Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)

1964-06-01 / nr. 6274

1 IUNIE - ZIUA COPILULUI MESERIA DE A CREȘTE Anul trecut, la mare, l-am auzit pe un copil cum întreba intr-o seară : — Mamă, cine aprinde luna ? Copilul pronunța cuvintele în mod foarte defectuos, pentru că nu avea decit doi ani. încă înainte de a în­văța să vorbească, el era caracteri­zat de o gîndire oarecum tehnică : era curios să afle unde este comu­tatorul lunii şi, te pomeneşti, ce voltaj are. Copilul unui prieten, la data cînd împlinea zece ani, şi-a sculat părin­ţii cu noaptea în cap : — Tată, mamă, am împlinit un deceniu ! Ceva mai tîrziu, stimatul părinte, observîndu-1 cum priveşte pe ţeava unei jucării, i-a atras atenţia : — Nu e bine să te uiţi aşa pe ţea­va puştii ! Dacă e încărcată ? Uite aşa a murit un mare scriitor. La care copilul i-a răspuns (tex­tual! orice tată şi orice mamă vă în­credinţează că textele reproduse de ei sînt... textuale) : — Vorbeşti de celebrul autor al cărţii „Bătrînul şi marea“? Acela e alt caz. Obişnuiţi ca odrasla să le repete expresiile şi frazele favorite, părinţii sînt foarte miraţi cînd copilul emi­te cîte o judecată pe care „zău, nu ştiu de unde a auzit-o". Dan, un băiat de opt ani (clasa a doua), a­­flînd că „prietenul său din copilă­rie“, Alexe, cu cîteva luni mai tînăr, are­ emoţii în legătură cu intrarea în clasa întîia, i-a dat imediat un sfat încurajator : — Alexe dragă, să ştii că şi mie mi-a fost frică. Pentru că sînt oa­meni care au dreptatea în suflet şi alţii care n-au dreptatea în suflet şi mă întrebam ce mă fac eu dacă dau peste o profesoară care n-are drep­tatea în suflet. Dar e o tovarăşă bună şi mi-au spus băieţii de la alte clase că şi ale lor au dreptatea în suflet. — Dar dacă e înăuntru în suflet — s-a interesat Alexe — de unde pot să aflu dacă nimeresc la una care o are sau n-o are ? — Se vede după ochi, l-a informat cu competenţă amicul său. Dacă re­cunoaşte că ai şi tu dreptate cîteo­­dată, că ai şi tu greutăţi la lecţii pentru că eşti copil, înseamnă că are dreptatea în suflet şi asta se vede şi la ochi. Exemplele ar putea continua mult şi bine, dar sînt sigur că fiecare ci­titor are la îndemînă altele mai gro­zave. (E păcat că la noi nici un au­tor n-a reuşit încă să alcătuiască un volum cu anecdote veritabile create de generaţia precoce a zilelor noas­tre). De cînd lumea, copiii şi-au ui­mit părinţii şi i-au pus în încurcă­tură cu întrebările lor; dar azi, sub ochii noştri, generaţia aceasta parcă e mai precoce decît oricînd şi nici nu e de mirare: sînt acum la sate copii care de mici se familiarizează cu aventurile de la televiziune ale lui Val-Vîrtej (sau măcar ascultă la radio emisiuni echivalente), copilul care altădată era fotografiat pe bla­nă de urs s-a deprins azi să-şi audă vocea înregistrată la magnetofon, să vorbească despre telefon şi să viseze la sateliţi. Dar nu vorbesc numai de tehnică. Există şi o anumită precocitate mo­rală. La un spectacol pentru copii, am observat cu interes cum un vîr­­colac a prins-o pe Nu-Prea-Albă-Ca- Zăpada şi a declarat că n-o elibe­rează decît dacă vreun copil din sală se urcă pe scenă şi spune o poezie atît de frumos încît el, vîrco­­lacul, să fie nevoit să se dea bătut. Copiii n-au înţeles prea bine ce în­seamnă vîrcolac, dar au văzut un personaj fioros şi au înţeles că riscul de a fi mîncaţi de vii s-ar putea să existe. Totuşi, n-au pregetat să urce pe scenă, să sară în ajutor cu zecile. O fetiţă de vreo cinci ani a spus atît de frumos poezia „Iţi mulţumim, partid iubit !“, încît am văzut cu o­­chii mei cum vîrcolacul nu numai că s-a dat învins dar, de necaz, a plez­nit. ★ De Ziua copilului există obiceiul ca articolele să scoată în relief o realizare sau alta închinată marilor pitici ai zilelor noastre, contempora­nii şi urmaşii noştri. Cînd priveşti aglomeraţia de cifre şi fapte, te întrebi, pe bună drepta­te : care dintre ele are mai multă importanţă ? Oare organizarea sanitară, care face ca aterizarea celor paraşutaţi de barză să se desfăşoare cît mai lin şi igienic ? Oare condiţiile de hrană, căldură, îmbrăcăminte, care înainte de război ucideau, la fiecare o sută de copii, şaptesprezece ? şi care acum au fă­cut ca acest procent să cadă spre cinci. Oare preistoria copilului, acea po­veste dinainte de naşterea lui, să­nătatea părinţilor, alimentaţia şi viaţa mamei care l-a purtat ? Oare clasele şi şcolile noi, din care, sunt sigur, una se află prin preajma cititorului ce parcurge acum aceste rînduri ? Sau calităţile profesorilor „cu dreptatea în suflet“ şi ale foşti­lor copii, deveniţi de curînd instruc­tori utemişti ai organizaţiilor de pionieri ? Este cîte ceva din toate acestea, şi fiecare cititor ar putea să mai a­­dauge, ştiu eu, reţeaua de îngri­jire care începe cu creşele şi grădi­niţele, excursiile şi taberele, care fac ca stăpînii de mîine să inventarieze din vreme, cu sutele de mii, bogăţii­le ţării lor şi a părinţilor lor, como­rile create de natură, de strămoşi ca şi monumentele moderne numite hi­drocentrală sau uzină. Dar, mai presus de orice, principa­la realizare sunt copiii, înşişi. Puţine dintre statisticile care te bucură, pu­ţine dintre operele de artă pe care le admiri, puţine clădiri moderne sau melodii înălţătoare izbutesc să ega­leze sentimentul de încîntare pe care îl ai cînd priveşti adînc în ochii a­­cestei realizări care se cheamă co­pilul zilelor noastre, cînd stai de vorbă, serios, cu un copil. Adesea, cînd părinţii primesc com­plimente asupra felului în care a crescut şi s-a dezvoltat copilul lor, tatăl răspunde cu un glas parcă in­diferent : — Şi ce te miri aşa ? Asta-i mese­ria lui: să crească. Copiii de astăzi au condiţii mai favorabile decît oricînd ca să-şi facă meseria. Dar, pentru că le-am a­­mintit mai sus şi pentru că aceste însemnări se apropie de sfîrşit, se cuvine să amintim şi cîteva lucruri care vor face mai puţină plăcere u­­nor copilaşi ceva mai vîrstnici. N-am putut înţelege niciodată a­­mestecul de dulcegărie şi asprime cu care unii părinţi şi pedagogi tratează copilul, văzînd în el o fiinţă com­plet diferită, în faţa căreia orice om în vîrstă este neapărat şi complet superior. Ei nu văd omul din copil, nu i se adresează cu încredere în inteligenţa şi puterea lui de judeca­tă, cu sinceritate, reduc pedagogia la un joc de ameninţări, promisiuni şi izbucniri nervoase. E de neînţeles, adesea, şi atitudi­nea părinţilor care îşi dezorganizea­ză familia şi care îşi închipuie că statul şi în general toată lumea tre­buie să aibă grijă de copiii lor, în afară de ei înşişi. Unii uită că, mai mult decît crearea unei reţele de instituţii pentru copii, principalul lucru pe care l-a adus construcţia Sergiu FĂRCAŞAN (Continuare în pag. IlI-a) Foto : A. Cartojan PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ VAr fie Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6274 Luni 1 iunie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Adunarea pionierilor din Bucureşti Duminică dimineaţă, la Palatul pionierilor din Capitală a avut loc adunarea pionierilor din oraşul Bucureşti, dedicată zilei de 1 iunie. Cu acest prilej, conf. univ Tamara Dobrin, membră în Comitetul Exe­cutiv al Consiliului Naţional al Fe­meilor din R. P. Romînă, a vorbit celor peste 800 de participanţi la a­­dunare despre însemnătatea Zilei internaţionale a copilului. A urmat un reuşit spectacol ar­tistic susţinut de formaţii pionie­­reşti. (Agerpres) CONCURSUL DE LITERATURĂ ROMÎNĂ Duminică dimineaţă, la Faculta­tea de limbă şi literatură romînă din Bucureşti a început faza finală a concursului de literatură romînă, organizat de Ministerul învăţămîn­­tului şi Comitetul Central al U.T.M. La această fază participă elevii din clasele VIII-XI ale şcoli­lor medii de cultură generală, anii I-VI ai şcolilor pedagogi­ce şi anii I-III ai şcolilor profe­sionale de meserii şi tehnice agri­cole, cîştigători ai etapelor anteri­oare. Acest concurs, menit să sti­muleze gustul pentru literatură în rîndurile elevilor, se bucură de o largă popularitate. La ediţia din a­­nul trecut, el a întrunit zeci de mii de participanţi. La cercul de artă plastică de pe lingă clubul Uzinei de utilaj greu „Progresul­ Brăila Din toata tara Autobuzul TV-7 O realizare recentă a colec­tivului Uzinei „Autobuzul“ din Ca­pitală este noul autobuz TV-7 desti­nat transporturilor de pasageri in­terurbane şi turistice pe drumuri grele şi de munte. In funcţie de des­tinaţia ce i se va acorda are ame­najări specifice. Autobuzul folosit pentru excursiile turistice va avea scaune rabatabile, portbagaj inte­rior etc. Autobuzul TV-7 de mică capacitate se construieşte în vari­antă rutieră cu 28 de locuri şi turistică cu 24 de locuri. El este înzestrat cu un motor de Duminică la amiază s-au încheiat lucrările celui de-al XI-lea Congres naţional de chirurgie. In cursul dimineţii au continuat discuţii, după care au fost prezentate o se­rie de filme documentare de spe­cialitate romîneşti şi străine. Timp de patru zile, cît au durat lucrările, au fost prezentate numeroase ra­poarte şi comunicări pe temele : probleme actuale ale chirurgiei car­­dio-vasculare, hemoragiile digestive şi superioare, insuficienţa renală a­­cută în chirurgie. In afara delega­ţilor români au făcut comunicări şi au participat la dezbateri numeroşi specialişti din: Belgia, R. P. Bulga­ria, R­S. Cehoslovacă, R. P. Chi­neză, Elveţia, Franţa, R. D. Ger­mană, R. F. Germană, Grecia, Ita­lia, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Cuvîntul de închidere a fost rostit de acad. Theodor Burghele, preşe­dintele Comitetului de organizare a 140 CP cu 8 cilindri dispuşi în formă de V şi poate circula cu o viteză de 100 km/oră. Maşina dispu­ne de elemente constructive mo­derne : suspensia din faţă indepen­dentă, cu arcuri bară de torsiune, cea din spate executată combinat din arcuri cu foi avînd capetele din suporţi cu perne de cauciuc şi arcuri elicoidale, şasiul construit din ţevi rectangulare cu pereţi subţiri. Caroseria urmează o linie modernă şi oferă vizibilitate mărită. Maşina este dotată cu instalaţie de încăl­zire independentă. congresului, care a subliniat multi­tudinea şi profunzimea problemelor dezbătute în cadrul acestei mani­festări, înalta ţinută ştiinţifică a lu­crărilor şi discuţiilor. Bucurîndu-se şi de colaborarea unor oaspeţi de peste hotare, a căror participare fructuoasă a contribuit la succesul lucrărilor, congresul a dezbătut teme actuale strîns legate de prac­tică, de obiectivele majore ale să­nătăţii publice. Participarea şi a­­portul adus de o serie de chirurgi romîni la buna reuşită a congresu­lui constituie o garanţie că tradiţia şcolii romîneşti de chirurgie va fi dezvoltată cu succes. Asigurăm con­ducerea de partid şi de stat, a spus în încheiere vorbitorul, că vom pune în continuare toată pricepe­rea şi puterea noastră de muncă în slujba idealurilor de progres şi pace care au caracterizat totdeauna pro­fesiunea noastră. (Agerpres) încheierea lucrărilor Congresului naţional de chirurgie Sesiunea ştiinţifică republicană de chimie Duminică s-au încheiat lucrările sesiunii ştiinţifice republicane de chimie, care s-au desfăşurat la Iaşi timp de patru zile, organizată de Academia R. P. Român, în colabo­rare cu Ministerul învăţămîntului, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Ministerul Industriei U­­şoare, Ministerul Industriei Ali­mentare, Ministerul Industriei Meta­lurgice, Ministerul Sănătăţii şi Pre­vederilor Sociale şi Consiliul Supe­rior al Agriculturii. Sesiunea a dez­bătut problemele pe care le pune dezvoltarea chimiei în etapa ac­tuală. Comunicările şi referatele ştiinţi­fice prezentate au oglindit capaci­tatea de creaţie a cadrelor didactice şi ştiinţifice din facultăţile şi insti­tutele de cercetări chimice din ţara noastră. Unele din lucrările prezen­tate în cadrul celor 7 secţii — chimie fizică, chimie anorganică, chimie ana­litică, chimie organică, chimie ma­­cromoleculară, biochimie pură şi a­­plicată şi medicamente de sinteză şi antibiotice — s-au referit la cerce­tările fundamentale, iar temele altor lucrări au fost legate nemijlocit de producţie. Sesiunea ştiinţifică repu­blicană de chimie a reflectat parti­ciparea entuziastă a chimiştilor noştri la înfăptuirea politicii parti­dului, la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului în patria noastră. In cadrul lucrărilor sesiunii au prezentat referate şi oaspeţi din Anglia, R. P. Polonă, S.U.A. şi U.R.S.S. Participanţii la sesiune au vizitat Fabrica de antibiotice, între­prinderea de prelucrare a maselor plastice, monumente de cultură şi artă şi noi construcţii din Iaşi. In excursie Duminică de dimineaţă, pe şoseaua ce duce spre Reghin şi Acăţari puteau fi văzuţi zeci de cetăţeni din Tg. Mu­reş, îndreptîndu-se cu maşini şi moto­ciclete spre staţiunile Borsec, Lacu Roşu, Sovata sau alte locuri pitoreşti din re­giune. Sute de excursionişti din Odor­­hei, Tîrgu Mureş şi alte localităţi au plecat cu autocarele. Unii au vizitat parcul dendrologic din Gurghiu, alţii castelul de la Lăpuşna, au admirat fru­museţile Văii Gurghiului. Fotbaliştii români s-au calificat în turneul olimpic de la Tokio Ieri la Sofia, selecţionata olimpică de fotbal a ţării noastre a obţinut o fru­moasă victorie, învingînd cu 1—0 echi­pa olimpică a R. P. Bulgaria, învingă­tori şi în primul meci disputat la Bucu­reşti la începutul lunii mai cu 2—1, jucătorii români și-au asigurat califi­carea în turneul final al Olimpiadei de la Tokio. (In pagina 3-a, la rubrica de sport, relatarea trimisului nostru la So­fia). ii m-ai Frumuseţe, n­ostru -­ măiestrie, actualitate In ţară se desfăşoară cel de-al VII-lea Concurs al artiştilor amatori de la oraşe şi sate. Am solicitat artistului poporului Ion Chirescu, membru în comisia centrală de organizare a con­cursului, să ne relateze unele aspecte privind desfăşurarea acestuia. Devenit tradiţional, concursul ar­tiştilor amatori din formaţiile muzi­­cal-coregrafice se află acum la a ViI-a ediţie, ne-a spus interlocutorul nostru. Aceasta a fost organizată în două etape. Prima a avut loc în 1962 pînă la nivelul regiunilor. A doua, organizată anul acesta şi antrenînd din nou la întrecere toate formaţi­ile, încheie concursul. Finala pe ţară va avea loc în preajma marii sărbători a celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării ţării noastre. A­­cum se desfăşoară faza regională. Ca şi la concursurile anterioare, sutele de mii de artişti amatori, oa­meni ai muncii din industrie şi a­­gricultură, se prezintă în această mare întrecere cu brigăzi artistice de agitaţie, coruri, echipe de dan­suri, fanfare, cu formaţii semisim­­fonice şi orchestre de muzică popu­lară şi uşoară, colective de operetă etc. Asistînd la spectacole ai im­presia că întreprinderi şi sate în­tregi îşi dăruiesc pe scenă talentul şi măiestria artistică. Iată cîteva ci­fre concludente. Acum 15 ani, la primul concurs, corurile numărau de obicei doar cîteva zeci de persoane, echipele de dansuri urcau pe scenă doar cu cîteva perechi, iar brigăzile artistice de agitaţie din întreaga ţară puteau fi socotite pe degete. La actuala ediţie au participat peste 28 000 de formaţii. Este o creştere care exprimă amploarea pe care o capătă an de an mişcarea noastră artistică de amatori. Anii socialis­mului au descătuşat energiile crea­toare ale poporului, au asigurat con­diţii prielnice afirmării talentelor. Dezvoltarea continuă a mişcării artistice de amatori — atît cantitativ cît şi ca măiestrie — este un rezul­tat al acestor condiţii, inimaginabile în trecut, o expresie a marilor transformări petrecute în viaţa ţă­rii, în viaţa oamenilor. Pasiunea pentru artă se oglindeşte, uneori, în aspecte pline de semnificaţii : în sa­tul Luncile (regiunea Ploieşti), de pildă, există o formaţie de dansatori care cuprinde 83 de persoane, toţi membri ai aceleiaşi familii, la Pu­cioasa fiinţează o formaţie instru­mentală în care tatăl cîntă împreună cu cei cinci copii ai săi. Au apărut la concurs, alături de formaţiile cu­noscute (în regiunile Iaşi, Mureş- Autonomă Maghiară, Braşov etc), noi coruri cu peste 100 de persoane şi echipe de dansuri. Multe din co­lectivele artistice mai vechi şi-au mărit numărul de membri. S-au creat variate formaţii care tind să înfăţişeze cît mai expresiv gama bo­gată a folclorului nou şi a celui tra­diţional, cum sînt ansamblurile de cîntece şi dansuri de la Ceanu Mare şi Popeşti (Cluj), formaţia de fluiere, cavale şi ţibu­lci de la Cerna (Dobrogea), ansambluri folclorice. Un mare număr de formaţii de o­­peretă (Giurgiu, Piteşti, Ploieşti, Be­­liu-Crişana) au în repertoriu lucrări originale inspirate din viaţa de azi şi tradiţiile poporului nostru.­­ Ce ne puteţi spune despre re­pertoriul artiştilor amatori ? Cred că dincolo de amploarea an­samblurilor, impresionează cu deo­sebire mesajul artiştilor amatori, gîndurile şi sentimentele lor. Prin mijloacele artei, ei aduc cinstire pa­triei socialiste, exprimă ataşamentul faţă de partid, faţă de cauza socia­lismului Vigoarea şi strălucirea ar­tei noastre de amatori nu pot fi des­părţite de ideile care îi însufleţesc pe slujitorii ei. Concursul constituie un mesaj al prezentului adus pe scene, în diferi­te feluri, de toate formaţiile şi so­liştii participanţi la întrecere. Brigă­zile artistice de agitaţie au găsit mo­dalităţi simple, dar ingenioase, de a înfăţişa actualitatea în viaţa din uzine, de pe ogoare şi din instituţii, prin texte şi printr-o prezentare scenică de cele mai multe ori reuşi­te. Satira şi umorul găsesc, de ase­menea, interpreţi inspiraţi în rîndu­rile amatorilor. Cîntecul de masă, vibrant şi înăl­ţător, capabil să însufleţească şi să mobilizeze, este preluat de artiştii a­­matori şi răspîndit în întreaga ţară ; pe scenele concursului, ansamblurile corale interpretează lucrări închinate patriei şi partidului, muncii şi vie­ţii de azi, prelucrări de folclor, co­ruri din opere. Cînd corurile, or­chestrele simfonice şi semisimfonice execută piese din repertoriul clasic romînesc şi universal — ele fac să răsune, în fond, tot un mesaj al pre­zentului, al acestui prezent cînd arta, cultura devin bunuri ale maselor ce­lor mai largi. Nu lipsesc din progra­me lucrări de Enescu, Kiriac, Vidu, lucrări de Mozart, Schubert, Ceai­­kovski, Wagner, Weber etc. Această varietate şi bogăţie a repertoriului arată, pe lîngă nivelul artistic atins de formaţiile de amatori, larga răs­­pîndire şi apreciere de care se bucu­ră azi, în rîndurile maselor, tot ceea ce a creat mai bun geniul muzical al poporului nostru, valorile nepieri­toare din patrimoniul artistic al o­­menirii Unele formaţii de jocuri au adus pe scenă nu numai vechile şi fru­moasele suite folclorice, ci şi dansuri inspirate de noile realităţi, de viaţa şi munca poporului; astfel, în spec­tacolul „In şi cînepă“, dansatorii din Dăbuleni (Oltenia) transpun în fru­moase mişcări de dans munca la cîmp. In multe locuri sunt reînviate dansuri vechi. La Borlova (Caranse­beş) jocuri bătrîneşti, pe cale de dis­pariţie, sunt preluate de către forma­ţia de tineret. Pe scene îşi fac tot mai mult loc mişcarea suplă şi gin­găşia baletului clasic — fapt care răspunde interesului unui public foarte numeros pentru acest gen de artă rezervat, în trecut, desfătării unei categorii restrînse de spectatori „rafinaţi“ In dispreţul ei faţă de arta popu­lară, faţă de creatorii şi slujitorii ei, burghezia socotea că „amatorul“ nu este decît un diletant , lipsit de pregătire, de măiestrie şi de talent. Concursul demonstrează cu prisosin­ţă că pentru artiştii amatori talen­taţi, înzestraţi, drumul spre măies­trie — drum al unei munci migă­loase, perseverente— este pe deplin accesibil. Talentul, care se pierdea înainte în anonimat şi numai arare­ori ajungea să înflorească, iese la iveală în prezent, se şlefuieşte şi se cultivă cu grijă. Pe ce căi se cultivă şi se per­fecţionează măiestria artiştilor a­­matori ? Chiar această manifestare este un puternic stimulent pentru dezvolta­rea mişcării artistice de amatori. Şi ţin să relev aici contribuţia pe care o aduc sute şi sute de activişti cul­(Continuare în pag. II-a) FURAJELE SA FIE STRINSE LA TIMP PE TEMELE ZILEI RECOLTAREA ŞI PREPARAREA LUCERNEI In această perioadă, în numeroase gospodării de stat şi colective se lu­crează intens la recoltarea şi prepa­rarea finului şi făinei de lucernă. In regiunile Bucureşti, Galaţi, Oltenia, Banat şi altele au fost recoltate zeci de mii de hectare de lucernă. La gospodăria de stat Afumaţi, din re­giunea Bucureşti, se lucrează intens la cositul şi balotarea finului de lu­cernă. Principalul avantaj al acestei metode constă în faptul că se evită scuturarea frunzelor care conţin cel mai mare procent de substanţe nutri­tive. Lucrătorii gospodăriei folosesc şi o instalaţie cu aer cald pentru uscarea lucernei şi transformarea ei în făină. In felul acesta se păstrea­ză în cea mai mare măsură vitami­nele, nutreţul obţinut fiind deosebit de valoros. O experienţă bună în prepararea fînului de lucernă de calitate supe­rioară au dobîndit şi numeroase gos­podării colective. La gospodăria co­lectivă Bîrca, regiunea Oltenia, se organizează în fiecare an o adevă­rată campanie de recoltare a fînului. Şi în acest an, o preocupare princi­pală a colectiviştilor este aceea de a obţine fîn de cea mai bună calitate. In această perioadă este deosebit de important ca în fiecare gospodă­rie de stat şi colectivă să se organi­zeze recoltarea întregii suprafeţe de lucernă şi alte furaje la timpul optim, cînd plantele au cea mai mare cantitate de substanţe nutritive. Practica a dovedit că în cazul lucer­nei şi trifoiului recoltarea trebuie făcută în faza de îmbobocire. Intîr­­zierea recoltării, cum se mai obiş­nuieşte în unele gospodării, este foarte păgubitoare. Cînd se întîrzie prima coasă, nu numai că se obţine nutreţ de calitate mai slabă, dar scade recolta de fîn la coasele ur­mătoare. In mod deosebit se cere să nu se întîrzie cositul lucernei şi tri­foiului pe suprafeţele destinate pro­ducţiei de sămînţă. Ţinînd seama că ploile căzute au favorizat dezvoltarea puternică a vegetaţiei este necesar ca în prezent să se organizeze recoltarea rapidă a suprafeţelor de lucernă şi alte culturi furajere, folosind în acest scop toate mijloacele — cositori, combine, coa­se. Preocupîndu-se de asigurarea unei cît mai bune furajări a anima­lelor, Consiliul agricol regional Olte­nia a popularizat din timp metodele cele mai bune de recoltare şi con­servare a fînului, prin demonstraţii şi schimburi de experienţă. Metoda balotării fînului se va extinde pe 60 la sută din suprafaţa cultivată cu lu­cernă în gospodăriile colective din regiune. Vremea umedă îngreunează usca­rea în bune condiţii a fînului. De a­­ceea, este necesar ca specialiştii să indice folosirea şi a altor mijloace care permit evitarea pierderilor de substanţe nutritive. Este foarte im­portant să se extindă metoda de uscare a fînului pe diferiţi suporţi (capre, prepeleci) aşa cum se aplică cu bune rezultate în gospodăriile co­lective din regiunile Braşov, Cluj şi altele. în perioada ploioasă este avantajos ca o parte din lucernă să fie însilo­­zată prin diferite procedee : în a­­mestec cu paie tocate, pleavă sau plante graminee verzi, cu soluţie de acid formic sau cu o soluţie de me­lasă şi bacterii lactice. în unele gos­podării se obţine nutreţ de calitate superioară prin însilozarea lucernei pălite, fără nici un fel de adaos. Principalul este să se respecte cu stricteţe toate regulile de însilozare şi în primul rînd să se preseze pu­ternic nutreţul. Preocupîndu-se de luarea măsuri­lor de care depinde obţinerea de nu­treţuri de cea mai bună calitate, consiliile agricole, conducerile gos­podăriilor de stat şi colective vor asigura o bună hrănire a efectivelor de animale, condiţie principală pen­tru sporirea producţiei de carne, lapte şi alte produse. Folosesc bine maşinile GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — In a­­ceste zile, paralel cu îngrijirea culturilor în gospodăriile agricole de stat din re­giunea Galaţi se lucrează la recoltatul lucernei. La gospodăria de stat Baldovi­­neşti, folosindu-se bine maşinile, din cele 300 hectare cu lucernă veche au fost co­site pînă acum 180 hectare pentru masă verde şi 50 hectare pentru fîn. Se lucrează intens şi la G.A.S. Bejani. Aici au fost recoltate 270 hectare din cele 382 hectare cultivate. Multe unități din cadrul trustului Brăila, ca, de exemplu, cele din Gropeni, Stăncuța, Insurăţei, Berteşti şi Niculeşfi Jianu, au terminat cositul lucer­nei de pe întreaga suprafaţă. Din cele 4 126 hectare de lucernă pe care le au gospodăriile de stat din cadrul acestui trust s-a strîns recolta de pe aproape 3 200 hectare Rezultate bune s-au obți­­nut şi în unele gospodării agricole trg stat din cadrul trustului Galaţi. La gospodăria agricolă de stat Afumaţi, regiunea Bucureşti, recoltarea lucernei este in toi. In fotografie, mecanizatorii Dumitru G. Dumitru şi Constantin Gin­dac lucrind la balotarea finului Foto : M. Andreescu

Next