Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)
1964-06-01 / nr. 6274
Pag. 2 MAȘINI ÎNTINERITE • Serviciul mecanicului-şef la lucru e De la 250 la 1500 ture pe minute Sugestii pentru o coordonare mai eficientă a lucrărilor de modernizare Dacă cu cîtva timp în urmă, cineva i-ar fi spus strungarului Constantin Fecioru că nu-şi cunoaşte bine maşina,s-ar fi supărat foc. Cum! Să nu-şi cunoască el maşina la care lucrează de atîţia ani ? Iată-1 acum stînd nedumerit lingă bătrînul său strung şi aproape că nu-1 mai recunoaşte. Are în faţa lui o altă maşină, cu caracteristici mult îmbunătăţite. Şi totuşi e maşina lui, tovarăşul său credincios ce s-a supus totdeauna docil minții și mîinilor lui. O încearcă din nou. De astă dată îi prinde în universal o piesă mult mai grea ca de obicei. Cuțitul intră adînc în piesă, spornic. — E de nerecunoscut mașina asta, se adresează el tehnicianului de la serviciul mecanic-șef. — A intervenit o simplă „operaţie de întinerire“ îi răspunde tehnicianul. I-am modificat cutia de viteze, i-am introdus un tren de roţi suplimentar, i-am înlocuit motorul cu unul nou, mai puternic. Rezultatul ? Viteza a crescut cu 300 ture pe minut, iar puterea cu 75 la sută, încă în aceeaşi zi Fecioru s-a putut convinge de eficienţa acestor modificări : înainte prelucra la maşină în medie 70 piese în 8 ore, iar acum prelucrează cu uşurinţă 90. Şi acesta nu-i singurul avantaj cîştigat prin „întinerirea“ maşinii. Strungul său poate prelucra acum piese mult mai grele decit înainte. Ca un prim efect al modernizării celor 8 strunguri din sectorul II mecanică al uzinei metalurgice Bacău, s-a obţinut o simţitoare descongestionare a maşinilor mari din sector unde exista o serioasă strangulare. ...Secţia montaj. Ca şi în celelalte secţii ale uzinei şi aici se află multe maşini şi utilaje noi, moderne, montate în ultimii ani. Printre ele se găseşte însă şi o maşină de găurit cu 8 tuse, una din maşinile cheie ale uzinei, cu o mare vechime. Pînă de curînd în secţie i se spunea simplu „veterana“. Maşina ocupa un spaţiu mare, consuma multe curele de transmisie şi făcea destul zgomot în timpul funcţionării. întreaga secţie s-a bucurat cînd a fost demontată şi dusă în atelierul mecanicului-şef pentru a fi modernizată. Zilele trecute — după numai două săptămîni — maşina a fost adusă din nou în secţie. Nu mai semăna deloc cu cea de odinioară. Din vechea maşină a mai rămas doar scheletul, căruia i s-a adaptat o cutie de viteze, un motor cu flanşe şi alte piese. Prin modernizare, maşina şi-a îmbunătăţit considerabil caracteristicile: acum are o gamă de viteze mărită, ajungînd pînă la 1500 ture pe minut, faţă de 250 de ture pe minut cit avea înainte ; puterea a crescut şi ea la aproape dublu. In plus, maşina poate efectua şi turaţii inverse, necesare executării operaţiilor de filetare. La aceasta trebuie adăugate economia de curele şi ■ cîştigarea unei suprafeţe ce va fi folosită pentru montarea unei noi maşini. ...Inginerul R. Marcus, care răspunde în cadrul serviciului mecanic şef de modernizarea maşinilor, ne-a prezentat un plan de „întinerire" a maşinilor şi utilajelor cu o accentuată uzură fizică şi morală. Din plan rezultă că în prima etapă — 1963 — în uzină au fost îmbunătăţite caracteristicile tehnico-economice la peste 20 de maşini, îndeosebi strunguri şi maşini de găurit etc. In sectorul II mecanică 4 strunguri, model vechi, au fost înzestrate, printre altele, cu dispozitive de strunjit din spate, care permit să se execute pe aceeaşi maşină un număr mai mare şi complex de operaţii. De exemplu, operaţiile de eboşare şi finisare se executau pînă în 1963 pe maşini diferite. Acum ambele operaţii pot fi executate (datorită dispozitivului respectiv) pe aceeaşi maşină, dintr-o singură prindere. Timpul de lucru s-a redus, prin aceasta, cu 15 la sută. Drept rezultat s-au putut elibera două maşini, care pot fi acum folosite pentru prelucrarea altor piese. In sectorul II mecanică au fost modernizate şi alte maşini. In urma mecanizării avansului păpuşii mobile, 3 strunguri execută acum operaţiile de strunjire şi găurire a pieselor dintr-o singură prindere. „Acum prelucrez în 8 ore peste 200 piese, pe cînd înainte ajungeam la cel mult 130“, spune strungarul Constantin Răileanu care lucrează la una din cele trei maşini. Altor 4 maşini li s-au adaptat dispozitive pentru limitarea avansului transversal, ceea ce a redus cu 25-30 la suta timpul auxiliar. ...Pe primele 4 luni ale anului, colectivul uzinei metalurgice Bacău şi-a realizat sarcinile de plan în proporţie de 101,5 la sută, iar productivitatea muncii cu 101,2 la sută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 1962, productivitatea muncii a crescut cu 22 la sută. Fără îndoială, un factor important în obţinerea acestor succese l-a constituit şi modernizarea maşinilor şi utilajelor. * Acţiunea de modernizare a maşinilor este coordonată de forul tutelar respectiv. Măsura luată de către minister la începutul anului trecut, ca o parte din dispozitivele necesare modernizării unor grupe de maşini să fie executate numai de anumite întreprinderi din ţară, este pe deplin justificată şi dă roade. Numai că unele din întreprinderile respective nu s-au achitat întotdeauna conştiincios de această sarcină, ceea ce a făcut ca o parte din maşinile prevăzute în planul centralizat să nu poată fi modernizate. Uzina metalurgică Bacău ar fi putut moderniza în cursul anului trecut cu circa 20 maşini mai mult dacă întreprinderea „6 Martie“ din Zărnești ar fi livrat dispozitivele de strîngere pneumatică şi panourile de comandă pentru unele strunguri. Din cauza nelivrării tablourilor de comandă, nici cele 9 dispozitive pentru deplasarea rapidă a pinolei livrate de uzinele de tractoare din Braşov încă în noiembrie 1963 nu au putut fi montate, întrucît ele sunt prevăzute să fie racordate la acelaşi panou de comandă nelivrat de uzinele „6 Martie“. Aceste dispozitive stau şi acum în magazia întreprinderii, neutilizate. Nu s-a achitat de sarcina primită nici uzina din Plopeni. Ce-i drept, uzina a livrat dispozitivele respective. Dar, fiind executate defectuos, ele nu pot fi utilizate. Este cazul ca Direcţia generală tutelară să acorde mai multă atenţie acţiunii de modernizare a maşinilor şi să urmărească mai îndeaproape cum se îndeplinesc sarcinile privind executarea dispozitivelor şi experimentărilor prevăzute în planul centralizat pentru înzestrarea unor maşini şi utilaje. Planul de modernizare, care face parte integrantă din planul tehnic al întreprinderilor, trebuie îndeplinit. Este oare necesar să se mai sublinieze marea importanţă pe care o prezintă acţiunea de modernizare a maşinilor pentru creşterea simţitoare a productivităţii muncii, pentru îndeplinirea planului de producţie ? Nicolae MOCANU coresp. „Scînteii“ La secţia şuruburi a fabricii „Muncitorul liber" din Bacău se desfăşoară o larga acţiune de modernizare a maşinilor şi tehnologiei. In ultima vreme, prin modernizarea operaţiilor de debitare, presare, filetare şi introducerea transportului pe bandă rulantă, productivitatea muncii a sporit cu aproape 2 la sută faţă de plan Foto : Agerpres CITITORII ne sesizează AŞTEPTĂM COMISIA Cu doi ani în urmă, în comuna Bărbăteşti, raionul Gilort, au fost începute lucrările de electrificare. Locuitorii au contribuit cu tragere de inimă la această acţiune. Dar, cu toate că lucrările au fost terminate de peste un an, n-avem încă lumină din cauză că n-a venit comisia să le recepţioneze. Am sesizat încă din octombrie 1963 sfatul popular regional şi întreprinderea regională de electricitate Oltenia (IREO). De la IREO s-au primit două adrese prin care suntem înştiinţaţi că pînă la sfîrşitul anului (e vorba de 1963), apoi pînă la 20 februarie a.c., va veni o comisie să recepţioneze lucrările executate şi să întocmească situaţia de plată. Dar pînă acum n-am văzut nici o comisie prin comună. (De la Constantin Curelea, secretarul sfatului popular comunal). NUMAI SUC? Am călătorit prin mai multe oraşe : Bucureşti, Cluj, Bacău, Galaţi. Peste tot am găsit la chioşcurile de răcoritoare apă minerală, sirop, suc, sifon. La Iaşi însă, la chioşcurile existente nu găseşti decît suc. E bun şi el, dar nu oricine-l poate bea. Sunt oameni bolnavi de stomac care nu suportă această băutură şi preferă o apă minerală, un pahar de sirop, un lapte bătut, sau chiar un pahar cu sifon. Să tot umbli prin oraş, dar aşa ceva nu găseşti. De unde se vede cît de puţin se străduieşte conducerea organizaţiei comerciale să răspundă cerinţelor consumatorilor. (De la N. Popescu, tehnician). „NUFĂRUL" DE LA ŢIGLINA In cadrul complexului comercial Ţiglina din Galaţi s-a deschis cofetăria „Nufărul". Păcat că personalul ce deserveşte aci lasă „nufărul" să se vestejească. In primul rînd, lasă să fie crestute mesele de către consumatori lipsiţi de bun simţ. Cu părere de rău am constatat că cei care şi-au scris numele pe mese au uitat să pună şi adresa completă, pentru un eventual interviu, în care am fi luat cunoştinţă de gîndurile şi planurile lor de viitor. La plecare, am aruncat o privire în urmă. Am făcut cunoştinţă cu un alt personaj, „Tomiţă”, care se semnase cu degetul pe un raft unde praful se aşternuse întocmai ca zăpada. (De la Lucreţia Matei, gospodină). NU SUNT BĂNCI PE STADION La competiţiile organizate pe stadionul din Craiova vin mii de iubitori ai sportului. Dar cei mai mulţi urmăresc întrecerile în condiţii proaste. Tribuna principală are puţine locuri, iar în rest —■ nişte scînduri puse la întîmplare. Vis-a-vis de tribună, spectatorii stau grămadă pe nişte dîmburi de moloz. Dacă ar exista mai multă grijă pentru gospodărirea acestui stadion, cu puţine cheltuieli ar putea fi instalate mai multe bănci. Şi încă ceva : de ce o fi atît de greu ca în zilele de meci să se aducă mai multe răcoritoare, ţigări etc. ? (De la E. Gavriliu, tehnician). CAUT DAR NU GĂSESC De un an şi mai bine colind magazinele de mobilă din oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş. Am avut posibilitatea să admir în aceste magazine diferite tipuri de mobilă. Numai ce caut de atîta vreme, nu reuşesc să găsesc un cuierpom pentru haine. II prefer pentru că e mai încăpător şi poate fi aşezat într-un colţ. După cîte ştiu, nu numai eu am nevoie de un asemenea obiect. Oare fabricile de mobilă nu produc astfel de cuiere sau ele nu sunt repartizate unităţilor comerciale de specialitate din Caransebeş şi Oţelul Roşu ? (De la Loghin Mercan, mecanic de locomotivă). DOAR PROMISIUNI Locuiesc de mai mulţi ani într-un bloc vechi pe str. Gh. Bariţiu 5, Craiova. Locatarii au remediat multe din defecţiunile ivite la instalaţiile sanitare, sobe, holuri comune etc. Totuşi, faţă de volumul mare de lucrări de reparaţii necesare la acest bloc, noi am reuşit să facem prea puţin. Acoperişul fiind spart, cînd plouă apa se infiltrează în locuinţele de la ultimul etaj. In ultimii ani a fost sesizat de multe ori sectorul 3 IAFL. Ni s-a promis că se vor face reparaţiile necesare, dar ne-am ales doar cu promisiuni. (De la un grup de locatari). CÎND ŞI UNDE PLEACĂ? La cererea locuitorilor din Baia Borşa a fost pus în circulaţie, pe ruta Baia Borşa-Borşa gară, un autobuz. Dar, conducătorii auto nu respectă nici orarul, nici traseul stabilit. Şi încă o curiozitate care dă multă bătaie de cap călătorilor. Taxatorii, pe lîngă faptul că nu obişnuiesc să dea restul, eliberează un bilet, cu valoare mai mare, pentru mai mulţi călători. Nu-i interesează dacă aceştia au sau nu acelaşi drum. (De la Constantin Dragomir, corespondent voluntar). SCÎNTEIA Carnet cultural COMEDIA FRANCEZĂ LA BUCUREŞTI Comedia Franceză reprezintă o importantă pagină de cultură în istoria Franţei ca şi a întregii lumi şi cînd te opreşti asupra unei manifestări artistice de-a ei, te simţi îndemnat să te gîndeşti imperios la cele aproape trei secole ce îi exprimă vîrsta, răstimp în care prima scenă pariziană — prin nenumărate căutări, experienţe — a ajuns să-şi determine un stil de o limpezime cristalină. Pornind de la „Ilustrul Teatru" al lui Moliere şi pînă la Comedia Franceză de azi, se desfăşoară o epocă despre care se pot scrie tomuri de istorie culturală, de studii literare în care „lăcaşul lui Moliére" va fi totdeauna citat la loc de frunte prin participarea sa. Căci de pe la 1680 şi pînă azi, cu zguduirile şi frământările ce au însoţit istoria Franţei, Comedia Franceză a supravieţuit totdeauna prin arta sa, prin ataşarea sa nestrămutată la marile valori ale dramaturgiei franceze şi universale, dar în primul rînd faţă de Moliére, „le premier des humains dont ils sont Ies disciples, parents et amis" („primul dintre muritori, căruia ei îi sînt discipoli, rude şi prieteni") cum spuneau actorii trupei într-o întîmpinare devenită istorică. Pe scîndurile scenei din sala aflată într-o anexă a lui „Palais Royal" s-au perindat iluştri actori — cei mai mari pe care i-a dat teatrul francez. Aceștia şi-au închinat şi îşi închină talentul lor acestei arte atît de nobile, atît de iubită de mulţi, dar şi atît de exigentă şi neiertătoare în canoanele ei, ridicînd cultul preţuirii omului şi valorilor morale la rangul de principiu al adevăratei arte. A-i juca pe Moliére, Corneille sau Racine este pentru Comedia Franceză o onoare şi nu o obligaţie. Mai mult, este prilejul de a-şi demonstra măiestria, gîndirea artistică şi de a întreţine flacăra aprinsă cu trei secole în urmă de un mare om, un mare artist şi un mare francez — Moliére. Comedia Franceză are în repertoriul ei şi spectacole cu piese aparţinînd scrisului dramatic din întreaga lume — Shakespeare, Schiller, Cehov, Shaw etc. — dar părinţii teatrului francez par să prilejuiască cea mai bună demonstrare a valorilor ei artistice. Seria reprezentaţiilor din ţara noastră a fost deschisă cu Tartuffe de pe urma căruia Moliére a avut cel mai mult de suferit. Şi el, dar şi piesa însăşi, căci după ce s-a chemat Impostorul şi a fost interzisă pentru destul de multă vreme, a devenit Tartuffe cu o soartă nu prea schimbată (deşi unele documente pomenesc despre schimbări în esenţa ei, în special în final) dar tot n-a putut vedea lumina rampei decît într-un tîrziu. Atunci însă, s-a bucurat de un imens succes. Spectatorii recunoşteau în ipocrizia lui Tartuffe întreaga impostură iezuită şi primeau cu mult entuziasm lecţia dată falsului bigot. Actorul şi regizorul Louis Seigner a transpus celebra comedie cu o nespusă grijă şi un respect sacru faţă de slova molierescă. Textul este rostit de către interpreţi cu o frazare aleasă, cu multă atenţie faţă de sens pentru a-l face pe deplin înţeles de către spectator. Există în interpretarea actorilor francezi o preocupare declarată de a nu aşterne vreo umbră peste vreun cuvînt pentru că la Moliére orice cuvînt ascunde o esenţă. Piesa are două planuri pe care creatorul ei le-a urmărit cu rigurozitate : unul social şi altul psihologic în a cărui ambianţă iau naştere şi ni se relevă caracterele. Actorii francezi au ştiut să împletească aceste planuri şi din dozarea lor diferită să răsară deosebirile de caractere ca şi conflictul piesei. Jean Marchat (Tartuffe), Annie Ducaux (Elmire), Lise Delamare (Dorine), Bernard Cheran (Cléante), s-au întrecut în a demonstra stilul teatrului lor ca şi precizia urmăririi partiturii atît de dificile a piesei Tartuffe. Am preţuit la toţi aceşti actori degajarea, ţinuta, acurateţea frazării ca şi omogenitatea în joc. Acelaşi lucru se poate spune în bună măsură şi despre interpretările oferite de : Michel Bernardy (Damis), Denise Gence (d-na Pernelle), Michele Andre (Mariane), Jean-Louis Jemma (Valéré), Frangois Chaumette (Orgon), Michel Aumont (d-l Loyal) sau Louis Eymond (un ofiţer de poliţie) care s-au încadrat cu rigoare şi spirit de echipă în stilul acestei montări. Deosebit de elocvente de-a lungul întregului spectacol ni s-au părut intervenţiile robuste, inteligente şi convingătoare ale Dorinei, interpreta acestui personaj, Lise Delamare, dovedind o mare stăpînire a mijloacelor de exprimare artistică, ca şi scena demascării lui Tartuffe unde Annie Ducaux (Elmire) arată măiestrie şi fineţe interpretativă. In cea de-a doua seară, Comedia Franceză ne-a oferit una din cele mai scăpărătoare piese ale lui Moliére, în care, evident, personajul său favorit Sganarelle, devenit aici Scapin, plin de isteţime şi haz, trage toate firele bufonadei şi ale „destinelor" celorlalte personaje. Moliere a preluat de fapt de la Terenţiu o mică întîmplare şi tratînd-o cu toată dezinvoltura cuvenită, ca şi cu verva nesecată ce l-a caracterizat, i-a creat lui Scapin o seamă de situaţii comice grase (inclusiv o bastonadă mult gustată întotdeauna de către public). Subiectul este de fapt un simplu pretext pentru Moliere de a dezvolta situaţii de un comic buf, plin de savoare, în care triumfă isteţimea lui Scapin. Regizorul Jacques Charon, vădind acelaşi cult pentru capodopera molierescă, a avut grijă în primul rînd să asigure spectacolului un ritm alert, fără să sacrifice nimic din claritatea şi suculenţa replicilor. Scapin, interpretat de Jean-Paul Roussillon, s-a ridicat cel mai adesea la strălucirea care a creat faima acestui personaj. Actorul posedă o mare plasticitate şi o precizie a gestului, care-l ajută să dea expresivitate replicii. El îşi poartă personajul fără echivoc, dar şi fără ostentaţie prin atît de numeroasele momente în care i se cere să dovedească prin fapte inepuizabila iscusinţă şi talentul pentru farse al lui Scapin. Zerbinette este, deși într-o măsură mai mică, replica feminină a legendarului erou comic. Umor sănătos, vivacitate, un rîs contagios — iată cîteva date pe care personajul le presupune și care astfel enumerate par la îndemîna oricui. Demonstrate de Catherine Samie ele ating virtuozitatea. Lumea cealaltă a piesei cunoaşte personaje ce trebuie interpretate cu foarte multă artă spre a rămîne în memoria spectatorului, căci Moliere a fost mai zgîrcit cu ele. Distribuţia asigurată însă de Comedia Franceză a ştiut să-i facă prezenţi şi greu de uitat pentru că actorii au dăruit fiecărui personaj cîte o trăsătură particulară şi au avut grijă s-o servească fără precupeţire. Cadrul acestei comedii a fost gîndit şi realizat de către actorul Robert Hirsch (care la Paris a fost primul interpret al rolului lui Scapin în această montare). Decorul e luminos, vesel şi-l pregăteşte pe spectator încă de la ridicarea cortinei pentru comedia lui Moliére. Costumele sunt frumoase, chiar dacă alegerea lor n-a fost făcută într-un spirit prea ortodox faţă de epoca la care se referă lucrarea. Comedia într-un act a lui Musset Un capriciu formează împreună cu Vicleniile lui Scapin un spectacol coupé, avînd fără îndoială ca element de legătură admiraţia mărturisită de poet pentru Moliére. Altfel, Un capriciu este ceea ce francezii numesc „une badinerie" (o glumă), spirituală şi elegantă, pe o mică problemă privind viaţa conjugală de fiecare zi, cu micile ei variaţii şi viraje mai mult sau mai puţin periculoase, sfîrşind printr-o morală neechivocă. Annie Ducaux deţine aici rolul doamnei de Lévy, persoană fermecătoare, inteligentă şi spirituală care poartă, de fapt, principala angajare dramatică, restul personajelor fiind parcă pe rînd chemate să-i dea replica. Jocul actriţei este de o mare măiestrie și conferă eroinei lui Musset toate acele calități pe care el ar fi vrut să i le dăruiască. Căci doamna de Lévy devine în interpretarea lui Annie Ducaux nu un personaj, ci o personalitate. Claude Winter (Mathilde) ne-a oferit proba sensibilităţii şi talentului ei, lăsîndu-ne un portret aşa cum putea să-l deseneze un romantic. Iar Francois Chaumette ne-a făcut să înţelegem foarte bine cum ar fi arătat domnul de Chavigny. In fineţea atît de convingătoare a detaliilor, ca şi în unitatea întregului pe care-1 reprezintă acest scurt act, s-au relevat priceperea scenică şi gustul artistic al regizorului Maurice Escande. Scenograful Pierre Clayette deţine şi el în acest spectacol un rol însemnat. Cele cîteva elemente de decor, deosebit de sugestive, redau întreaga atmosferă a epocii, iar costumele întregesc ambianţa. Turneul în ţara noastră al Comediei Franceze a însemnat un eveniment al stagiunii. Am avut prilejul să-i vedem pe actorii primei scene a Franţei jucînd capodopere atît de cunoscute şi iubite de către publicul nostru. (De altfel Vicleniile lui Scapin ca şi Tartuffe se află în repertoriile teatrelor noastre şi în acest an teatral). I-am putut, de asemenea, asculta pe actorii francezi, într-un matineu literar, rostind versuri din atît de bogatul tezaur al poeziei lor (de la Villon la Prevert). Pentru publicul nostru acest turneu a însemnat o autentică bucurie spirituală. Mircea ALEXANDRESCU O scenă din „Tartuffe" Foto : A. Cartojan Sâptâmina aceasta pe ecrane „Lumea comică a lui Harold Lloyd“ — un film alcătuit din fragmente ale filmelor marelui comic. „Golful Elena“ — producţie a studioului „A. P. Dovjenko“ din Kiev (regia Leonid Estrin, Mark Kovaleov). „Madame Sans-Gine“ — coproducţie italo-franco-spaniolă, transpunere cinematografică a comediei lui V. Sardou și E. Moreau. „Căpitanul“ — film pentru copii realizat de studiourile bulgare, în regia lui Dimitr Petrov. Frumuseţe, măiestrie, actualitate (Urmare din pag. I) rurali obşteşti. Ei sprijină cu pricepere şi sîrguinţă formaţiile de amatori ; la şcolile populare de artă şi secţiile externe ale acestora se formează continuu valoroşi instructori care lucrează la cluburi, case de cultură şi cămine culturale. Tot mai mulţi oameni de artă sprijină nu numai prin creaţiile lor, ci şi direct mişcarea artistică de amatori. Membri ai comisiei centrale de organizare a concursului şi alţi artişti — dirijori, compozitori, coregrafi, actori etc — în total peste 100 de specialişti au mers în ţară şi au ajutat formaţiile artistice. La rîndul lor, comisiile regionale au lărgit mult cercul specialiştilor care se ocupă de artiştii amatori, aflaţi în concurs. Scriitori, membri ai cercurilor literare din regiunea Bacău au creat multe texte literare pentru brigăzile artistice de agitaţie ; această iniţiativă valoroasă merită să fie permanentizată şi extinsă şi în alte regiuni pentru că unele formaţii mai au texte superficiale, neconvingătoare. A apărut şi un nou fenomen: dirijorii unor formaţii se adresează compozitorilor, solicitîndu-le noi lucrări care să valorifice folclorul local. Din această colaborare, stimulativă pentru creaţia compozitorilor, repertoriul formaţiilor amatoare se îmbogăţeşte. Sunt folosite şi alte metode, de ajutor colectiv, cum ar fi consfătuirile metodice pe genuri de artă urmate de exemplificări practice, organizate cu instructorii formaţiilor , şi-au demonstrat eficienţa discuţiile şi spectacolele în cadrul studiourilor artiştilor amatori de pe lingă casele de cultură, cursurile de iniţiere pentru interpreţi vocali şi instrumentali de muzică uşoară, pentru însuşirea artei baletului clasic etc. Sînt acţiuni care merită perseverent continuate, cu atît mai mult cu cît competenţa şi cerinţele numerosului public au crescut şi pe calitate mai ales trebuie pus accentul acum în mişcarea artistică de amatori. Ce posibilităţi s-au creat pentru ca publicul să vadă cît mai multe spectacole ale artiştilor amatori ? O condiţie prealabilă pentru fiecare formaţie care a intrat în întrecere a fost prezentarea de spectacole înainte de începerea concursului. In timpul fiecărei faze de concurs, în afara spectacolelor de clasificare la care a asistat şi publicul, formaţiile şi soliştii au dat numeroase programe pe scenele cluburilor, caselor de cultură, căminelor culturale şi, de cînd timpul a devenit favorabil, în aer liber, în parcuri. Tot spre a oferi posibilităţi de vizionare a spectacolelor unui număr cît mai mare de oameni, centrele de concurs pentru fazele raionale şi regionale au fost fixate în mai multe localităţi. Păcat că în unele locuri nu se face suficientă publicitate în jurul acestor manifestări. Faza finală, care se va desfăşura în Capitală în preajma lui 23 August, ne va oferi prilejul să participăm la interesante manifestări artistice. Pe scenele cluburilor, cît şi pe estradele din pieţele publice, din parcuri vor avea loc spectacole în cursul cărora vor fi trecute în revistă cele mai bune formaţii şi solişti, vor putea fi admirate frumoasele şi variatele costume şi instrumente populare, spectacole care vor oglindi amploarea mişcării artistice de amatori din ţara noastră, talentul şi măiestria slujitorilor ei. II Nr. 6274 Agendă muzicală Luni, 1 iunie, ora 20, studenţii clasei de cor şi dirijat coral a Conservatorului „Ciprian Porumbescu" vor prezenta un concert în studioul Radioteleviziunii. Marţi, 2 iunie, ora 20:30, în sala Dalles va avea loc un recital de vioară susţinut de Sandu Albu. La pian Mariana Kabdebo. Miercuri, 3 iunie, ora 20, în sala mică a Palatului R. P. Romano va avea loc un recital de pian susţinut de Theodor Paraschivescu şi un recital de lieduri dat de soprana Dorina Rădulescu. La cel de-al doilea recital va acompania la pian Aurelia Ghifulescu. Joi, 4 iunie, ora 19,50, în studioul Radioteleviziunii va avea loc concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii din R. P. Ungară. Dirijor : Lehel György, în program : Preludiu simfonic de Ion Dumitrescu ; Simfonia nr. 94 în Sol major de Haydn ; Concertino pentru pian şi orchestră de Kadosa Pál. Solist : Zemplényi Kornél ; Suita a II-a „Daphnis şi Chloe” de Ravel. Sâmbătă, 6 iunie, ora 20, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu" va prezenta un concert în studioul Radioteleviziunii. In program : Suita a ll-a din baletul „Prinţ şi cerşetor" de Laurenţiu Profeta ; Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în La major de Liszt. Solist : Alexandru Demetriad ; Simfonia a VIll-a de Beethoven. Dirijor : Remus Georgescu. Programul va fi repetat duminică, 7 iunie, ora 11. Duminică, 7 iunie, ora 20, în studioul Radioteleviziunii va avea loc concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii maghiare dirijate de Lehel György. In program: Simfonia nr. 2 în Re major de Brahms ; Concert pentru violoncel şi orchestră de Şostakovici. Solist: Mező László ; „Păunul" — variaţiuni pe o temă maghiară de Kodály Zoltán. CINEMA «TELEVIZIUNE CINEMATOGRAFE. — MADAME SANS GENE — film pentru ecran panoramic: Sala Palatului R. P. Romane (rulează la orele 17,15 cu seria de bilete nr. 1057 și la orele 20,15 cu seria de bilete nr. 1112), Patria (Bd. Magheru nr. 12—14), CEI PATRU CĂLUGĂRI: Republica (Bd. Magheru nr. 2), Capitol — rulează şi la grădină (Bd. 6 Martie nr. 16), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Stadionul „Dinamo“ (Şos. Ştefan cel Mare, TINARUL DE PE VASUL COLUMB — cinemascop: Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29), Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), GOLFUL ELENA: Bucureşti (Bd. 6 Martie nr. 6), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80). LUMEA COMICA A LUI HAROLD LLOYD: Festival (Bd. 6 Martie nr. 14), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu), Grădina „Festival“ (Pasajul „Eforia”), Grădina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9), CĂPITANUL: victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii- Noi), Volga (Şos. 1. Pintilie nr. 61). DAI ÎNAINTE, FARA GRIJA: Central (Bd. 6 Martie nr. 2). FARA TEAMA ŞI REPROŞ: Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12), Dacia (Calea Griviţei nr. 137). DRAGOSTE LUNGA DE-O SEARA: Union (Str. 13 Decembrie nr. 57). PROGRAM DE FILME PENTRU COPII (dimineaţa): Doina (Str. Doamnei nr. 9), VALEA VULTURILOR (după-amiază): Doina. AVENTURILE UNUI TINAR - cinemascop: Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30), Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). ANACONDA: Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). LOVITURA DE PEDEAPSA: Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2). ANOTIMPURI: Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). UN SCRIS IN PLINA VARA: Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42), Grădina „Arta" (Calea Călăraşi nr. 153), LIMUZINA NEAGRA — cinemascop: Unirea — rulează şi la grădină (Bd. 1 Mai nr. 143), Luceafărul — rulează la grădină (Calea Rahovei nr. 118). UN OM CARE NU EXISTA: Tomis — rulează şi la grădină (Calea Văcăreşti nr. 21), Aurora — rulează şi la grădină (Bd. Dimitrov nr. 118). DOMNIŞOARA... BARBA-ALBASTRA: Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22), PĂPUŞILE RID: Vitan (Calea Dudeşti nr. 97), Cosmos (Bd. 30 Decembrie nr. 89). IMBLIN- ZITORII DE BICICLETE — cinemascop: Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). NU SE POATE FARA DRAGOSTE: Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). FRAŢII CORSICANI — cinemascop: Popular (Str. Mătăsari nr. 31), Moşilor — rulează şi la grădină (Calea Moşilor nr. 221), Grădina „Vitan“ (Calea Dudeşti). KALOIAN: Arta (Calea Călăraşi nr. 153), LITURGHIA DE LA MIEZUL NOPŢII — cinemascop: Colentina (Şos. Colentina nr. 84). CAUZE DREPTE — cinemascop: Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1), Grădina „Progresul“ (Str. Ion Vidu nr. 5), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie). DEZRĂDĂCINAŢII: Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). CASCADA DIAVOLULUI: Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). NU PLECA: Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). POMPIERUL ATOMIC: Grădina „Lira" (Calea 13 Septembrie nr. 196). TINTIN ŞI MISTERUL „LINEI DE AUR“: Grădina „Modern” (Str. 11 Iunie nr. 75). O VIAŢA: Grădina „Bucegi“ (Bd. 1 Mai nr. 57). ÎNDRĂGOSTITUL: Grădina „Buzeşti“ (Str. Buzeşti nr. 9—11). TELEVIZIUNE. — Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — In fiecare zi e ziua ta!, de Octav Panou-Iaşi. 19,50 — Nunta lui Figaro, de Pierre Augustin Caron de Beaumarchais — înregistrată pe peliculă, în interpretarea unui colectiv de actori ai Teatrului — Comedia Franceză. 21,25 — Artişti amatori în Studio. In continuare — Telesport. In încheiere — Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. Cum va fi VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie. In ţară . Vreme uşor instabilă cu cerul variabil. Vor cădea ploi locale mai frecvente în Ardeal. Vînt potrivit din nord-vest. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 5—15 grade, iar maximele între 16—26 grade. In Bucureşti : Vreme uşor instabilă cu cerul variabil. Temporal ploaie. Vînt moderat. Temperatura staționară la început apoi în scădere ușoară.