Scînteia, august 1964 (Anul 33, nr. 6335-6365)
1964-08-01 / nr. 6335
PE TEMELE ZILEI DIFUZAREA MANUALELOR ŞCOLARE Una din condiţiile esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţii instructiv-educative din şcoli este asigurarea la timp a elevilor şi a cadrelor didactice cu manualele necesare. Şi în acest an, autorii, lucrătorii editurilor, artişti plastici, lucrătorii din tipografii s-au străduit să realizeze manuale cit mai bune sub aspectul conţinutului şi al formei de prezentare. în prezent, tipografiile expediază ultimele manuale spre centrele de difuzare. Sunt peste 24,5 milioane de cărţi destinate elevilor din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic. La 1 august începe în întreaga ţară difuzarea cărţilor şcolare. Din această zi, manualele pentru elevii din invăţămintul mediu de zi, seral şi fără frecvenţă şi pentru cei din şcolile pedagogice sunt puse în vinzare prin librăriile aparţinînd C.L.D.C. şi unităţile de difuzare din sectorul cooperatist. Incepînd de la 10 august, vor fi repartizate şi transportate la şcoli cele aproape 20,8 milioane de manuale care se distribuie gratuit, în prima zi de cursuri, elevilor din clasele I—VIII ale şcolilor de cultură generală. Ministerul Invăţămîntului, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea centrală a cooperativelor de consum au trimis din timp instrucţiuni amănunţite privind difuzarea martualelor şcolare, alcătuirea şi activitatea comisiilor regionale şi raionale de difuzare a manualelor şcolare. Respectarea riguroasă a prevederilor cuprinse în aceste instrucţiuni, îndeplinirea cu spirit de răspundere a sarcinilor încredinţate secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare, conducerilor de şcoli, unităţilor C.L.D.C. şi ale cooperaţiei vor asigura ca fiecare manual să ajungă la timp şi în bune condiţii la fiecare elev. fiet In multe regiuni, pornindu-se de la faptul că manualele şcolare nu reprezintă o marfă obişnuită, au fost iniţiate forme şi mijloace noi de difuzare. La Bucureşti şi în alte oraşe se obişnuieşte ca manualele pentru învăţămîntul mediu să fie difuzate de către librării specializate, reamenajate în acest scop, întreaga înfăţişare a acestor magazine capătă un aspect plăcut şi atrăgător, programele şi afişele de popularizare imprimă o mai mare operativitate în desfacerea manualelor. In perioada 1 august — 30 septembrie, în librării vor exista standuri de prezentare a manualelor destinate apropiatului an școlar, întocmirea de seturi complete de manuale pe clase, organizarea din anul școlar 1964- 1965, anul în care se încheie procesul de generalizare a învăţămîntului de opt ani, se vor difuza gratuit, prin şcoli, elevilor din clasele I—VIII, aproape 20,8 milioane manuale in valoare de peste Î00 milioane lei. • In total, în această toamnă, vor fi puse la dispoziţia elevilor din şcolile de cultură generală, profesionale şi tehnice peste 24 500 OOO exemplare, tiraj de 3 ori mai mare decit cel al manualelor editate in peste 40 de ani în regimul burghezomoşieresc. • Elevii vor primi în acest an 11 milioane cărţi şcolare cartonate sau îmbrăcate în material plastic, de standuri cu lucrări ştiinţifice şi literare recomandate elevilor prin programele şcolare, popularizarea prin staţiile de radioficăre, presa locală sau în şcoli a unităţilor care vînd manuale sunt metode care şi-au dovedit eficacitatea în anii precedenţi. De aceea, este necesar ca ele să fie cît mai larg folosite de librării şi unităţile de difuzare din sectorul cooperatist. în numeroase oraşe, o dată cu extinderea noilor cartiere de locuinţe şi amenajarea spaţiilor comerciale, se deschid şi noi librării. Asemenea magazine de vînzare a cărţilor şi rechizitelor şcolare se amenajează în cartierul Socola din Iaşi, în oraşul Bîrlad, chiar în incinta Complexului şcolar profesional în noile cartiere din Capitală etc. De pe acum, magazinele de confecţii au pus în vînzare noile uniforme şcolare, iar librăriile un bogat sortiment de rechizite necesare elevilor. Este bine ca părinţii elevilor să se îngrijească de procurarea acestora din timp, evitînd astfel aglomeraţia din zilele care preced deschiderea anului de învăţămînt. O atenţie deosebită trebuie să fie acordată asigurării şcolilor de opt ani cu manuale gratuite. O datorie importantă a conducerilor acestor şcoli, a profesorilor şi învăţătorilor, a secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare este aceea de a se îngriji ca noile manuale să ajungă în perfectă stare în şcoli, să fie păstrate cu grijă pînă în prima zi de cursuri cînd, într -un cadru festiv, le vor distribui elevilor. Acest dar va fi un prilej de bucurie pentru şcolari, de exprimare a recunoştinţei faţă de partid şi statul democrat-popular, care le asigură condiţii minunate de învăţătură. Totodată, va fi un prilej pentru învăţători şi profesori să-i îndrume pe elevi să studieze cu perseverenţă, zi de zi, pentru a deveni cadre de nădejde ale economiei şi culturii noastre în plin avînt. La Combinatul poligrafic Casa Scinteil. Un ultim control înainte ca manualele şcolare sa fie expediate spre unităţile de difuzare Foto : Gh. Vinţu) PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNITI-VAI Anul XXXIII Nr. 6335 Sîmbătă 1 august 19646 PAGINI - 30 BANI Din toată ţara Cursurile de vară de la Sinaia Astăzi se deschide, la Sinaia, cea de-a V-a serie a cursurilor de vară de limbă, literatură, istorie şi artă a poporului român, organizate de Universitatea din Bucureşti pentru profesorii şi specialiştii din domeniul romanisticii, precum şi pentru tinerii cercetători şi studenţi de peste hotare care se specializează în limbile şi literaturile romanice. Aceste cursuri se vor desfăşura, ca şi în anii anteriori, în cadrul a două secţii : una destinată profesorilor şi specialiştilor cealaltă studenţilor şi tinerilor cercetători. In prima secţie, profesorii şi specialiştii vor putea urmări, în funcţie de interesul lor pentru problemele de lingvistică sau de literatură, unul din cele două cicluri de conferinţe: „Probleme de lexic şi stilistică a limbii române“ şi „Doi clasici ai literaturii române : Eminescu şi Creangă“. Pentru studenţi şi tineri cercetători, programul prevede prelegeri având două teme generale — „Probleme specifice ale limbii romåne contemporane" şi „Aspecte ale literaturii române moderne şi contemporane“ — precum şi lucrări practice şi seminarii. Pe lingă aceasta, toţi participanţii vor putea audia diferite conferinţe privitoare la istoria, geografia, arta, folclorul şi etnografia poporului român. Prelegerile şi conferinţele vor fi ţinute de academicieni, profesori universitari şi de către alte personalităţi ale vieţii noastre cultural-ştiinţifice. De asemenea, în cadrul cursurilor se vor desfăşura colocvii sub auspiciile Societăţii române de lingvistică romanică. Oaspeţii de peste hotare vor avea posibilitatea de a participa şi la diferite vizite şi excursii, vor asista la seri literare şi la recitale şi audiţii muzicale susţinute de către artişti cunoscuţi, vor viziona filme româneşti, artistice şi documentare. 23 AUGUST Pentru sănătatea ceferiştilor Feroviarii au condiţii specifice de lucru : lucrează ziua, noaptea, au o munca plină de răspundere, sunt răspîndiţi în mii de depouri, gări, halte, şantiere sau puncte de lucru. Pentru ei s-a organizat o reţea vastă de unităţi sanitare. In 1938 reţeaua medicală a C.F.R.ului era alcătuită din 5 spitale cu un total de 518 paturi, 5 policlinici şi 93 circumscripţii sanitare de linie sau ateliere. Astăzi feroviarii au la dispoziţie 14 spitale cu o capacitate totală de aproape 2 300 paturi dotate cu aparatură modernă de radiologie, roentgenterapie, electrocardiografie şi fizioterapie şi explorări funcţionale, secţii de medicină internă, chirurgie, oftalmologie, O.R.L. In această reţea mai funcţionează 23 policlinici, amplasate în centrele feroviare importante. In cadrul acestor policlinici sunt organizate 209 servicii de consultaţii cu toate specialităţile şi 87 servicii auxiliare — laboratoare de analize medicale, cabinete de radiologie, de medicină a muncii — care acordă anual peste 3 500 000 consultaţii şi tratamente medicale. Reţeaua sanitară feroviară mai dispune de 164 circumscripţii şi dispensare de întreprindere, 8 laboratoare de psihologie a muncii, 29 farmacii, 3 sanatorii de noapte. Adesea, în cele mai îndepărtate staţii de cale ferată sau puncte feroviare poposeşte garnitura trenului medical compusă din opt vagoane, în care sunt organizate principalele servicii de specialitate. Personalul medical al acestui tren acordă anual pînă la 30 000 de consultaţii medicale feroviarilor de la locurile de muncă mai îndepărtate. Consfătuire a vinificatorilor Staţiunea experimentală viticolă Odobeşti a găzduit in zilele de 30— 31 iulie tradiţionala consfătuire anuală a vinificatorilor, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii şi Ministerul Industriei Alimentare. Cei peste 250 de specialişti din unităţile agricole socialiste, întreprinderile vin-alcool, staţiuni experimentale şi institute de cercetări au dezbătut măsurile ce trebuie luate pentru buna organizare şi desfăşurare a culesului viilor şi vinificării strugurilor în toamna acestui an. în cuvîntul lor, specialiştii au subliniat necesitatea grăbirii revizuirii utilajului şi pregătirii spaţiilor de depozitare şi mai ales a bunei organizări a muncii, pentru ca culesul şi vinificarea să se desfăşoare concomitent cu celelalte lucrări agricole de toamnă. A fost adoptat un plan de măsuri privind organizarea şi desfăşurarea culesului strugurilor. In încheierea consfătuirii, participanţii au vizitat podgoriile Odobeşti şi Coteşti. (Agerpres) In ziarul de azi • Informaţii din activitatea organizaţiilor de partid (pag. 2-a). • V. Vîntu — Faguri carpatini (pag. 3—4). • Din lumea ştiinţei şi tehnicii (pag. 4-a). • Sport (pag. 5-a). • I. Alexandrescu — Guyana britanică . Pretexte şi realităţi (pag. 6-a). REALIZĂRI ÎNSEMNATE IN întrecerea socialista Cu trei zile mai devreme Constructorii de utilaj petrolier din regiunea Ploieşti, care realizează mai mult de 29 la sută din producţia industrială a regiunii, au îndeplinit planul pe primele 7 luni cu 3 zile mai devreme. Rezultatele obţinute se datoresc în cea mai mare parte îmbunătăţirii colaborării dintre cele 5 uzine de acest fel din regiune şi alte întreprinderi din ţară care cooperează la realizarea utilajelor petroliere şi chimice, îmbunătăţirea procesului tehnologic de fabricaţie, introducerea de dispozitive şi instalaţii de automatizare au contribuit la sporirea productivităţii muncii cu peste 2 la sută faţă de cea planificată. Producţie sporită economii la preţul de cost GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — în întrecerea socialistă în întâmpinarea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, colectivele întreprinderilor industriale din regiunea Galaţi obţin succese tot mai mari. De la începutul anului şi pînă acum, laminatorii de la Uzina de tablă subţire din Galaţi au dat peste plan mai mult de 1 000 tone de tablă, iar cei din Brăila aproape 1 400 tone de laminate finite pline. Constructorii de utilaj greu de la Uzina „Progresul“ au fabricat peste plan 43 de buldozere, iar muncitorii Complexului de industrializare a lemnului au dat aproape 11500 metri pătraţi plăci aglomerate peste prevederile planului. Succese deosebite au obţinut şi colectivele de la Combinatul de celuloză şi hîrtie, şantierele navale, fabricile de conserve din Tecuci şi Zagna- Vadeni etc. Prin buna gospodărire a materiilor prime, materialelor şi fondurilor băneşti, colectivele din întreprinderile industriale din întreaga regiune au obţinut în această perioadă economii suplimentare la preţul de cost in valoare de 18,3 milioane lei. Minereu mai mult de bună calitate BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). Desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, minerii din patru exploatări maramureşene — Herja, Săsar, Cavnic şi Băiuţ — au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe primele 7 luni ale anului. Aplicînd metode noi, cum ar fi puşcarea selectivă, alegerea sterilului, podirea vetrelor de abataj etc., minerii de la Herja au trimis instalaţiilor de preparare minereu conţinînd cu 7,1 la sută mai puţin steril faţă de plan. Productivitatea muncii pe 7 luni a fost depăşită cu 6,5 la sută la Herja, cu 3,6 la sută la Săsar şi cu peste 2 la sută la exploatarea Băiuţ. Dacă am încărca în vagoane de cale ferată minereul extras peste plan numai de două din aceste unităţi — Cavnic şi Băiuţ — s-ar forma un tren cu 332 vagoane. Consumuri reduse de metal BRAŞOV (coresp. „Scînteii“). Colectivele uzinelor şi fabricilor constructoare de maşini din regiunea Braşov dau o atenţie deosebită, în cadrul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August, folosirii raţionale şi economisirii metalului. La uzinele „Steagul roşu“ şi „Tractorul“ din Braşov, „Independenţa" şi „Balanţa" din Sibiu şi în alte întreprinderi s-au reproiectat un număr însemnat de repere şi piese, reducîndu-se consumul specific de metal. La Uzina „Rulmentul“, prin reducerea barurilor exterioare pe ciocanul matriţer de 55 tone şi prin refolosirea capetelor de bară, s-au economisit de la începutul anului şi pînă acum peste 100 tone metal, din care s-au executat în plus 220 000 inele pentru rulmenţi conici. Importante cantităţi de metal au fost economisite şi la uzinele „Hidromecanica“ și fabrica „Electroprecizia“ din Săcele. Pînă în prezent, pe întreaga regiune s-au economisit aproape 800 tone de metal. In pagina a ll-a Recomandările Comitetului pentru Premiul de Stat al Republicii Populare Române privind acordarea Premiului de Stat pe anul 1964 autorilor unor lucrări din domeniul ştiinţei, al tehnicii şi invenţiilor, al literaturii şi artei. Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa COMUNICAT ROMÍNO-FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres). — In legătură cu vizita delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romine în Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul comunicat : Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iulie, la invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, preşedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele consiliului, precum şi ministrul afacerilor externe români au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor dintre cele două ţări şi asupra principalelor probleme ale politicii internaţionale. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că există posibilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale dintre Romînia şi Franţa. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, V. Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul industriei, şi a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de asemenea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se examineze condiţiile în care se execută acordul comercial romîno-francez. Au fost trecute în revistă metodele şi mijloacele susceptibile de a favoriza o creştere a schimburilor. în această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri româneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi intensificarea fluxului regulat de comenzi româneşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decit aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relaţiile culturale, ştiinţifice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural care va fi negociat în toamnă. în cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi care au avut loc şi care s-au desfăşurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa, exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta relaţiile româno-franceze, în spiritul de prietenie care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. Dejun oferit de primul ministru Pompidou Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Romíne. La dejun au participat : preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Mauriciu Novac, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Romíne la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice, Gaston Palewski, ministru de stat însărcinat cu cercetarea ştiinţifică, Christian Fouchet, ministrul educaţiei naţionale, Michel Maurice Bokanowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul informaţiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, preşedintele Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, Jean Louis Pons, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, în timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule preşedinte, Sunt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicaţie moderne mi-au permis să sosesc de la celălalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv., astăzi, la acest dejun şi pentru a avea împreună convorbiri, cărora le prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce ştiu despre convorbirile pe care le-aţi avut dv. şi miniştrii dv. cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceţi, în cadrul prieteniei tradiţionale dintre Franţa şi România, se situează astfel într-un moment în care Franţa, ca şi Romînia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, şi am certitudinea că ceea ce aţi văzut din ţara noastră, dacă aţi făcut o comparaţie cu ceea ce cunoşteaţi din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun că aceste schimbări corespund vieţii moderne sunt în direcţia progresului tehnic şi ştiinţific, care este astăzi o lege a lumii, şi că ţara noastră, de o veche cultură ca şi a dv., a devenit o ţară industrială, o ţară activă, o ţară de savanţi şi de tehnicieni, în ce vă priveşte şi la dv. s-au produs mari schimbări, dar sunt fericit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate domeniile, nu însă în ce priveşte prietenia tradiţională între Franţa şi România şi că noi ne regăsim, ca şi cum nu ne-am fi îndepărtat sau despărţit niciodată. Această prietenie îşi are rădăcinile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preocupările noastre culturale şi, de aceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineaţă, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-aţi avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pentru stabilirea unei convenţii consulare, pentru dezvoltarea relaţiilor noastre tehnice şi ştiinţifice, în sfîrşit, pentru tratative în vederea unui acord comercial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sînt de bun augur pentru a permite celor două țări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii și să stabilească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule președinte, exprimîndu-mi satisfacţia faţă de vizita dv., a vicepreşedintelui consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe şi a tuturor celor care vă însoţesc, ridic paharul în sănătatea preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea dv. personal şi pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzând, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnilor, Permiteți-mi să vă exprim recunoștința delegației române pentru urările pe care le-ați formulat la adresa ţării noastre şi a poporului nostru, pentru atenţia cu care guvernul francez ne-a înconjurat în timpul şederii noastre în Franţa. Convorbirile franco-romîne se apropie de sfîrşit și aş vrea să folosesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cît suntem de fericiţi de a împărtăşi sentimentele dv. de satisfacţie cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra relaţiilor dintre Romînia şi Franţa au permis nu numai, să se constate evoluţia favorabilă a relaţiilor franco-romîne, dar şi să se examineze metodele şi mijloacele menite să le dezvolte şi mai mult. Miniştrii noştri ai afacerilor externe au semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică care creează un cadru şi mai propice pentru noi schimburi în acest domeniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra interesului reciproc pe care-l avem de a spori şi diversifica importurile romîneşti în ţara dv. Ele vor permite intensificarea cumpărăturilor romîneşti din Franţa, îndeosebi a bunurilor de echipament. Avem speranţa fermă că tratativele pentru un nou acord comercial, pe termen luna, vor duce la soluţii practice şi reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea acelaşi punct de vedere asupra importanţei relaţiilor culturale pentru apropierea între ponoare şi consolidarea păcii şi suntem convinşi că acordul cultural, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dezvoltare relaţiilor între ţările noastre. Astfel, relaţiile franco-romîne, bazate pe prietenia tradiţională a popoarelor noastre, vor duce la o mai profundă apreciere a valorilor noastre materiale şi spirituale şi vor servi tot mai eficient intereselor celor două popoare ale noastre. în acelaşi timp, răspundem la una din exigenţele fundamentale ale epocii noastre, la una din condiţiile e păcii şi progresului întregii omeniri, şi anume , dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor între toate ţările. Dar vizita noastră, domnule primministru, dincolo de tratative şi de acorduri, este o mărturie a unui spirit pe care aş vrea să-l definesc ca fiind absolut pozitiv, un spirit care a domnit în toate convorbirile noastre, un spirit de cordialitate, de sinceritate şi de înţelegere reciprocă, care constituie o premisă sigură pentru progresul colaborării între cele două ţări ale noastre. Nu aş putea să închei aceste cîteva cuvinte fără a exprima viile noastre mulţumiri pentru programul deosebit de interesant pe care ni l-aţi organizat şi care a făcut ca şederea noastră în Franţa să fie pe cît de utilă, pe atît de agreabilă. în timpul acestei şederi, prin forţa împrejurărilor, scurtă, dv. aţi reuşit totuşi să ne prezentaţi o scurtă, dar sugestivă, trecere în revistă a realităţilor din ţara dv., în diversitatea lor, unde noile realizări sînt îmbogăţite de toate cuceririle trecutului; arta dv. şi peisajul dv., tehnica dv. şi cultura dv. o dovedesc. Vă mulţumesc pentru că ne-aţi oferit clipe atît de frumoase. Vă rog, domnule prim-ministru, să vă faceţi interpretul nostru pe lingă Excelenţa sa, domnul preşedinte Charles de Gaulle, pentru a-i transmite profundul nostru sentiment de stimă, gratitudinea noastră, cele mai bune urări de sănătate din partea noastră. Ridic, deci, paharul pentru prosperitatea Franței, pentru sănătatea eminentelor noastre gazde, în sănătatea dv., domnule prim-ministru, pentru prietenia franco-romînă, pentru înţelegerea internaţională, pentru progresul şi fericirea omenirii. Membrii delegaţiei romina Împreună cu primul ministru şi ministrul de externe al Franţei întrevedere la Consiliul de Miniştri ai Franţei PARIS 31 Trimisul special Agerpres transmite : Vineri după-amiază, membrii delegaţiei guvernamentale române. Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, conducătorul delegaţiei. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Matignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după-amiază, ca şi în timpul dejunului, atît de agreabil, oferit in onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelenţa sa, domnul prim-ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoaşterii reciproce, a înţelegerii şi colaborării internaţionale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Romînia şi Franţa relaţii reciproc avantajoase. Nu aş vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tratativele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă ţin să vă exprim satisfacţia mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită își va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco-române.