Scînteia, iulie 1964 (Anul 33, nr. 6304-6334)

1964-07-01 / nr. 6304

Anul XXXIII Nr. 6304 | Miercuri 1 iulie 1964 | 4 PAGINI - 20 BANI RECOLTAREA CEREALELOR la timp fi fara pierderi In sudul ţării combinele au intrat In lanurile de orz şi de grîu. Nu peste mult timp recoltatul cereale­lor va începe şi în regiunile mai nordice. Sint zile de muncă încor­dată deoarece strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei trebuie să se îmbine cu întreţinerea în cele mai bune condiţii a culturilor prăşitoare, cositul şi depozitatul furajelor, exe­cutarea arăturilor de vară etc. Există toate condiţiile ca aceste lu­crări să fie făcute în termenele stabilite. Muncitorii din gospodăriile de stat, colectiviştii şi mecanizatorii au dobîndit de-a lungul anilor o ex­perienţă bogată în această privinţă ; agricultura noastră dispune astăzi de un număr sporit de tractoare, com­bine, prese de balotat paie şi alte maşini. Este necesar însă ca printr-o temeinică organizare a muncii să se asigure folosirea deplină a utila­jelor. Datorită sprijinului primit din partea statului, aplicării pe scară mai largă a complexului de măsuri agrotehnice, numeroase unităţi a­­gricole socialiste obţin şi în acest an producţii bune. Recolta pentru care s-a depus atîta muncă trebuie să fie strînsă­ de pe cîmp cît mai repede, spre a evita pierderile de boabe prin scuturare. Lucrătorii din gos­podăriile de stat şi S.M.T., membrii gospodăriilor colective au revizuit şi reparat mai bine decît în alţi ani mijloacele mecanice care vor fi fo­losite în campanie, şi-au organizat munca pînă în cel mai mic amănunt. Pentru a se asigura buna funcţio­nare a utilajelor, calitatea reparaţii­lor a fost verificată cu exigenţă. In afară de aceasta, în cadrul in­structajelor ţinute în unităţi, meca­nizatorii au fost înarmaţi cu cunoş­tinţe temeinice privind exploatarea combinelor, a preselor de balotat. De mare însemnătate pentru buna desfăşurare a lucrărilor de recoltare este organizarea temeinică a muncii în cadrul fiecărei unităţi agricole socialiste. In cele mai multe locuri c­.j ţinut «Mima t’n rmixwn+a Oonsilil.il agricol regional Banat şi conduce­rile gospodăriilor colective din re­giune au luat din vreme o serie de măsuri organizatorice. In primul rînd, s-a stabilit ca toate combinele dintr-o unitate să lucreze la un loc, în lanurile care se coc mai repede, pe suprafeţele delimitate zilnic, care sunt aproximativ egale cu norma de lucru. Astfel, inginerii pot să efec­tueze un control operativ asupra ca­lităţii recoltatului, iar defecţiunile sunt înlăturate mai repede. Grupu­rile de combine vor avea la dispo­ziţie cîntarele şi sacii necesari, vor fi însoţite de camioane, remorci şi căruţe pentru transportul invidiat, din mers, al recoltei, paielor şi ele­­vii. Pentru 3—4 grupe de combine s-a prevăzut cîte un atelier mobil, înzestrat cu tot ceea ce este nece­sar pentru remedierea grabnică a defecţiunilor. Asemenea măsuri au fost luate şi în alte regiuni. Gospodăriile colective, cu spri­jinul specialiştilor, şi-au întoc­mit planuri de lucru în care s-au prevăzut forţele S.M.T. şi ale gospodăriei, termenele de executare a lucrărilor, sarcinile ce revin bri­găzilor şi echipelor. O dată început recoltatul, trebuie urmărit în per­manenţă îndeplinirea prevederilor acestor planuri, spre a putea lua măsuri operative pentru folosi­rea raţională a utilajelor, scur­tarea perioadei de lucru. Este important în această privinţă ca între staţiunea de maşini şi trac­toare şi unităţile deservite să exis­te o legătură cît mai strînsă. Orice defecţiune în ce priveşte utilizarea mijloacelor mecanice să fie rezolva­tă operativ. Experienţa anilor trecuţi a arătat că evitarea pierderilor este condi­ţionată, între altele, de începerea la timp a recoltatului. Sarcini de mare răspundere în această privinţă revin specialiştilor. Ei sunt chemaţi ca în aceste zile să urmărească perma­nent stadiul de coacere a cerealelor şi, pe această bază, să indice momentul începerii secerişului în fiecare tarla. In felul acesta com­binele vor putea fi folosite mai de­vreme decît în cazul cînd s-ar aştepta coacerea întregii suprafeţe cultivate cu cereale. Se va cîştiga timp preţios şi, bineînţeles, pier­derile­­vor fi minime. Cele mai bune rezultate s-au obţinut atunci cînd combinele au fost concentrate pe te­renurile plane, uşor mecanizabile, cînd ele au fost reglate cu grijă, în ase fel incit să mi rntrână spice ne­tăiate sau boabe în spic. Iată de ce aceste măsuri vor trebui extinse cit mai mult. Acolo unde nu sunt con­diţii pentru folosirea combinelor, re­coltarea trebuie să înceapă în faza de pîrgă, folosindu-se în acest scop toate mijloacele de care dispun gos­podăriile colective. Pe măsură ce se termină recoltatul pe o tarla sau într-o unitate agricolă, maşinile să fie îndrumate operativ acolo unde mai există cereale de recoltat. O deosebită atenţie se cere dată organizării treierişului. Pentru a se evita pierderile, este nece­sar ca recolta să fie transportată grabnic din cîmp la arii, iar snopii să fie clădiţi în sire cu cea mai mare grijă. Este de datoria consilii­lor agricole să îndrume gospodăriile colective să-şi amenajeze din timp ariile, să le amplaseze în aşa fel în­­cît să se evite transportul snopilor la distanţe prea mari, să înceapă treie­­rişul în cel mai scurt timp şi să-şi organizeze bine munca, astfel ca ba­tozele să funcţioneze din plin încă din primele zile Gospodăriile colective au încheiat cu statul contracte pentru vînzarea de cereale. Aceasta constituie pe de o parte principalul lor izvor de ve­nituri băneşti, iar pe de altă parte, contribuie la aprovizionarea tot mai bună a populaţiei cu produse agri­cole. Iată de ce îndeplinirea la timp, pe măsură ce se recoltează cu com­binele sau se treieră cu batozele, a sarcinilor izvorîte din aceste con­tracte constituie o îndatorire de sea­mă pentru fiecare gospodărie colec­tivă. în această privinţă un rol im­portant îl are folosirea raţională, cu (Continuare în pag. II-a) La G.A.S. Sălcuţa, regiunea Bucu­reşti, după recoltatul cerealelor pă­­ioase se execută arături. Aci vor fi cultivate 120 ha cu porumb furajer Recoltatul cerealelor la G.A.S. Giarmata, regiunea Banat In lanuri Cele 5 gospodării de stat şi 51 de gospodării colective din raionul Fău­­rei cultivă peste 44 573 hectare cu păioase. La indicaţia cadrelor tehnice o parte din gospodăriile colective au trecut la recoltatul păioaselor. Pînă în prezent ele au recoltat o suprafa­ţă de 1 451 hectare cu grîu şi 146 hectare cu orz. O dată cu recoltatul păioaselor s-a trecut la eliberarea terenului de paie, în vederea execu­tării arăturilor şi însămînţarea cul­turilor furajere. (De la Petru Verigă, coresp. voluntar). Pe primele suprafeţe PLOIEŞTI (coresp. „Scânteii”). — Numeroase gospodării colective şi gospodării de stat din regiunea Plo­ieşti au început recoltatul orzului şi griului. In raionul Buzău, primii care au început recoltatul au fost mem­brii gospodăriei colective din Cos­­teşti. Rezultate bune la seceriş au fost obţinute şi în raionul Mizil. Gos­podăriile agricole colective din Ful­­ga de Jos, Smîrdanu şi Pitulicea au început recoltatul griului, iar cele din Baba Ana, Inoteşti şi Mizil se­ceră orzul. La Tulcea s-au construit In ultimii ani blocuri de locu­inţe care Înnoiesc peisajul oraşului. In fotografie , o parte a oraşului văzută din avion Din t­oată seara Începe practica studenţilor In uzine şi fabrici, unităţi agricole socialiste, pe marile şantiere de con­strucţii au început să sosească primele grupuri de studenţi care vor efectua practica în producţie. Peste 29 000 de tineri din facultăţi cu profil tehnic şi economic, precum şi din universităţi şi institute pedagogice, participă în aceas­tă perioadă la procesul de producţie, studiind, sub îndrumarea specialiştilor, cele mai moderne procedee tehnologice şi aplicînd cunoştinţele teoretice însu­şite la cursuri şi seminarii. A înconjurul ţării în autocar Amatorii de drumeţie vor putea să facă înconjurul ţării cu autoca­rul. Excursia, organizată de O.N.T. „Carpaţi" Bucureşti, durează 8 zile şi are următorul itinerar: Bucu­reşti—Titu—Goleşti—Piteşti — Rm. Vîlcea—Călimăneşti, se va trece d­­oor prin Turnu Roşu, Sibiu, Sebeş, Deva, Hunedoara, Alba Iulia, Sime­­ria, Cluj, Bistriţa, Cîmpulung-Mol­dovenesc, Suceava, Iaşi, Vaslui, Bâr­lad, Tecuci, Galaţi, Buzău, Urziceni şi de aici la Bucureşti. Turiştii vor vizita cu acest prilej o serie de mo­numente istorice şi aşezăminte de cultură — muzeul de la Goleşti, mî­­năstirea Cozia, muzeul Bruckenthal, Castelul Huniazilor, parcul dendro­­logic din Simeria, Grădina Botani­că din Cluj, mînăstirile Humorului şi Agapia, Humuleştii lui Creangă etc. Plecările în acest tur al ţării se fac în zilele de 18 şi 25 iulie , 1, 8, 15, 22 şi 29 august; 5, 12 şi 19 sep­tembrie. Un milion de spectatori SATU-MARE (coresp. „Scriteii’). — S-au împlinit de curind 10 ani de la in­­fiintarea Teatrului de stat din Satu-Mare. Repertoriul său a cuprins opere ale dra­maturgiei clasice universale, româneşti şi contemporane. In cei 10 ani, Teatrul de stat din Satu-Mare a pus în scenă 70 pre­miere, care au însumat 2 400 spectacole urmărite de aproape un milion de spec­tatori. Teatrul şi-a cîştigat aprecierea a numeroşi spectatori. Închiderea cursurilor la Universitatea tehnică Aseară a avut loc festivitatea de închidere a cursurilor Universităţii tehnice de pe lîngă Consiliul local al sindicatelor din Bucureşti. Timp de un an, ingineri şi tehnicieni din uzine, fabrici, de pe şantiere, insti­tute de cercetări şi proiectări din Ca­pitală au frecventat cursurile de teh­nologia construcţiei de maşini, su­dură şi construcţii sudate, energeti­că industrială, turnătorie, forjă şi tratamente termice, construcţii, fini­saj textil. Prelegerile au fost ţinute de cadre didactice din învăţământul superior, candidaţi în ştiinţe tehni­ce, ingineri cu înaltă calificare din uzinele bucureştene. Au fost prezen­tate cele mai noi procedee tehnolo­gice în domeniul respectiv, însoţite de proiecţii de film şi demonstraţii practice în întreprinderi. SOLEMNITATEA DE LA CONSILIUL DE STAT o Înaltă preţuire ACORDATĂ SLUJITORILOR ŞCOLII Marţi, de Ziua învăţătorului, a avut loc la Consiliul de Stat so­lemnitatea înmînării unor înalte titluri şi ordine. In marea sală de marmură se aflau învăţători şi pro­fesori cu o bogată activitate, care au educat numeroase generaţii, cadre di­dactice care au contribuit la dezvol­tarea învăţămîntului în ţara noastră. Cei prezenţi au salutat cu înde­lungi şi puternice aplauze intra­rea în sală a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, exprimîndu-şi senti­mentele de dragoste şi recunoştinţă faţă de partid şi guvern. Erau de faţă tovarăşii Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învă­ţământului, Costin Nădejde, adjunct al ministrului învăţămîntului. Se dă citire decretelor privind conferirea titlului de „învăţător emerit al Republicii Populare Ro­míne“, „Profesor emerit al Republi­cii Populare Romíne“, „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a şi „Medalia Muncii“ unor învăţători şi profesori din învăţământul de cultură genera­lă şi din învăţământul profesional şi tehnic. Rînd pe rînd, învăţători şi profesori primesc de la preşedintele Consiliului de Stat înaltele distincţii. Ei mulţumesc în cuvinte emoţio­nante conducerii partidului şi statu­lui, personal tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru această înaltă preţuire a activităţii lor. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej care, din partea Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, a Consi­liului de Stat şi a Consiliului de Mi­niştri, a felicitat călduros pe învăţă­torii şi profesorii cărora le-au fost conferite distincţii. Arătând că ele exprimă marea preţuire pe care partidul şi guvernul o acordă învăţătorimii noastre, corpului di­dactic, tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej a spus : „Cine nu-şi aminteşte cu emoţie de învăţătorul care i-a pus întîia oară condeiul în mînă, l-a învăţat să scrie şi să citească, în­­dreptîndu-i primii paşi pe calea şti­inţei de carte. Desigur, părinţilor le este plăcut să se mîndrească cu co­piii lor. Dar acela care duce greul, acela care întîlneşte şi e chemat să modeleze caractere atît de diferite, firi atît de deosebite, este învăţăto­rul. Partidul şi guvernul, care au preţuit întotdeauna activitatea dum­neavoastră didactică — a spus în continuare tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej — au convingerea că şi în viitor cadrele didactice îşi vor îndeplini nobila lor misiune : de a pregăti o­­mul de mîine, omul societăţii socia­liste, omul societăţii comuniste. Nu mă îndoiesc că veţi fi la înălţimea a­cestei misiuni, încă o dată, din toată inima, vă felicit“. învăţătorii şi profesorii prezenţi la solemnitate au primit cu căldură şi entuziasm cuvintele de înaltă apre­ciere ce le-au fost adresate. Luînd cuvîntul, învăţătorul emerit Teodor Boldea, din Galaţi, a spus : „Mă uit la şirul lung al celor 40 de ani care au trecut de cînd păşeam pentru prima dată pra­gul şcolii în care urma să lu­crez, şcoală de ţară, improvizată, cu pămînt pe jos, avînd doar o singură clasă. Am găsit aici o mînă de copii slabi şi prost îmbrăcaţi, dar avînd în ochi licărul inteligenţei să­nătoase, al dorinţei de a învăţa carte“. Amintind în continuare ma­rile greutăţi pe care le întîmpinau odinioară şcoala şi slujitorii ei, vor­bitorul a spus: „Astăzi, eu şi colegii mei din regiunea Galaţi, ca şi cei de pe întregul cuprins al patriei noastre, lucrăm în condiţii cu totul noi. Localuri sănătoase, clase spa­ţioase, laboratoare şi atîtea altele, ne stau la dispoziţie. Asemenea con­diţii de muncă, precum şi condiţiile de trai ce ne sunt asigurate prin grija partidului, faptul că astăzi în­văţătorul se bucură de stimă şi a­­preciere sporesc elanul şi pasiunea sa în îndeplinirea nobilei sale mi­(Continuare în pag. IlI-a) In timpul solemnităţii de la Consiliul de Stat PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE DE CĂTRE NOUL AMBASADOR AL R. D. VIETNAM lN R. P. ROMÍNĂ Preşedintele Consiliului de Stat potenţiar al R. D. Vietnam la Bucu­­al R. P. Romínă, Gheorghe Ieşti, Hoang Tu, care şi-a prezentat Gheorghiu-Dej, a primit marţi pe scrisorile de acreditare. (Cuvîntările ambasadorul extraordinar și pleni- rostite în pag. a 111-a). Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Gheorghe Apostol va face o vizită in Austria La invitaţia vicecancelarului Re­publicii Austria, Dr. Bruno Pitter­­mann, prim-vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri al R. P. Româno, Gheorghe Apostol, însoţit de vice­preşedintele Consiliului de Miniștri, Constantin Tuzu, va face o vizită în Austria între 6—11 iulie a. c. A­­ceasta constituie răspunsul la vizita făcută de vicecancelarul Austriei în R. P. Romînă în luna aprilie. PRINTRE CONSTRUCTORII DE UTILAJ CHIMIC Producţie ritmică livrare ritmică • COMENZILE PENTRU ŞANTIERELE INDUSTRIALE LIVRATE DUPĂ GRAFIC SAU ÎNAINTE DE TERMEN • INIŢIATIVE ŞI MĂSURI ÎN SPRIJINUL PRODUCŢIEI DE BUNĂ CALITATE Sintem­ la Uzina mecanică de utilaj chi­mic din Bucureşti. Cind am intrat în în­treprindere ne-a atras atenția următorul fapt : pe două dispozitive de agitare, a­­bia ieșite din secfii, se aplicau plăcute cu denumirea întreprinderii. E ultima o­­perație din ciclul de fabricație al acestor produse. Ele au fost gata cu 4 zile îna­inte de termen. Tot înainte de termen, la 28 iunie, colectivul uzinei şi-a realizat şi planul semestrial la producţia globală. La producţia marfă planul a fost îndepli­nit în proporţie de 105,8 la sută, iar pro­ductivitatea muncii a sporit în aceeaşi perioadă cu 3,3 la sută faţă de preve­deri. îndeplinirea înainte de termen a pla­nului semestrial are pentru colectivul a­­cestei uzine bucureştene o dublă sem­nificaţie. Aici se execută multe comenzi destinate diferitelor şantiere ale industriei chimice. Privind sarcinile care le revin în acest domeniu prin prisma intereselor generale ale economiei, metalurgiştii uzinei şi-au făcut un titlu de cinste din a livra la termen sau chiar mai înainte comenzile pentru şantierele combinatelor­­ şi uzinelor aflate în construcţie la Cra­iova, Turnu Măgurele, Slatina şi Oradea. Ei au întins astfel o punte peste timp,­­ sprijinind pe constructori şi montori în­­ grăbirea execuţiei şi punerii in funcţiune a noilor obiective industriale. Din uzină au fost expediate în acest an spre diferite şantiere numeroase uti­laje : schimbătoare de căldură, coloane de distilare, filtre de anumite dimensiuni, buncăre şi colectoare — utilaje perfec­ţionate, de un înalt nivel tehnic. Bene­ficiarii au fost satisfăcuţi, atît de calitate cît şi de faptul că unele comenzi urgente — cum a fost cazul celor pentru Uzina de alumină Oradea — au fost reali­zate înainte de termen. Şi cum majorita­tea utilajelor şi instalaţiilor fabricate sunt unicate, aceasta a presupus pregătirea din timp a producţiei, asigurarea unui decalaj raţional între secfii, ateliere şi locuri de muncă, o ritmicitate desăvîr­­şită în executarea fiecărui produs, orga­nizarea lucrului pe brigăzi specializate. — Aşa am ajuns să realizăm lună de lună tonajul planificat, să ne respectăm întocmai obligaţiile contractuale, ne spu­ne ing. Dan Negoiţă, şeful secfiei I. E o problemă căreia îi acordăm întreaga atenţie. Măsurile luate în ultima vreme urmăresc scurtarea cu mult a duratei de execuție a fiecărui utilaj, lată cîteva: s-a mecanizat vâltul de îndoit profile, au fost modernizate diferite mașini-unelte și po­dul rulant, s-a introdus procedeul de tă­iere cu jet de plasmă a oţelurilor inoxi­dabile. Pe baza unor asemenea măsuri am reușit să reducem cu 10 la sută timpul de execufie. Nu ne vom opri însă aici. Avem posibilităţi şi rezerve nefolosite încă. Am făcut un calcul,­ la schimbătoa­rele de căldură, de exemplu, putem să reducem şi mai mult durata de execufie — şi anume cu încă 25 la sută. Ne pro­punem să mai creăm 5 brigăzi speciali­zate pe genuri de lucrări sau loturi de produse. Aceasta înseamnă productivitate mai înaltă, lucrări de bună calitate. Ne gîndim în prezent şi la alte măsuri bizu­­indu-ne pe iniţiativa muncitorilor şi teh­nicienilor din secţie care, de pe acum, au şi început să facă diferite propuneri pen­tru a obţine realizări şi mai mari în producţie. Aşa înțelege colectivul nos­tru să răspundă noilor măsuri luate de partid şi guvern pentru ridicarea nivelu­lui nostru de trai”. In fiecare secţie, în fiecare atelier al uzinei domneşte în aceste zile un puternic avînt în muncă. Hotărîrea întregului co­lectiv este de a înscrie pe graficele în­trecerii rezultate şi mai însemnate în în­deplinirea planului la toți indicatorii și a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Acest lucru s-a desprins şi din cele spuse de maistrul Anton Stelian, de la atelierul de prelucrări mecanice . „Intenţionăm ca, în următoarele zile, să întocmim un gratic pe operaţii şi muncitori. Este o măsură bună care-şi va da roadele în obţinerea unei productivităţi a muncii mai înalte. Nu pierdem din vedere nici calitatea lu­crului, nici problema gospodăririi mai bune a metalului. La cele 25 tone de me­tal economisit pînă acum vom adăuga în curînd altele. Noi ne dăm seama că de munca fiecărui colectiv de întreprindere, de realizările obținute în creşterea pro­ductivităţii muncii, în reducerea şi mai accentuată a preţului de cost depinde ca îmbunătăţirea salarizării să meargă mînă în mînă cu creşterea acumulărilor statului, a posibilităţilor sale de a dez­volta mai departe economia, de a lua în viitor şi alte măsuri de ridicare a nivelu­lui de trai”. La terminarea scurtei vizite în uzină, l-am întîlnit pe Alexandru Stan, șeful unei echipe evidențiate în întrecere, de la ca­­zangerie. Făcea o ultimă revizie dispozi­tivelor de agitare înainte ca ele să fie încărcate în autocamioane. „Se expedia­ză Uzinei de alumină din Oradea. Peste cîteva zile urmează altele". In cuvintele lui am desprins parcă întreaga preocu­pare a colectivului acestei întreprinderi : producție ritmică, livrare ritmică a co­menzilor pentru marile șantiere ale in­dustriei chimice, Petre NEDELCU Șeful de echipă Alexandru Stan, împreună cu muncitorii Vasile Oprea și Iulian Matei, făcînd o ultimă revizie dispozitivelor de agitare

Next