Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)

1964-06-01 / nr. 6274

Pag. 2 MAȘINI ÎNTINERITE • Serviciul mecanicului-şef la lucru e De la 250 la 1500 ture pe minut­e Sugestii pentru o coordonare mai eficientă a lucrărilor de modernizare Dacă cu cîtva timp în urmă, cine­va i-ar fi spus strungarului Constan­tin Fecioru că nu-şi cunoaşte bine maşina,s-ar fi supărat foc. Cum! Să nu-şi cunoască el maşina la care lu­crează de atîţia ani ? Iată-1 acum stînd nedumerit lingă bătrînul său strung şi aproape că nu-1 mai recunoaşte. Are în faţa lui o altă maşină, cu caracteristici mult îmbunătăţite. Şi totuşi e maşina lui, tovarăşul său credincios ce s-a su­pus totdeauna docil minții și mîini­­lor lui. O încearcă din nou. De astă dată îi prinde în universal o piesă mult mai grea ca de obicei. Cuțitul intră adînc în piesă, spornic. — E de nerecunoscut mașina asta, se adresează el tehnicianului de la serviciul mecanic-șef. — A intervenit o simplă „operaţie de întinerire“ îi răspunde tehnicia­nul. I-am modificat cutia de viteze, i-am introdus un tren de roţi supli­­mentar, i-am înlocuit motorul cu unul nou, mai puternic. Rezultatul ? Viteza a crescut cu 300 ture pe mi­nut, iar puterea cu 75 la sută, încă în aceeaşi zi Fecioru s-a pu­tut convinge de eficienţa acestor mo­dificări : înainte prelucra la maşină în medie 70 piese în 8 ore, iar acum prelucrează cu uşurinţă 90. Şi acesta nu-i singurul avantaj cîştigat prin „întinerirea“ maşinii. Strungul său poate prelucra acum piese mult mai grele decit înainte. Ca un prim efect al modernizării celor 8 strunguri din sectorul II me­canică al uzinei metalurgice Bacău, s-a obţinut o simţitoare desconges­tionare a maşinilor mari din sector unde exista o serioasă strangulare. ...Secţia montaj. Ca şi în celelalte secţii ale uzinei şi aici se află multe maşini şi utilaje noi, moderne, mon­tate în ultimii ani. Printre ele se gă­seşte însă şi o maşină de găurit cu 8 tuse, una din maşinile cheie ale uzinei, cu o mare vechime. Pînă de curînd în secţie i se spunea simplu „veterana“. Maşina ocupa un spaţiu mare, consuma multe curele de transmisie şi făcea destul zgomot în timpul funcţionării. întreaga sec­ţie s-a bucurat cînd a fost demontată şi dusă în atelierul mecanicului-şef pentru a fi modernizată. Zilele tre­cute — după numai două săptămîni — maşina a fost adusă din nou în secţie. Nu mai semăna deloc cu cea de odinioară. Din vechea maşină a mai rămas doar scheletul, căruia i s-a adaptat o cutie de viteze, un mo­tor cu flanşe şi alte piese. Prin mo­dernizare, maşina şi-a îmbunătăţit considerabil caracteristicile: acum are o gamă de viteze mărită, ajun­­gînd pînă la 1500 ture pe minut, faţă de 250 de ture pe minut cit a­­vea înainte ; puterea a crescut şi ea la aproape dublu. In plus, maşina poate efectua şi turaţii inverse, ne­cesare executării operaţiilor de file­­tare. La aceasta trebuie adăugate economia de curele şi ■ cîştigarea unei suprafeţe ce va fi folosită pen­tru montarea unei noi maşini. ...Inginerul R. Marcus, care răs­punde în cadrul serviciului mecanic şef de modernizarea maşinilor, ne-a prezentat un plan de „întinerire" a maşinilor şi utilajelor cu o accen­tuată uzură fizică şi morală. Din plan rezultă că în prima etapă — 1963 — în uzină au fost îmbunătă­ţite caracteristicile tehnico-economice la peste 20 de maşini, îndeosebi strunguri şi maşini de găurit etc. In sectorul II mecanică 4 strunguri, model vechi, au fost înzestrate, prin­tre altele, cu dispozitive de strunjit din spate, care permit să se execute pe aceeaşi maşină un număr mai mare şi complex de operaţii. De exemplu, operaţiile de eboşare şi fi­nisare se executau pînă în 1963 pe maşini diferite. Acum ambele ope­raţii pot fi executate (datorită dis­pozitivului respectiv) pe aceeaşi ma­şină, dintr-o singură prindere. Timpul de lucru s-a redus, prin a­­ceasta, cu 15 la sută. Drept rezultat s-au putut elibera două maşini, care pot fi acum folosite pentru prelu­crarea altor piese. In sectorul II me­canică au fost modernizate şi alte maşini. In urma mecanizării avan­sului păpuşii mobile, 3 strunguri execută acum operaţiile de strun­­jire şi găurire a pieselor dintr-o sin­gură prindere. „Acum prelucrez în 8 ore peste 200 piese, pe cînd înainte ajungeam la cel mult 130“, spune strungarul Constantin Răileanu care lucrează la una din cele trei maşini. Altor 4 maşini li s-au adaptat dispozitive pentru limitarea avansu­lui transversal, ceea ce a redus cu 25-30 la suta timpul auxiliar. ...Pe primele 4 luni ale anului, co­lectivul uzinei metalurgice Bacău şi-a realizat sarcinile de plan în proporţie de 101,5 la sută, iar pro­ductivitatea muncii cu 101,2 la sută. Faţă de aceeaşi perioadă a a­nului 1962, productivitatea muncii a crescut cu 22 la sută. Fără îndoială, un factor important în obţinerea a­­cestor succese l-a constituit şi mo­dernizarea maşinilor şi utilajelor. * Acţiunea de modernizare a maşi­nilor este coordonată de forul tute­lar respectiv. Măsura luată de către minister la începutul anului trecut, ca o parte din dispozitivele necesare modernizării unor grupe de maşini să fie executate numai de anumite întreprinderi din ţară, este pe de­plin justificată şi dă roade. Numai că unele din întreprinderile respec­tive nu s-au achitat întotdeauna conştiincios de această sarcină, ceea ce a făcut ca o parte din maşinile prevăzute în planul centralizat să nu poată fi modernizate. Uzina me­talurgică Bacău ar fi putut moder­niza în cursul anului trecut cu circa 20 maşini mai mult dacă întreprin­derea „6 Martie“ din Zărnești ar fi livrat dispozitivele de strîngere pneumatică şi panourile de comandă pentru unele strunguri. Din cauza nelivrării tablourilor de comandă, nici cele 9 dispozitive pentru depla­sarea rapidă a pinolei livrate de uzinele de tractoare din Braşov încă în noiembrie 1963 nu au putut fi montate, întrucît ele sunt prevă­zute să fie racordate la acelaşi pa­nou de comandă nelivrat de uzinele „6 Martie“. Aceste dispozitive stau şi acum în magazia întreprinderii, neutilizate. Nu s-a achitat de sarcina primită nici uzina din Plopeni. Ce-i drept, uzina a livrat dispozitivele respective. Dar, fiind executate de­fectuos, ele nu pot fi utilizate. Este cazul ca Direcţia generală tutelară să acorde mai multă atenţie acţiunii de modernizare a maşinilor şi să urmărească mai îndeaproape cum se îndeplinesc sarcinile privind executarea dispozitivelor şi experi­mentărilor prevăzute în planul cen­tralizat pentru înzestrarea unor ma­şini şi utilaje. Planul de moderni­zare, care face parte integrantă din planul tehnic al întreprinderilor, trebuie îndeplinit. Este oare necesar să se mai sublinieze marea impor­tanţă pe care o prezintă acţiunea de modernizare a maşinilor pentru creşterea simţitoare a productivităţii muncii, pentru îndeplinirea planului de producţie ? Nicolae MOCANU coresp. „Scînteii“ La secţia şuruburi a fabricii „Muncitorul liber" din Bacău se desfăşoară o larga acţiune de modernizare a maşinilor şi tehnologiei. In ultima vreme, prin modernizarea operaţiilor de debitare, presare, filetare şi introducerea transportului pe bandă rulantă, productivitatea muncii a sporit cu aproape 2 la sută faţă de plan Foto : Agerpres CITITORII ne sesizează AŞTEPTĂM COMISIA Cu doi ani în urmă, în comuna Băr­băteşti, raionul Gilort, au fost începute lucrările de electrificare. Locuitorii au contribuit cu tragere de inimă la a­­ceastă acţiune. Dar, cu toate că lucră­rile au fost terminate de peste un an, n-avem încă lumină din cauză că n-a venit comisia să le recepţioneze. Am sesizat încă din octombrie 1963 sfatul popular regional şi întreprinderea re­gională de electricitate Oltenia (IREO). De la IREO s-au primit două adrese prin care suntem­ înştiinţaţi că pînă la sfîrşitul anului (e vorba de 1963), apoi pînă la 20 februarie a.c., va veni o comisie să recepţioneze lucrările exe­cutate şi să întocmească situaţia de plată. Dar pînă acum n-am văzut nici o comisie prin comună. (De la Constan­tin Curelea, secretarul sfatului popular comunal). NUMAI SUC? Am călătorit prin mai multe oraşe : Bucureşti, Cluj, Bacău, Galaţi. Peste tot am găsit la chioşcurile de răcoritoare apă minerală, sirop, suc, sifon. La Iaşi însă, la chioşcurile existente nu găseşti decît suc. E bun şi el, dar nu oricine-l poate bea. Sunt oameni bolnavi de sto­mac care nu suportă această băutură şi preferă o apă minerală, un pahar de sirop, un lapte bătut, sau chiar un pa­har cu sifon. Să tot umbli prin oraş, dar aşa ceva nu găseşti. De unde se vede cît de puţin se străduieşte conducerea organizaţiei comerciale să răspundă ce­rinţelor consumatorilor. (De la N. Po­­pescu, tehnician). „NUFĂRUL" DE LA ŢIGLINA In cadrul complexului comercial Ţi­­glina din Galaţi s-a deschis cofetăria „Nufărul". Păcat că personalul ce deser­veşte aci lasă „nufărul" să se veste­jească. In primul rînd, lasă să fie cres­­tute mesele de către consumatori lipsiţi de bun simţ. Cu părere de rău am con­statat că cei care şi-au scris numele pe mese au uitat să pună şi adresa completă, pentru un eventual interviu, în care am fi luat cunoştinţă de gîndurile şi planurile lor de viitor. La plecare, am aruncat o privire în urmă. Am făcut cu­noştinţă cu un alt personaj, „Tomiţă”, care se semnase cu degetul pe un raft unde praful se aşternuse întocmai ca ză­pada. (De la Lucreţia Matei, gospo­dină). NU SUNT BĂNCI PE STADION La competiţiile organizate pe stadio­nul din Craiova vin mii de iubitori ai sportului. Dar cei mai mulţi urmăresc întrecerile în condiţii proaste. Tribuna principală are puţine locuri, iar în rest —■ nişte scînduri puse la întîmplare. Vis-a-vis de tribună, spectatorii stau gră­madă pe nişte dîmburi de moloz. Dacă ar exista mai multă grijă pentru gospo­dărirea acestui stadion, cu puţine chel­tuieli ar putea fi instalate mai multe bănci. Şi încă ceva : de ce o fi atît de greu ca în zilele de meci să se aducă mai multe răcoritoare, ţigări etc. ? (De la E. Gavriliu, tehnician). CAUT DAR NU GĂSESC De un an şi mai bine colind magazi­nele de mobilă din oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş. Am avut posibilitatea să admir în aceste magazine diferite tipuri de mobilă. Numai ce caut de atîta vreme, nu reuşesc să găsesc­­ un cuier­­pom pentru haine. II prefer pentru că e mai încăpător şi poate fi aşezat într-un colţ. După cîte ştiu, nu numai eu am nevoie de un asemenea obiect. Oare fabricile de mobilă nu produc astfel de cuiere sau ele nu sunt repartizate uni­tăţilor comerciale de specialitate din Caransebeş şi Oţelul Roşu ? (De la Lo­­ghin Mercan, mecanic de locomo­tivă). DOAR PROMISIUNI Locuiesc de mai mulţi ani într-un bloc vechi pe str. Gh. Bariţiu 5, Craiova. Lo­catarii au remediat multe din defecţiu­nile ivite la instalaţiile sanitare, sobe, holuri comune etc. Totuşi, faţă de volu­mul mare de lucrări de reparaţii nece­sare la acest bloc, noi am reuşit să fa­cem prea puţin. Acoperişul fiind spart, cînd plouă apa se infiltrează în locuin­ţele de la ultimul etaj. In ultimii ani a fost sesizat de multe ori sectorul 3 IAFL. Ni s-a promis că se vor face reparaţiile necesare, dar ne-am ales doar cu pro­misiuni. (De la un grup de locatari). CÎND ŞI UNDE PLEACĂ? La cererea locuitorilor din Baia Borşa a fost pus în circulaţie, pe ruta Baia Borşa-Borşa gară, un autobuz. Dar, con­ducătorii auto nu respectă nici orarul, nici traseul stabilit. Şi încă o curiozitate care dă multă bătaie de cap călătorilor. Taxatorii, pe lîngă faptul că nu obiş­nuiesc să dea restul, eliberează un bi­let, cu valoare mai mare, pentru mai mulţi călători. Nu-i interesează dacă a­­ceştia au sau nu acelaşi drum. (De la Constantin Dragomir, corespondent voluntar). S­C­Î­N­T­E­I­A Carnet cultural COMEDIA FRANCEZĂ LA BUCUREŞTI Comedia Franceză reprezintă o importantă pagină de cultură în istoria Franţei ca şi a întregii lumi şi cînd te opreşti asupra unei ma­nifestări artistice de-a ei, te simţi îndemnat să te gîndeşti imperios la cele aproape trei secole ce îi exprimă vîrsta, răstimp în care prima scenă pariziană — prin ne­numărate căutări, experienţe — a ajuns să-şi determine un stil de o limpezime cristalină. Pornind de la „Ilustrul Teatru" al lui Moliere şi pînă la Comedia Franceză de azi, se desfăşoară o epocă despre care se pot scrie to­muri de istorie culturală, de studii literare în care „lăcaşul lui Mo­liére" va fi totdeauna citat la loc de frunte prin participarea sa. Căci de pe la 1680 şi pînă azi, cu zguduirile şi frământările ce au în­soţit istoria Franţei, Comedia Franceză a supravieţuit totdeau­na prin arta sa, prin ataşarea sa nestrămutată la marile valori ale dramaturgiei franceze şi uni­versale, dar în primul rînd faţă de Moliére, „le premier des humains dont ils sont Ies disciples, parents et amis" („primul dintre muritori, căruia ei îi sînt discipoli, rude şi prieteni") cum spuneau actorii tru­pei într-o întîmpinare devenită is­torică. Pe scîndurile scenei din sala a­­flată într-o anexă a lui „Palais Ro­yal" s-au perindat iluştri actori — cei mai mari pe care i-a dat teatrul francez. Aceștia şi-au închinat şi îşi închină talentul lor acestei arte atît de nobile, atît de iubită de mulţi, dar şi atît de exigentă şi ne­iertătoare în canoanele ei, ridicînd cultul preţuirii omului şi valorilor morale la rangul de principiu al adevăratei arte. A-i juca pe Moliére, Corneille sau Racine este pentru Comedia Franceză o onoare şi nu o obliga­ţie. Mai mult, este prilejul de a-şi demonstra măiestria, gîndirea ar­tistică şi de a întreţine flacăra a­­prinsă cu trei secole în urmă de un mare om, un mare artist şi un mare francez — Moliére. Comedia Franceză are în re­pertoriul ei şi spectacole cu piese aparţinînd scrisului dramatic din întreaga lume — Shakespeare, Schiller, Cehov, Shaw etc. — dar părinţii teatrului francez par să pri­­lejuiască cea mai bună demonstra­re a valorilor ei artistice. Seria reprezentaţiilor din ţara noastră a fost deschisă cu Tartuffe de pe urma căruia Moliére a avut cel mai mult de suferit. Şi el, dar şi piesa însăşi, căci după ce s-a chemat Impostorul şi a fost inter­zisă pentru destul de multă vreme, a devenit Tartuffe cu o soartă nu prea schimbată (deşi unele docu­mente pomenesc despre schimbări în esenţa ei, în special în final) dar tot n-a putut vedea lumina rampei decît într-un tîrziu. Atunci însă, s-a bucurat de un imens succes. Spec­tatorii recunoşteau în ipocrizia lui Tartuffe întreaga impostură iezuită şi primeau cu mult entuziasm lecţia dată falsului bigot. Actorul şi regizorul Louis Seigner a transpus celebra comedie cu o nespusă grijă şi un respect sacru faţă de slova molierescă. Textul este rostit de către interpreţi cu o frazare aleasă, cu multă atenţie faţă de sens pentru a-l face pe deplin înţeles de către spectator. Există în interpretarea actorilor francezi o preocupare declarată de a nu aşterne vreo umbră peste vreun­ cuvînt pentru că la Moliére orice cuvînt ascunde o esenţă. Piesa are două planuri pe care creatorul ei le-a urmărit cu riguro­zitate : unul social şi altul psiholo­gic în a cărui ambianţă iau naş­tere şi ni se relevă caracterele. Actorii francezi au ştiut să împle­tească aceste planuri şi din do­zarea lor diferită să răsară deose­birile de caractere ca şi conflictul piesei. Jean Marchat (Tartuffe), Annie Ducaux (Elmire), Lise Dela­­mare (Dorine), Bernard Cheran (Cléante), s-au întrecut în a de­monstra stilul teatrului lor ca şi precizia urmăririi partiturii atît de dificile a piesei Tartuffe. Am pre­ţuit la toţi aceşti actori dega­jarea, ţinuta, acurateţea frazării ca şi omogenitatea în joc. Acelaşi lu­cru se poate spune în bună mă­sură şi despre interpretările oferite de : Michel Bernardy (Damis), De­nise Gence (d-na Pernelle), Mi­chele Andre (Mariane), Jean-Louis Jemma (Valéré), Frangois Chau­­mette (Orgon), Michel Aumont (d-l Loyal) sau Louis Eymond (un ofi­ţer de poliţie) care s-au încadrat cu rigoare şi spirit de echipă în sti­lul acestei montări. Deosebit de e­­locvente de-a lungul întregului spectacol ni s-au părut interven­ţiile robuste, inteligente şi convin­gătoare ale Dorinei, interpreta a­­cestui personaj, Lise Delamare, do­vedind o mare stăpînire a mijloa­celor de exprimare artistică, ca şi scena demascării lui Tartuffe unde Annie Ducaux (Elmire) arată mă­iestrie şi fineţe interpretativă. In cea de-a doua seară, Come­dia Franceză ne-a oferit una din cele mai scăpărătoare piese ale lui Moliére, în care, evident, per­sonajul său favorit Sganarelle, devenit aici Scapin, plin de iste­ţime şi haz, trage toate firele bu­fonadei şi ale „destinelor" celor­lalte personaje. Moliere a preluat de fapt de la Terenţiu o mică în­­tîmplare şi tratînd-o cu toată dezinvoltura cuvenită, ca şi cu verva nesecată ce l-a caracterizat, i-a creat lui Scapin o seamă de situaţii comice grase (inclusiv o bastonadă mult gustată întotdea­una de către public). Subiectul este de fapt un simplu pre­text pentru Moliere de a dezvolta situaţii de un comic buf, plin de savoare, în care triumfă isteţimea lui Scapin. Regizorul Jacques Charon, vă­dind acelaşi cult pentru capodo­pera molierescă, a avut grijă în primul rînd să asigure spectaco­lului un ritm alert, fără să sacri­fice nimic din claritatea şi sucu­­lenţa replicilor. Scapin, interpre­tat de Jean-Paul Roussillon, s-a ri­dicat cel mai adesea la străluci­rea care a creat faima acestui personaj. Actorul posedă o mare plasticitate şi o precizie a gestu­lui, care-l ajută să dea expresivi­tate replicii. El îşi poartă perso­najul fără echivoc, dar şi fără ostentaţie prin atît de numeroase­le momente în care i se cere să dovedească prin fapte inepuiza­bila iscusinţă şi talentul pentru farse al lui Scapin. Zerbinette este, deși într-o măsură mai mică, re­plica feminină a legendarului erou comic. Umor sănătos, vivacitate, un rîs contagios — iată cîteva date pe care personajul le pre­supune și care astfel enumerate par la îndemîna oricui. Demonstra­te de Catherine Samie ele ating virtuozitatea. Lumea cealaltă a piesei cu­noaşte personaje ce trebuie inter­pretate cu foarte multă artă spre a rămîne în memoria spectatoru­lui, căci Moliere a fost mai zgîrcit cu ele. Distribuţia asigurată însă de Comedia Franceză a ştiut să-i facă prezenţi şi greu de uitat pen­tru că actorii au dăruit fiecărui personaj cîte o trăsătură particu­lară şi au avut grijă s-o servească fără precupeţire. Cadrul acestei comedii a fost gîndit şi realizat de către actorul Robert Hirsch (care la Paris a fost primul inter­pret al rolului lui Scapin în a­­ceastă montare). Decorul e lumi­nos, vesel şi-l pregăteşte pe spec­tator încă de la ridicarea cortinei pentru comedia lui Moliére. Cos­tumele sunt frumoase, chiar dacă alegerea lor n-a fost făcută într-un spirit prea ortodox faţă de epoca la care se referă lucrarea. Comedia într-un act a lui Musset Un capriciu formează împreună cu Vicleniile lui Scapin un spectacol coupé, avînd fără îndoială ca ele­ment de legătură admiraţia măr­turisită de poet pentru Moliére. Altfel, Un capriciu este ceea ce francezii numesc „une badinerie" (o glumă), spirituală şi elegantă, pe o mică problemă privind viaţa conjugală de fiecare zi, cu micile ei variaţii şi viraje mai mult sau mai puţin periculoase, sfîrşind printr-o morală neechivocă. Annie Ducaux deţine aici rolul doamnei de Lévy, persoană fer­mecătoare, inteligentă şi spiritua­lă care poartă, de fapt, principala angajare dramatică, restul perso­najelor fiind parcă pe rînd che­mate să-i dea replica. Jocul actri­ţei este de o mare măiestrie și con­feră eroinei lui Musset toate acele calități pe care el ar fi vrut să i le dăruiască. Căci doamna de Lévy devine în interpretarea lui Annie Ducaux nu un personaj, ci o personalitate. Claude Winter (Ma­thilde) ne-a oferit proba sensibili­tăţii şi talentului ei, lăsîndu-ne un portret aşa cum putea să-l dese­neze un romantic. Iar Francois Chaumette ne-a făcut să înţelegem foarte bine cum ar fi arătat dom­nul de Chavigny. In fineţea atît de convingătoare a detaliilor, ca şi în unitatea în­tregului pe care-1 reprezintă acest scurt act, s-au relevat priceperea scenică şi gustul artistic al regizo­rului Maurice Escande. Scenogra­ful Pierre Clayette deţine şi el în acest spectacol un rol însemnat. Cele cîteva elemente de decor, deosebit de sugestive, redau în­treaga atmosferă a epocii, iar cos­tumele întregesc ambianţa. Turneul în ţara noastră al Co­mediei Franceze a însemnat un eveniment al stagiunii. Am avut prilejul să-i vedem pe actorii pri­mei scene a Franţei jucînd ca­podopere atît de cunoscute şi iu­bite de către publicul nostru. (De altfel Vicleniile lui Scapin ca şi Tartuffe se află în repertoriile tea­trelor noastre şi în acest an tea­tral). I-am putut, de asemenea, as­culta pe actorii francezi, într-un matineu literar, rostind versuri din atît de bogatul tezaur al poeziei lor (de la Villon la Prevert). Pentru publicul nostru acest turneu a în­semnat o autentică bucurie spiri­tuală. Mircea ALEXANDRESCU O scenă din „Tartuffe" Foto : A. Cartojan Sâptâmina aceasta pe ecrane „Lumea comică a lui Harold Lloyd“ — un film alcătuit din frag­mente ale filmelor marelui comic. „Golful Elena“ — producţie a studioului „A. P. Dovjenko“ din Kiev (regia Leonid Estrin, Mark Kovaleov). „Madame Sans-Gine“ — copro­ducţie italo-franco-spaniolă, trans­punere cinematografică a comediei lui V. Sardou și E. Moreau. „Căpitanul“ — film pentru copii realizat de studiourile bulgare, în regia lui Dimitr Petrov. Frumuseţe, măiestrie, actualitate (Urmare din pag. I) rurali obşteşti. Ei sprijină cu price­pere şi sîrguinţă formaţiile de ama­tori ; la şcolile populare de artă şi secţiile externe ale acestora se for­mează continuu valoroşi instructori care lucrează la cluburi, case de cul­tură şi cămine culturale. Tot mai mulţi oameni de artă spri­jină nu numai prin creaţiile lor, ci şi direct mişcarea artistică de ama­tori. Membri ai comisiei centrale de organizare a concursului şi alţi ar­tişti — dirijori, compozitori, core­grafi, actori etc — în total peste 100 de specialişti au mers în ţară şi au ajutat formaţiile artistice. La rîn­­dul lor, comisiile regionale au lărgit mult cercul specialiştilor care se o­­cupă de artiştii amatori, aflaţi în concurs. Scriitori, membri ai cercuri­lor literare din regiunea Bacău au creat multe texte literare pentru bri­găzile artistice de agitaţie ; această iniţiativă valoroasă merită să fie permanentizată şi extinsă şi în alte regiuni pentru că unele formaţii mai au texte superficiale, neconvingă­toare. A apărut şi un nou fenomen: dirijorii unor formaţii se adresea­ză compozitorilor, solicitîndu-le noi lucrări care să valorifice fol­clorul local. Din această colaborare, stimulativă pentru creaţia compozi­torilor, repertoriul formaţiilor ama­toare se îmbogăţeşte. Sunt folosite şi alte metode, de ajutor colectiv, cum ar fi consfătuirile metodice pe ge­nuri de artă urmate de exemplifi­cări practice, organizate cu instructo­rii formaţiilor , şi-au demonstrat e­­ficienţa discuţiile şi spectacolele în cadrul studiourilor artiştilor amatori de pe lingă­ casele de cultură, cursu­rile de iniţiere pentru interpreţi vo­cali şi instrumentali de muzică u­­şoară, pentru însuşirea artei baletu­lui clasic etc. Sînt acţiuni care me­rită perseverent continuate, cu atît mai mult cu cît competenţa şi ce­rinţele numerosului public au cres­cut şi pe calitate mai ales trebuie pus accentul acum în mişcarea ar­tistică de amatori. Ce posibilităţi s-au creat pen­tru ca publicul să vadă cît mai multe spectacole ale artiştilor a­­matori ? O condiţie prealabilă pentru fie­care formaţie care a intrat în între­cere a fost prezentarea de spectacole înainte de începerea concursului. In timpul fiecărei faze de concurs, în afara spectacolelor de clasificare la care a asistat şi publicul, formaţiile şi soliştii au dat numeroase progra­­me pe scenele cluburilor, caselor de cultură, căminelor culturale şi, de cînd timpul a devenit favorabil, în aer liber, în parcuri. Tot spre a oferi posibilităţi de vizionare a spectaco­lelor unui număr cît mai mare de oameni, centrele de concurs pentru fazele raionale şi regionale au fost fixate în mai multe localităţi. Păcat că în unele locuri nu se face sufi­cientă publicitate în jurul acestor manifestări. Faza finală, care se va desfăşura în Capitală în preajma lui 23 Au­gust, ne va oferi prilejul să partici­păm la interesante manifestări artis­tice. Pe scenele cluburilor, cît şi pe estradele din pieţele publice, din parcuri vor avea loc spectacole în cursul cărora vor fi trecute în revis­tă cele mai bune formaţii şi solişti, vor putea fi admirate frumoasele şi variatele costume şi instrumente populare, spectacole care vor oglin­di amploarea mişcării artistice de amatori din ţara noastră, talentul şi măiestria slujitorilor ei. I­I Nr. 6274 Agendă muzicală Luni, 1 iunie, ora 20, studenţii clasei de cor şi dirijat coral a Conservatorului „Ciprian Porumbescu" vor prezenta un concert în studioul Radioteleviziunii. Marţi, 2 iunie, ora 20:30, în sala Dalles va avea loc un recital de vioară susţinut de Sandu Albu. La pian Ma­riana Kabdebo. Miercuri, 3 iunie, ora 20, în sala mică a Palatului R. P. Romano va avea loc un recital de pian susţinut de Theo­dor Paraschivescu şi un recital de lie­duri dat de soprana Dorina Rădulescu. La cel de-al doilea recital va acompa­nia la pian Aurelia Ghifulescu. Joi, 4 iunie, ora 19,50, în studioul Radioteleviziunii va avea loc concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii din R. P. Ungară. Dirijor : Lehel György, în program : Preludiu simfonic de Ion Dumitrescu ; Simfonia nr. 94 în Sol ma­jor de Haydn ; Concertino pentru pian şi orchestră de Kadosa Pál. Solist : Zemplényi Kornél ; Suita a II-a „Daph­­nis şi Chloe” de Ravel. Sâmbătă, 6 iunie, ora 20, orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „Geor­ge Enescu" va prezenta un concert în studioul Radioteleviziunii. In program : Suita a ll-a din baletul „Prinţ şi cerşe­tor" de Laurenţiu Profeta ; Concertul pentru pian şi orchestră nr. 2 în La major de Liszt. Solist : Alexandru De­­metriad ; Simfonia a VIll-a de Beetho­ven. Dirijor : Remus Georgescu. Progra­mul va fi repetat duminică, 7 iunie, ora 11. Duminică, 7 iunie, ora 20, în studioul Radioteleviziunii va avea loc concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii maghiare dirijate de Lehel György. In program: Simfonia nr. 2 în Re major de Brahms ; Concert pentru violoncel şi orchestră de Şostakovici. Solist: Mező László ; „Păunul" — variaţiuni pe o temă maghiară de Kodály Zoltán. CINEMA «TELEVIZIUNE CINEMATOGRAFE. — MADAME SANS GENE — film pentru ecran panoramic: Sala Palatului R. P. Romane (rulează la orele 17,15 cu seria de bilete nr. 1­057 și la orele 20,15 cu seria de bilete nr. 1112), Patria (Bd. Magheru nr. 12—14), CEI PATRU CĂLUGĂRI: Republica (Bd. Magheru nr. 2), Capitol — rulează şi la grădină (Bd. 6 Martie nr. 16), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Flamura (Şos. Giur­giului nr. 155), Stadionul „Dinamo“ (Şos. Ştefan cel Mare, TINARUL DE PE VASUL COLUMB — cinemascop: Car­­paţi (Bd. Magheru nr. 29), Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), GOLFUL ELENA: Bucu­reşti (Bd. 6 Martie nr. 6), Feroviar (Ca­lea Gri­viţei nr. 80). LUMEA COMICA A LUI HAROLD LLOYD: Festival (Bd. 6 Martie nr. 14), Griviţa (Calea Grivi­­ţei — podul Basarab), Melodia (Şos. Şte­fan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu), Gră­dina „Festival“ (Pasajul „Eforia”), Gră­dina „Doina“ (Str. Doamnei nr. 9), CĂ­PITANUL: victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii- Noi), Volga (Şos. 1. Pintilie nr. 61). DA­I ÎNAINTE, FARA GRIJA: Central (Bd. 6 Martie nr. 2). FARA TEAMA ŞI RE­PROŞ: Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12), Dacia (Calea Griviţei nr. 137). DRAGOS­TE LUNGA DE-O SEARA: Union (Str. 13 Decembrie nr. 5­7). PROGRAM DE FILME PENTRU COPII (dimineaţa): Doina (Str. Doamnei nr. 9), VALEA VULTURILOR (după-amiază): Doina. AVENTURILE UNUI TINAR - cinema­scop: Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Drumul Sării (Str. Drumul Sării nr. 30), Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). ANA­CONDA: Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). LOVITURA DE PEDEAPSA: Cultu­ral (Piaţa I. Pintilie nr. 2). ANOTIM­PURI: Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11), Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). UN SCRIS IN PLINA VARA: Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42), Grădina „Arta" (Calea Călăraşi nr. 153), LIMUZINA NEAGRA — cinemascop: Unirea — rulează şi la grădină (Bd. 1 Mai nr. 143), Luceafărul — rulează la grădină (Calea Rahovei nr. 118). UN OM CARE NU EXISTA: Tomis — rulează şi la grădină (Calea Văcăreşti nr. 21), Aurora — rulează şi la grădină (Bd. Dimitrov nr. 118). DOM­NIŞOARA... BARBA-ALBASTRA: Fla­căra (Calea Dudeşti nr. 22), PĂPUŞILE RID: Vitan (Calea Dudeşti nr. 97), Cos­mos (Bd. 30 Decembrie nr. 89). IMBLIN-­ ZITORII DE BICICLETE — cinemascop: Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). NU SE POATE FARA DRAGOSTE: Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221), Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). FRAŢII CORSI­­CANI — cinemascop: Popular (Str. Mă­­tăsari nr. 31), Moşilor — rulează şi la grădină (Calea Moşilor nr. 221), Grădina „Vitan“ (Calea Dudeşti). KALOIAN: Arta (Calea Călăraşi nr. 153), LITURGHIA DE LA MIEZUL NOPŢII — cinemascop: Co­­lentina (Şos. Colentina nr. 84). CAUZE DREPTE — cinemascop: Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1), Grădina „Progresul“ (Str. Ion Vidu nr. 5), Arenele Libertăţii (Str. 11 Iunie). DEZRĂDĂCINAŢII: Progre­sul (Şos. Giurgiului nr. 3). CASCADA DIAVOLULUI: Ferentari (Calea Feren­tari nr. 86). NU PLECA: Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). POMPIERUL ATO­MIC: Grădina „Lira" (Calea 13 Septem­brie nr. 196). TINTIN ŞI MISTERUL „LINEI DE AUR“: Grădina „Modern” (Str. 11 Iunie nr. 75). O VIAŢA: Grădina „Bucegi“ (Bd. 1 Mai nr. 57). ÎNDRĂ­GOSTITUL: Grădina „Buzeşti“ (Str. Bu­zeşti nr. 9—11). TELEVIZIUNE. — Orele 19,00 — Jur­nalul televiziunii. 19,10 — In fiecare zi e ziua ta!, de Octav Panou-Iaşi. 19,50 — Nunta lui Figaro, de Pierre Augustin Caron de Beaumarchais — înregistrată pe peliculă, în interpretarea unui co­lectiv de actori ai Teatrului — Come­dia Franceză. 21,25 — Artişti amatori în Studio. In continuare — Telesport. In încheiere — Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. Cum va fi VREMEA Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iunie. In ţară . Vreme uşor insta­bilă cu cerul variabil. Vor cădea ploi locale mai frecvente în Ardeal. Vînt po­trivit din nord-vest. Temperatura în scă­dere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 5—15 grade, iar maximele între 16—26 grade. In Bucureşti : Vreme uşor instabilă cu cerul variabil. Temporal ploaie. Vînt moderat. Temperatura sta­ționară la început apoi în scădere ușoară.

Next