă acum în faţa sfaturilor populare şi a întreprinderilor de construcţii este organizarea bună a şantierelor, a­­provizionarea lor cu materialele tre­buincioase. O atenţie deosebită e necesar să fie acordată nu numai construcţiilor cu multe săli de clasă, ci şi lucrărilor de extindere a unor şcoli. Vremea prielnică permite des­făşurarea într-un ritm susţinut a muncii, terminarea clădirilor la data stabilită, 15 august, în pragul des­chiderii viitorului an şcolar. Orice tărăgănare sau irosire a timpului optim de lucru pot avea ca urmare, după cîtva timp, munca în asalt în dauna calităţii. Comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid sunt chemate să îndrume sfaturile populare, între­prinderile de construcţii să conlu­creze rodnic în domeniul construc­ţiilor şcolare, să analizeze periodic desfăşurarea lucrărilor şi să ia mă­suri pentru respectarea terme­nelor de execuţie şi a indicilor de calitate. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia contractării din timp şi înzestrării noilor localuri cu mobilierul corespun­zător bunei desfăşurări a cursu­rilor. Fiind construcţii de larg in­teres obştesc, şantierele şcolare tre­buie să se bucure de grija cuvenită din partea comitetelor executive şi a secţiilor de învăţământ ale sfatu­rilor populare, a constructorilor, di­rectorilor de şcoli, a cetăţenilor, in­teresaţi în egală măsură ca cei mai tineri cetăţeni ai patriei, generaţiile de elevi, să poată învăţa în condiţii cît mai bune, la fi­ Şcoala medie din cartierul 23 August. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA i i Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6221 Miercuri 8 aprilie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Grijă deosebită LA SEMĂNATUL PORUMBULUI In multe regiuni ale ţării s-au realizat condiţii favorabile pentru semănatul porumbului. In regiu­nea Bucureşti, la Fundulea tem­peratura în sol la adîncimea de 10 cm a depăşit WC, de la 29 martie. Din 5 aprilie, media temperaturii zilnice la adîncimea de 10 cm a fost de 11,4°C, avînd tendinţa de creştere continuă. Şi în alte regiuni, ca Do­­brogea, Galaţi, Ploieşti, Oltenia, Ba­nat şi Crişana, temperatura solului este în creştere şi în multe raioane sunt create condiţii favorabile pentru începerea semănatului porumbului. Numeroase gospodării agricole din regiunile Dobrogea, Bucureşti şi al­tele, urmărind cu atenţie evoluţia temperaturii solului şi atmosferei, au început semănatul porumbului. In legătură cu lucrările de însă­­mînţare a acestei valoroase culturi, un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva întrebări tov. ing. Ti­­beriu Mureşan, directorul Insti­tutului de cercetări pentru cereale şi plante tehnice-Fundulea. Cînd trebuie semănat porumbul în acest an ? Data la care trebuie să fie semă­nat porumbul nu poate fi stabilită cu anticipaţie pe baza unor expe­rienţe executate în anii anteriori. Cunoscînd biologia porumbului şi în special cerinţele lui faţă de tem­peratura necesară pentru a germina şi a răsări, data cea mai potrivită pentru începerea semănatului tre­buie stabilită în fiecare zonă, în mod diferenţiat, de la an la an. Recomandările Consiliului Supe­rior al Agriculturii cu privire la cultura porumbului în anul 1964 precizează că în acest an semănatul trebuie să înceapă atunci cînd se realizează în sol temperatura de 7—8° C, iar timpul merge spre în­călzire. Acesta este momentul cel mai bun pentru semănatul porum­bului şi respectarea lui duce la ob­ţinerea unui spor de producţie de 500—i 500 kg la hectar. La Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice de la Fun­dulea, evoluţia temperaturii din sol a determinat începerea semănatului mai devreme decît se credea, reali­­zîndu-se pînă la 6 aprilie peste 100 ha. Majoritatea gospodăriilor colec­tive din vecinătatea institutului au început semănatul porumbului, fo­losind întreaga capacitate de lucru de care dispun. La organizarea semănatului este necesar să se ţină seama de scopul pentru care se cultivă porumbul. Primele tarlale se însămînţează pentru porumbul siloz sau masă verde, apoi cele destinate produce­rii porumbului boabe pentru con­sum. Loturile destinate producerii seminţei trebuie însămînţate ime­diat după ce au fost semănate tar­lalele destinate culturii porumbului boabe pentru consum. Ţinînd seama de condiţiile spe­cifice din primăvara aceasta, ce recomandă Institutul în legă­tură cu modul de executare a semănatului? O mare atenţie trebuie acordată densităţii plantelor, care depinde în mare măsură de rezerva de apă e­­xistentă în sol, în zonele aride ale ţării, unde solul este slab aprovizio­nat cu apă, datorită deficitului de precipitaţii din anul precedent şi din iarna trecută, şi unde pînza de apă freatică din sol este la mare adîn­(Continuare în pag. II-a) Semănatul porumbului la Institutul de cereale și plante tehnice de la Fundulea, regiunea București. Unde sunt discurile? După cum se ştie, sămînţa de po­rumb dublu hibrid este calibrată, pe dimensiuni, în instalaţii specia­le pentru a putea fi însămînţată în condiţii bune, cu maşina. Semănă­­torile 2 SPC 2 ce se folosesc acum la semănatul porumbului sunt do­tate cu discuri corespunzând diferi­telor calibre ale boabelor care asi­gură distribuirea uniformă a aces­tora. S.M.T.-urile şi gospodăriile de stat trebuie să se îngrijească de procurarea din timp a discurilor necesare, ţinînd seama de calibrul seminţelor existente. In cele mai multe locuri, aceste discuri s-au a­­sigurat trecîndu-se în aceste zile cu toate forţele la lucru. Dar nu peste tot s-a rezolvat această problemă. In regiunea Galaţi lipsesc discuri pentru un mare număr de semănă­tori. La S.M.T. Tecuci, de exemplu, sînt discuri numai pentru 9 din 60 de semănători existente. Dimensiu­nile celor 1 200 discuri sosite în re­giunile Dobrogea şi Ploieşti nu co­respund. Căror cauze se datoresc aceste neajunsuri ? Oficiul central de aprovizionare tehnico-materială (O.C.A.T.M.) din Consiliul Superior al Agriculturii a comandat cu în­târziere discurile necesare Fabricii de mase plastice Bucureşti. La rîn­­dul ei, fabrica, neţinînd seama că materialul din care sunt confecţio­nate discurile îşi schimbă caracte­risticile în funcţie de variaţiile de umiditate, nu a indicat modul lor de păstrare. Depozitate fără grijă, acestea s-au deteriorat. La fabrică s-au luat măsuri pentru introduce­rea unui tratament de fixare a pie­selor şi recondiţionarea celor cu ga­barit mărit. Dar pînă cînd întregul lot va ajunge în unităţile agricole socialiste va trece, desigur, cîtva timp. Este necesar ca în aceste zile, re­partizarea discurilor între diferite unităţi să se facă cu cea mai mare grabă pentru a se putea trece, peste tot unde sunt condiţii prielnice, cu toate forţele la semănatul porum­bului. In ziarul de azi. • N. Matei: Organizaţiile de partid In campania agricolă de primăvară (pag. 2-a). • S. Rădulescu : Tn raion ţi un oraş (pag. 2-a). • Veşti din firile socialiste (pag. 3-a). • L. Rodescu : Corespondentă din Geneva — Atmosferă de lucru (pag. 4-a). La timpul optim Terminînd semănatul culturilor din epoca I, printre care 2 500 ha de mazăre, 2170 ha borceag, 1100 ha sfeclă de zahăr și 10 300 ha floa­­rea-soarelui, membrii celor 51 de gospodării colective din raionul Făurei și mecanizatorii din S.M.T.­­uri execută acum lucrările de pre­gătire a terenului şi semănatul po­rumbului. Fruntaşe la însămînţări sunt gos­podăriile colective din comuna Ru­­şeţu, Grădiştea, Largu, Bălteni şi altele în care se lucrează intens la semănatul porumbului. Petre VERIGA coresp. voluntar VIZITELE VICECANCELARULUI AUSTRIEI Primirea de către tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer a dr. Bruno Pittermann Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marţi la amiază, la Palatul R. P. Româno, pe dr. Bruno Pittermann, vicecance­larul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompi­­liu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Mircea Ochea­nă, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, precum şi dr. Robert Fischer, con­silierul vicecancelarului Austriei. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, la Palatul B. P. Romíno Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, a ofe­rit marţi un dejun în cinstea vice­cancelarului Austriei, dr. Bruno Pit­termann. Au luat parte Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Apostol, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Constan­tin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consi­liului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cor­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Ocheană, ambasa­dorul R. P. Romíno la Viena, membri ai guvernului, ai conducerii unor ministere şi alte persoane ofi­­ciale. Au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la Bucureşti, consilierii şi conducătorii de între­prinderi industriale din Austria care îl însoţesc pe oaspete şi membri ai ambasadei Austriei. In timpul dejunului, care a decurs într-o atmosferă călduroasă, au ros­tit toasturi preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíno şi vice­cancelarul Austriei. Toastul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer Stimate domnule vicecancelar, Stimaţi oaspeţi austrieci, Vă rog să-mi permiteţi, înainte de toate, ca, în nu­mele guvernului Republicii Populare Române, să vă salut călduros şi să vă urez o şedere plăcută şi folosi­toare în ţara noastră. Ne bucurăm din toată inima de vizita dv. în Romînia şi sîntem convinşi că ea va aduce o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor amicale dintre ţările noastre. încă din 1960, pornind de la vizita la Viena a pre­şedintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-au stabilit contacte regu­late între oamenii de stat români şi austrieci care au permis o mai bună cunoaştere reciprocă şi au devenit un factor permanent de apropiere între cele două ţări. Evident, rezultatele rodnice ale acestor contacte au fost înlesnite de faptul că ambele părţi au fost însufle­ţite de dorinţa de a întări cooperarea bilaterală pe bază de egalitate şi respect reciproc, că au găsit de la bun început un punct de vedere comun într-o problemă deosebit de importantă şi anume că schimburile eco­nomice reprezintă o bază solidă pentru înţelegerea între state. Cunoaştem şi preţuim, stimate domnule vicecancelar, aportul dv. personal la promovarea acestui punct de vedere, a cărui justeţe este confirmată încă odată de evoluţia relaţiilor romîno-austriece în ultimii ani. Volumul comerţului dintre România şi Austria a crescut, în perioada 1955—1963, de aproape patru ori. Acordul comercial de lungă durată și alte acorduri în­(Continuare în pag. III-a) COLABORARE STRINSA cu Întreprinderile beneficiare SPRE O MAI BUNĂ UTILIZARE A PARCULUI DE VAGOANE EFICACITATEA UNOR MĂSURI • POSIBILITĂȚI LARGI PENTRU EXTINDEREA MARCRUTIZĂRII TRENURILOR Creşterea continuă a volumului de transporturi pe calea ferată pune în faţa lucrătorilor feroviari sarcini de mare răspundere — sarcini ce pot fi îndeplinite cu succes prin efor­turile comune ale personalului de la calea ferată şi ale întreprinderilor beneficiare de transporturi. In anul 1963 volumul mărfurilor transportate a crescut faţă de anul 1962 cu 12 la sută, parcursul mărfurilor cu 15,1 la sută, iar parcursul călătorilor cu 7,4 la sută. Indicatorii de utilizare a materialului rulant s-au îmbună­tăţit simţitor faţă de anul precedent. O condiţie esenţială pentru reali­zarea acestor succese a constituit-o sporirea productivităţii muncii, in­dicator de bază, a cărui îndeplinire a depins nu numai de înzestrarea tehnică cu mijloace de transport, u­­tilaje şi instalaţii moderne, ci, în foarte mare măsură, şi de raţionala lor exploatare, de folosirea cu pri­cepere şi atenţie, în primul rînd a vagoanelor de marfă, îmbunătăţirea indicilor de utilizare a vagonului de marfă — problemă cheie în trans­portul feroviar — cere mobilizarea largă a rezervelor interne, întărirea prin toate mijloacele a colaborării cu întreprinderile beneficiare. In a­­ceastă direcţie, unităţile feroviare au acumulat, în decursul ultimilor ani, o experienţă preţioasă. Ele au făcut din colaborarea cu întreprinderile beneficiare de transporturi o metodă permanentă de lucru, care le-a per­mis să realizeze o mai riguroasă res­pectare a planului de transport şi li­chidarea în mare parte a cheltuieli­lor neproductive făcute de întreprin­deri sub formă de locaţii. Trăgînd învăţăminte din felul cum s-a muncit în primul trimes­tru al anului trecut — cînd datorită timpului nefavorabil au existat în u­­nele perioade rămîneri în urmă — anul acesta lucrătorii de la căile fe­rate, în colaborare cu întreprinderi­le beneficiare, au organizat mult mai bine această colaborare, reuşin­­du-se astfel să se îndeplinească sar­cinile de plan cu mult înainte de termen. Planul de transport feroviar pe primul trimestru a fost depăşit la indicatorii de cantitate şi calitate în procente de pînă la 4,5 la sută. Colaborarea cu întreprinderile be­neficiare de transporturi se impune întărită şi extinsă continuu pe toate treptele , aceasta cu atît mai mult cu cît legăturile de producţie ale transportului, în comparaţie cu ce­lelalte ramuri ale economiei, sunt mult mai largi, mai adînci şi mai variate. Spre deosebire de industrie sau agricultură unde fiecare între­prindere este legată numai de un a­­numit grup de ramuri economice care îi furnizează materia primă şi combustibil sau îi consumă pro­ducţia finită, transportul este legat de toate ramurile economice, deoa­rece efectuarea fiecărui proces de producţie se termină prin transpor­tul producţiei respective la locul ei de consum. O măsură importantă care a con­tribuit la întărirea colaborării din­tre unităţile de transporturi şi în­treprinderile beneficiare de trans­porturi a fost organizarea unor con­sfătuiri trimestriale la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţii­lor, la care iau parte reprezentanţi ai întreprinderilor, sfaturilor popu­lare şi ai ministerelor interesate. A­­cest contact direct între reprezen­tanţii Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi ai întreprin­derilor a avut efecte pozitive, o­­glindite în primul rînd într-o mai strictă respectare a termenelor pre­văzute cît şi în asigurarea mai o­­perativă cu vagoane la încărcare. Consfătuiri de acest­ fel au avut loc şi în cadrul direcţiilor regionale. In cadrul regionalei Iaşi analiza tri­mestrială, în comun, a planului de transport şi discuţiile purtate au dus la înlăturarea a numeroase greutăţi. Astăzi mărea majoritate a întreprinderilor încarcă numai după plan, spre deosebire de trecut cînd numeroase întreprinderi căutau să încarce la întîmplare. Un alt fapt pozitiv rezultat din a­­ceste consfătuiri îl constituie elabo­rarea unor măsuri privind mai buna organizare a muncii în sectorul expedierii mărfurilor. Mul­te din aceste măsuri, aplicate acum în practică, se întemeiază în mare parte pe sugestiile făcute de între­prinderile beneficiare. Unele din ele se referă la amenajări, rampe şi mijloace mecanizate pentru încăr­carea vagoanelor, influenţînd nemij­locit asupra îmbunătăţirii timpului de staţionare a vagoanelor. Rodni­că s-a dovedit a fi această colabo­rare şi în ce priveşte aplicarea Ing. loan ANDREI din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (Continuare In pag. IlI-a) Toastul vicecancelarului dr. Bruno Pittermann Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Domnule prim-ministru, domnilor, excelenţe, Permiteţi-mi să vă mulţumesc, în primul rînd, atât în numele meu cît şi în numele colaboratorilor _mei pentru invitaţia şi primirea extrem de călduroasă şi­, în acelaşi timp, pentru posibilitatea pe care ne-aţi oferit-o de a discuta probleme ale schimbului de mărfuri ale industriei etatizate austriece cu forurile dumneavoastră competente. Exprimîndu-şi convingerea că aceste discuţii se vor încheia cu succes, vicecancelarul Austriei, dr. Bruno Pittermann, a reamintit vechile tradiţii de prietenie izvorîte din relaţii culturale şi comerciale care se găsesc la baza legăturilor dintre Austria, ţară azi neu­tră, şi Romînia. El a subliniat importanţa schimbului de experienţă şi de mărfuri, cît mai larg între popoare, în prezent „cînd epoca autarhiei a trecut“. „Dacă mă gîndesc la viitorul continentului nostru, acest viitor nu trebuie să consiste în distrugătoare şi în tancuri. Viitorul acesta trebuie să se bazeze pe ca­pacitatea de dezvoltare atît a agriculturii, cît şi a in­dustriei. Acest viitor trebuie să se bazeze pe o pregă­tire multilaterală a întregului popor în cunoştinţe teh­nice ştiinţifice pentru că maşinile şi instalaţiile indus­triale trebuie să fie mai întîi create şi apoi să fie bine cunoscute. Viitorul trebuie să se bazeze, de asemenea, pe solidaritate și să fie realizat prin schimbul liber de mărfuri. Aceasta poate să fie o viziune de viitor foarte îndepărtat. Putem scurta această depărtare prin contactele personale, omenești, nu numai ale con­(Continuare în pag. IlI-a) Uzina de preparare a minereurilor de la Teliuc La Teliuc se construiește un obiectiv important al industriei miniere : o mare uzină modernă de preparare a minereu­rilor de fier din țara noastră. Aici vor fi „îmbogățite" minereurile extrase de la Ghelar și Teliuc. Procedeul de prelu­crare este din cele mai moderne : in­trat în instalaţiile uzinei, minereul este sfărîmat şi granulat , apoi el este supus unei prăjiri magnetizante în cuptoare rotative, după care intră în instalaţiile de selecţionare magnetică, unde este înlăturat sterilul. Se obţin concentrate de minereuri cu un confinut de fier de pînă la 55 la sută, care este livrat fur­nalelor Hunedoarei. Prin îmbogăţirea confinutului de fier în minereuri se vor realiza la Hunedoara indici superiori de folosire a furnalelor, o reducere substan­ţială a consumului de cocs şi a preţului de cost. Utilajele cu care este dotată noua u­­zină sunt produse în cea mai mare parte în ţara noastră şi livrate de uzinele „In­­dependența"-Sibiu, „23 August" şi „Vul­can" din Capitală. In prezent construcţia uzinei şi montarea utilajelor se apropie de sfîrşit. Macheta noii uzine de preparare a minereurilor din Teliuc Perfecţionări ale unor maşini agricole In baza studierii sistematice a comportării în exploatare şi a unor noi documentaţii tehnice, constructo­rii de maşini agricole au perfecţio­nat recent mai multe utilaje reali­zate de el în ultimii ani. De pildă, combina de recoltat furaje de însi­­lozare — C.S.U. a fost adaptată pen­tru a recolta porumb siloz pe un rînd şi pe două rînduri, precum şi ierboase. Combina de siloz, moder­nizată are acum o productivitate cu 30 la sută mai mare. O serie de îm­bunătăţiri au fost aduse şi combine­lor cerealiere C. 1, prin care coefici­entul de siguranţă în exploatare a sporit de la 0,7 la 0,9 la sută. Au mai fost, de asemenea, modernizate în ultimul timp şi alte maşini agri­cole, printre care tăvălugul inelar, plugul purtat pe tractor, mai multe maşini de împrăştiat îngrăşăminte etc. (Agerpres)

Next