Scînteia, august 1964 (Anul 33, nr. 6335-6365)

1964-08-01 / nr. 6335

PE TEMELE ZILEI DIFUZAREA MANUALELOR ŞCOLARE Una din condiţiile esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţii in­­structiv-educative din şcoli este asi­gurarea la timp a elevilor şi a ca­drelor didactice cu manualele nece­sare. Şi în acest an, autorii, lucră­torii editurilor, artişti plastici, lu­crătorii din tipografii s-au stră­duit să realizeze manuale cit mai bune sub aspectul conţinutului şi al formei de prezentare. în prezent, ti­pografiile expediază ultimele ma­nuale spre centrele de difuzare. Sunt peste 24,5 milioane de cărţi desti­nate elevilor din învăţămîntul de cultură generală, profesional şi teh­nic. La 1 august începe în întreaga ţară difuzarea cărţilor şcolare. Din această zi, manualele pentru elevii din invăţămintul mediu de zi, seral şi fără frecvenţă şi pentru cei din şcolile pedagogice sunt puse în vinzare prin librăriile aparţi­­nînd C.L.D.C. şi unităţile de difu­zare din sectorul cooperatist. Ince­­pînd de la 10 august, vor fi reparti­zate şi transportate la şcoli cele a­­proape 20,8 milioane de manuale care se distribuie gratuit, în prima zi de cursuri, elevilor din clasele I—VIII ale şcolilor de cultură generală. Mi­nisterul Invăţămîntului, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, U­­niunea centrală a cooperativelor de consum au trimis din timp instruc­ţiuni amănunţite privind difuzarea martualelor şcolare, alcătuirea şi ac­tivitatea comisiilor regionale şi raio­nale de difuzare a manualelor şco­lare. Respectarea riguroasă a preve­derilor cuprinse în aceste instruc­ţiuni, îndeplinirea cu spirit de răs­pundere a sarcinilor încredinţate secţiilor de învăţămînt ale sfaturi­lor populare, conducerilor de şcoli, unităţilor C.L.D.C. şi ale cooperaţiei vor asigura ca fiecare manual să a­­ju­ngă la timp şi în bune condiţii la fiecare elev. f­iet In multe regiuni, pornindu-se de la faptul că manualele şcolare nu reprezintă o marfă obişnuită, au fost iniţiate forme şi mijloace noi de di­fuzare. La Bucureşti şi în alte oraşe se obişnuieşte ca manualele pentru învăţămîntul mediu să fie difuzate de către librării specializate, reame­­najate în acest scop, întreaga înfă­ţişare a acestor magazine capătă un aspect plăcut şi atrăgător, progra­mele şi afişele de popularizare im­primă o mai mare operativitate în desfacerea manualelor. In perioada 1 august — 30 septembrie, în librării vor exista standuri de prezentare a manualelor destinate apropiatului an școlar, întocmirea de seturi comple­te de manuale pe clase, organizarea d­in anul școlar 1964- 1965, anul în care se în­cheie procesul de generali­zare a învăţămîntului de opt ani, se vor difuza gratuit, prin şcoli, elevilor din clase­le I—VIII, aproape 20,8 mi­lioane manuale in valoare de peste Î00 milioane lei. • In total, în această toam­nă, vor fi puse la dispoziţia elevilor din şcolile de cultu­ră generală, profesionale şi tehnice peste 24 500 OOO exemplare, tiraj de 3 ori mai mare decit cel al ma­nualelor editate in peste 40 de ani în regimul burghezo­­moşieresc. • Elevii vor primi în acest an 11 milioane cărţi şco­lare cartonate sau îmbră­cate în material plastic, de standuri cu lucrări ştiinţifice şi literare recomandate elevilor prin programele şcolare, popularizarea prin staţiile de radioficăre, presa locală sau în şcoli a unităţilor care vînd manuale sunt metode care şi-au dovedit eficacitatea în anii prece­denţi. De aceea, este necesar ca ele să fie cît mai larg folosite de librării şi unităţile de difuzare din sectorul cooperatist. în numeroase oraşe, o dată cu extinderea noilor cartiere de locuinţe şi amenajarea spaţiilor comerciale, se deschid şi noi librării. Asemenea magazine de vînzare a cărţilor şi rechizitelor şcolare se a­­menajează în cartierul Socola din Iaşi, în oraşul Bîrlad, chiar în incin­ta Complexului şcolar profesional în noile cartiere din Capitală etc. De pe acum, magazinele de con­fecţii au pus în vînzare noile uni­forme şcolare, iar librăriile un bogat sortiment de rechizite necesare ele­vilor. Este bine ca părinţii elevilor să se îngrijească de procurarea a­­cestora din timp, evitînd astfel aglomeraţia din zilele care preced deschiderea anului de învăţămînt. O atenţie deosebită trebuie să fie acordată asigurării şcolilor de opt ani cu manuale gratuite. O datorie im­portantă a conducerilor acestor şcoli, a profesorilor şi învăţătorilor, a secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare este aceea de a se îngriji ca noile manuale să ajungă în per­fectă stare în şcoli, să fie păstrate cu grijă pînă în prima zi de cursuri cînd, într -un cadru festiv, le vor distribui elevilor. Acest dar va fi un prilej de bucurie pentru şcolari, de exprimare a recunoştinţei faţă de partid şi statul democrat-popular, care le asigură condiţii minunate de învăţătură. Totodată, va fi un pri­lej pentru învăţători şi profesori să-i îndrume pe elevi să studieze cu perseverenţă, zi de zi, pentru a de­veni cadre de nădejde ale economiei şi culturii noastre în plin avînt. La Combinatul poligrafic Casa Scinteil. Un ultim control înainte ca ma­nualele şcolare sa fie expediate spre unităţile de difuzare Foto : Gh. Vinţu­) PROLETARI DIN TOATE ȚARELE, UNITI-VAI Anul XXXIII Nr. 6335 Sîmbătă 1 august 19646 PAGINI - 30 BANI Din toată ţara Cursurile de vară de la Sinaia Astăzi se deschide, la Sinaia, cea de-a V-a serie a cursurilor de vară de limbă, literatură, istorie şi artă a poporului român, organizate de Universitatea din Bucureşti pen­tru profesorii şi specialiştii din do­meniul romanisticii, precum şi pen­tru tinerii cercetători şi studenţi de peste hotare care se specializează în limbile şi literaturile romanice. Aceste cursuri se vor desfăşura, ca şi în anii anteriori, în cadrul a dou­ă secţii : una destinată profesorilor şi specialiştilor cealaltă studenţilor şi tinerilor cercetători. In prima secţie, profesorii şi spe­cialiştii vor putea urmări, în funcţie de interesul lor pentru problemele de lingvistică sau de literatură, unul din cele două cicluri de conferinţe: „Probleme de lexic şi stilistică a lim­bii române“ şi „Doi clasici ai litera­turii române : Eminescu şi Creangă“. Pentru studenţi şi tineri cercetă­tori, programul prevede prelegeri a­­vând două teme generale — „Proble­me specifice ale limbii romåne con­temporane" şi „Aspecte ale literatu­rii române moderne şi contempora­ne“ — precum şi lucrări practice şi seminarii. Pe lingă aceasta, toţi participanţii vor putea audia dife­rite conferinţe privitoare la istoria, geografia, arta, folclorul şi etnogra­fia poporului român. Prelegerile şi conferinţele vor fi ţinute de acade­micieni, profesori universitari şi de către alte personalităţi ale vieţii noastre cultural-ştiinţifice. De ase­menea, în cadrul cursurilor se vor desfăşura colocvii sub auspiciile So­cietăţii române de lingvistică ro­manică. Oaspeţii de peste hotare vor avea posibilitatea de a participa şi la diferite vizite şi excursii, vor a­­sista la seri literare şi la recitale şi audiţii muzicale susţinute de către artişti cunoscuţi, vor viziona filme româneşti, artistice şi documentare. 23 AUGUST Pentru sănătatea ceferiştilor Feroviarii au condiţii specifice de lucru : lucrează ziua, noaptea, au o munca plină de răspundere, sunt răspîndiţi în mii de depouri, gări, halte, şantiere sau puncte de lucru. Pentru ei s-a organizat o reţea vastă de unităţi sanitare. In 1938 reţeaua medicală a C.F.R.­­ului era alcătuită din 5 spitale cu un total de 518 paturi, 5 policlinici şi 93 circumscripţii sanitare de linie sau ateliere. Astăzi feroviarii au la dispoziţie 14 spitale cu o capacitate totală de aproape 2 300 paturi do­tate cu aparatură modernă de radio­logie, roentgenterapie, electrocardio­grafie şi fizioterapie şi explorări funcţionale, secţii de medicină inter­nă, chirurgie, oftalmologie, O.R.L. In această reţea mai funcţionează 23 policlinici, amplasate în centrele fe­roviare importante. In cadrul acestor policlinici sunt organizate 209 servi­cii de consultaţii cu toate speciali­tăţile şi 87 servicii auxiliare — labo­ratoare de analize medicale, cabi­nete de radiologie, de medicină a muncii — care acordă anual peste 3 500 000 consultaţii şi tratamente medicale. Reţeaua sanitară feroviară mai dispune de 164 circumscripţii şi dispensare de întreprindere, 8 labo­ratoare de psihologie a muncii, 29 farmacii, 3 sanatorii de noapte. Adesea, în cele mai îndepărtate staţii de cale ferată sau puncte fe­roviare poposeşte garnitura trenului medical compusă din opt vagoane, în care sunt organizate principalele servicii de specialitate. Personalul medical al acestui tren acordă anual pînă la 30 000 de consultaţii medi­cale feroviarilor de la locurile de muncă mai îndepărtate. Consfătuire a vinificatorilor Staţiunea experimentală viticolă Odobeşti a găzduit in zilele de 30— 31 iulie tradiţionala consfătuire a­­nuală a vinificatorilor, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii şi Ministerul Industriei Alimentare. Cei peste 250 de specialişti din uni­tăţile agricole socialiste, întreprinde­rile vin-alcool, staţiuni experimen­tale şi institute de cercetări au dez­bătut măsurile ce trebuie luate pen­tru buna organizare şi desfăşurare a culesului viilor şi vinificării stru­gurilor în toamna acestui an. în cuvîntul lor, specialiştii au sub­liniat necesitatea grăbirii revizuirii utilajului şi pregătirii spaţiilor de depozitare şi mai ales a bunei orga­nizări a muncii, pentru ca culesul şi vinificarea să se desfăşoare conco­mitent cu celelalte lucrări agricole de toamnă. A fost adoptat un plan de măsuri privind organizarea şi desfăşurarea culesului strugurilor. In încheierea consfătuirii, partici­panţii au vizitat podgoriile Odobeşti şi Coteşti. (Agerpres) In ziarul de azi • Informaţii din activitatea or­ganizaţiilor de partid (pag. 2-a). • V. Vîntu — Faguri carpatini (pag. 3—4). • Din lumea ştiinţei şi tehnicii (pag. 4-a). • Sport (pag. 5-a). • I. Alexandrescu — Guyana britanică . Pretexte şi realităţi (pag. 6-a). REALIZĂRI ÎNSEMNATE IN întrecerea socialista Cu trei zile mai devreme Constructorii de utilaj petrolier din regiunea Ploieşti, care realizea­ză mai mult de 29 la sută din pro­ducţia industrială a regiunii, au în­deplinit planul pe primele 7 luni cu 3 zile mai devreme. Rezul­tatele obţinute se datoresc în cea mai mare parte îmbunătăţirii cola­borării dintre cele 5 uzine de acest fel din regiune şi alte întreprinderi din ţară care cooperează la realiza­rea utilajelor petroliere şi chimice, îmbunătăţirea procesului tehnologic de fabricaţie, introducerea de dispo­zitive şi instalaţii de automatizare au contribuit la sporirea productivi­tăţii muncii cu peste 2 la sută faţă de cea planificată. Producţie sporită economii la preţul de cost GALAŢI (coresp. „Scîntei­i“). — în­ întrecerea socialistă în întâmpinarea celei de-a XX-a aniversări a elibe­rării patriei, colectivele întreprin­derilor­ industriale din regiunea Galaţi obţin succese tot mai mari. De la începutul anului şi pînă acum, laminatorii de la Uzina de tablă subţire din Galaţi au dat peste plan mai mult de 1 000 tone de tablă, iar cei din Brăila aproape 1 400 tone de laminate finite pline. Construc­torii de utilaj greu de la Uzina „Progresul“ au fabricat peste plan 43 de buldozere, iar muncitorii Complexului de industrializare a lemnului au dat aproape 11500 metri pătraţi plăci aglomerate peste prevederile planului. Succese deosebite au obţinut şi colectivele de la Combinatul de celuloză şi hîr­­tie, şantierele navale, fabrici­le de conserve din Tecuci şi Zagna- Vadeni etc. Prin buna gospodărire a materiilor prime, materialelor şi fondurilor băneşti, colectivele din întreprinderile industriale din în­treaga regiune au obţinut în aceas­tă perioadă economii suplimentare la preţul de cost in valoare de 18,3 milioane lei. Minereu mai mult de bună calitate BAIA MARE (coresp. „Scînteii“). Desfăşurînd larg întrecerea socia­listă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, mi­nerii din patru exploatări mara­mureşene — Herja, Săsar, Cavnic şi Băiuţ — au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe primele 7 luni ale anu­lui. Aplicînd metode noi, cum ar fi puşcarea selectivă, alegerea sterilu­lui, podirea vetrelor de abataj etc., minerii de la Herja au trimis insta­laţiilor de preparare minereu con­­ţinînd cu 7,1 la sută mai puţin ste­ril faţă de plan. Productivitatea muncii pe 7 luni a fost depă­şită cu 6,5 la sută la Herja, cu 3,6 la sută la Săsar şi cu peste 2 la sută la exploatarea Băiuţ. Dacă am în­cărca în vagoane de cale ferată mi­nereul extras peste plan numai de două din aceste unităţi — Cavnic şi Băiuţ — s-ar forma un tren cu 332 vagoane. Consumuri reduse de metal BRAŞOV (coresp. „Scînteii“).­­ Co­lectivele uzinelor şi fabricilor construc­toare de maşini din regiunea Braşov dau o atenţie deosebită, în cadrul în­trecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August, folosirii raţionale şi economisi­rii metalului. La uzinele „Steagul roşu“ şi „Tractorul“ din Braşov, „Independenţa" şi „Balanţa" din Sibiu şi în alte întreprinderi s-au re­­proiectat un număr însemnat de repere şi piese, reducîndu-se consumul specific de metal. La Uzina „Rulmen­tul“, prin reducerea barurilor exterioa­re pe ciocanul matriţer de 55 tone şi prin refolosirea capetelor de bară, s-au economisit de la începutul anului şi pînă acum peste 100 tone metal, din care s-au executat în plus 220 000 inele pen­tru rulmenţi conici. Importante canti­tăţi de metal au fost economisite şi la uzinele „Hidromecanica“ și fabrica „E­­lectroprecizia“ din Săcele. Pînă în pre­zent, pe întreaga regiune s-au economi­sit aproape 800 tone de metal. In pagina a ll-a Recomandările Comitetului pen­tru Premiul de Stat al Republi­cii Populare Române privind a­­cordarea Premiului de Stat pe anul 1964 autorilor unor lucrări din domeniul ştiinţei, al tehnicii şi invenţiilor, al literaturii şi artei. Vizita delegaţiei guvernamentale romine in Franţa COMUNICAT ROMÍNO-FRANCEZ PARIS 31 (Agerpres). — In legătură cu vizita delegaţiei guvernamentale a Republicii Popu­lare Romine în Franţa, la Paris a fost dat publicităţii următorul co­municat : Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreşedinte al consiliului, şi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franţa, între 27 şi 31 iu­lie, la invitaţia guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost pri­mit de generalul de Gaulle, pre­şedintele republicii. Preşedintele şi vicepreşedintele consiliului, precum şi ministrul afa­cerilor externe români au avut în­trevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, şi dl. Couve de Murville, ministrul a­­facerilor externe. Aceste întreve­deri au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relaţiilor din­tre cele două ţări şi asupra princi­palelor probleme ale politicii inter­naţionale. Cele două părţi au con­statat cu satisfacţie că există posi­bilităţi pentru a dezvolta şi mai mult bunele relaţii tradiţionale din­tre Romînia şi Franţa. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărci­nat cu cercetarea ştiinţifică, V. Gis­­card d’Estaing, ministrul finanţelor şi al afacerilor economice, şi cu Maurice Bokanowski, ministrul in­dustriei, şi a avut convorbiri la Co­misariatul general pentru Plan. Discuţiile s-au referit, de aseme­nea, şi la problemele economice şi au permis, îndeosebi, să se exami­neze condiţiile în care se execută acordul comercial romîno-francez. Au fost trecute în revistă metode­le şi mijloacele susceptibile de a fa­voriza o creştere a schimburilor. în această ordine de idei, a fost subli­niat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de măr­furi româneşti în Franţa, mai ales a produselor petroliere, precum şi in­tensificarea fluxului regulat de co­menzi româneşti de utilaj industrial din Franţa. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea în­cheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decit aceea a acordu­lui în vigoare. Convorbirile s-au referit, de ase­menea, la relaţiile culturale, ştiinţi­fice şi tehnice dintre cele două ţări. S-a hotărît să se dea o nouă extin­dere acestor relaţii. A fost recunoscută de ambele părţi necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului lim­bilor şi al difuzării cărţii şi culturii. Ansamblul acestor probleme ur­­mează să constituie obiectul unui acord cultural care va fi negociat în toamnă. în cursul şederii delegaţiei române, a fost semnat un aranjament de co­laborare ştiinţifică şi tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea în­cheierii unei convenţii consulare. Diferitele schimburi de vederi care au avut loc şi care s-au desfă­şurat într-o atmosferă de înţelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorinţa, exprimată şi de o parte şi de alta, de a dezvolta relaţiile româno-franceze, în spiritul de prietenie care caracterizează sentimentele celor două popoare unul faţă de altul. Dejun oferit de primul ministru Pompidou Vineri la amiază, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a o­­ferit un dejun în cinstea delegaţiei guvernamentale a Republicii Popu­lare Romíne. La dejun au partici­pat : preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlă­deanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comer­ţului exterior, Mauriciu Novac, vi­cepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar şi pleni­potenţiar al R. P. Romíne la Paris, consilieri şi experţi ai delegaţiei române. Din partea franceză la dejun au participat: Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finanţe­lor şi al afacerilor economice, Gas­ton Palewski, ministru de stat în­sărcinat cu cercetarea ştiinţifică, Christian Fouchet, ministrul educa­ţiei naţionale, Michel Maurice Boka­nowski, ministrul industriei, Alain Peyrefitte, ministrul informaţiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Mau­rice Schumann, preşedintele Comi­siei pentru afacerile externe a Adu­nării Naţionale, Jean Louis Pons, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Franţei la Bucureşti, în timpul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franţei, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule preşedinte, Sunt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicaţie moderne mi-au permis să sosesc de la celă­lalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv., astăzi, la acest de­jun şi pentru a avea împreună con­vorbiri, cărora le prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce ştiu despre convorbirile pe care le-aţi a­­vut dv. şi miniştrii dv. cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceţi, în ca­drul prieteniei tradiţionale dintre Franţa şi România, se situează ast­fel într-un moment în care Franţa, ca şi Romînia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, şi am certitudinea că ceea­ ce aţi văzut din ţara noastră, dacă aţi făcut o comparaţie cu ceea ce cunoşteaţi din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun că a­­ceste schimbări corespund vieţii moderne sunt în direcţia progresului tehnic şi ştiinţific, care este astăzi o lege a lumii, şi că ţara noastră, de o veche cultură ca şi a dv., a deve­nit o ţară industrială, o ţară activă, o ţară de savanţi şi de tehnicieni, în ce vă priveşte şi la dv. s-au produs mari schimbări, dar sunt fe­ricit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate do­meniile, nu însă în ce priveşte prie­tenia tradiţională între Franţa şi Ro­mânia şi că noi ne regăsim, ca şi cum nu ne-am fi îndepărtat sau des­părţit niciodată. Această prietenie îşi are rădăci­nile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preo­cupările noastre culturale şi,­ de a­­ceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineaţă, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul con­vorbirilor pe care le-aţi avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pentru sta­bilirea unei convenţii consulare, pen­tru dezvoltarea relaţiilor noastre teh­nice şi ştiinţifice, în sfîrşit, pentru tratative în vederea unui acord co­mercial, care ar trebui să ne per­mită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sînt de bun augur pentru a permite celor două țări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii și să stabilească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule președinte, exprimîn­­du-mi satisfacţia faţă de vizita dv., a vicepreşedintelui consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe şi a tuturor celor care vă însoţesc, ridic paharul în sănătatea preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea dv. per­sonal şi pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzând, președintele Consi­liului de Miniștri al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnilor, Permiteți-mi să vă exprim recu­noștința delegației române pentru urările pe care le-ați formulat la a­­dresa ţării noastre şi a poporului nostru, pentru atenţia cu care gu­vernul francez ne-a înconjurat în timpul şederii noastre în Franţa. Convorbirile franco-romîne se a­­propie de sfîrşit și aş vrea să fo­losesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cît suntem­ de fericiţi de a împărtăşi sentimen­tele dv. de satisfacţie cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra re­laţiilor dintre Romînia şi Franţa au permis nu numai, să se constate evoluţia favorabilă a relaţiilor fran­co-romîne, dar şi să se examineze metodele şi mijloacele menite să le dezvolte şi mai mult. Miniştrii noştri ai afacerilor ex­terne au semnat un aranjament de colaborare ştiinţifică şi tehnică care creează un cadru şi mai propice pentru noi schimburi în acest do­meniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra inte­resului reciproc pe care-l avem de a spori şi diversifica importurile romîneşti în ţara dv. Ele vor per­mite intensificarea cumpărăturilor romîneşti din Franţa, îndeosebi a bunurilor de echipament. Avem speranţa fermă că tratati­vele pentru un nou acord comercial, pe termen luna, vor duce la soluţii practice şi reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea acelaşi punct de vedere asupra importanţei relaţiilor culturale pentru apropie­rea între ponoare şi­ consolidarea păcii şi suntem­ convinşi că acordul cultural, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dezvoltare relaţiilor între ţă­rile noastre. Astfel, relaţiile franco-romîne, bazate pe prietenia tradiţională a popoarelor noastre, vor duce la o mai profundă apreciere a valorilor noastre materiale şi spirituale şi vor servi tot mai eficient interese­lor celor două popoare ale noastre. în acelaşi timp, răspundem la una din exigenţele fundamentale ale e­­pocii noastre, la una din condiţiile e păcii şi progresului întregii omeniri, şi anume , dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor între toate ţările. Dar vizita noastră, domnule prim­­ministru, dincolo de tratative şi de acorduri, este o mărturie a unui spi­rit pe care aş vrea să-l definesc ca fiind absolut pozitiv, un spirit care a domnit în toate convorbirile noas­tre, un spirit de cordialitate, de sin­ceritate şi de înţelegere reciprocă, care constituie o premisă sigură pentru progresul colaborării între cele două ţări ale noastre. Nu aş putea să închei aceste cîte­­va cuvinte fără a exprima viile noastre mulţumiri pentru programul deosebit de interesant pe care ni l-aţi organizat şi care a făcut ca şe­derea noastră în Franţa să fie pe cît de utilă, pe atît de agreabilă. în timpul acestei şederi, prin forţa îm­prejurărilor, scurtă, dv. aţi reuşit totuşi să ne prezentaţi o scurtă, dar sugestivă, trecere în revistă a rea­lităţilor din ţara dv., în diversitatea lor, unde noile realizări sînt îmbo­găţite de toate cuceririle trecutului; arta dv. şi peisajul dv., tehnica dv. şi cultura dv. o dovedesc. Vă mul­ţumesc pentru că ne-aţi oferit clipe atît de frumoase. Vă rog, domnule prim-ministru, să vă faceţi interpretul nostru pe lingă Excelenţa sa, domnul preşe­dinte Charles de Gaulle, pentru a-i transmite profundul nostru senti­ment de stimă, gratitudinea noas­tră, cele mai bune urări de sănătate din partea noastră. Ridic, deci, paharul pentru pros­peritatea Franței, pentru sănătatea eminentelor noastre gazde, în sănă­tatea dv., domnule prim-ministru, pentru prietenia franco-romînă, pen­­tru înţelegerea internaţională, pentru progresul şi fericirea omenirii. Membrii delegaţiei romina Împreună cu primul ministru şi ministrul de externe al Franţei întrevedere la Consiliul de Miniştri ai Franţei PARIS 31 Trimisul special Ager­pres transmite : Vineri după-amiază, membrii de­legaţiei guvernamentale române. Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­siliului de Miniştri al R. P. Romíne, conducătorul delegaţiei. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, şi Corneliu Mă­nescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Hotel Ma­­tignon, preşedinţia Consiliului de Miniştri al Franţei, cu Georges Pom­pidou, primul ministru al Franţei. După întrevedere, la solicitarea ziariştilor, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declaraţie : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru Geor­ges Pompidou, atît în timpul între­vederii de după-amiază, ca şi în timpul dejunului, atît de agreabil, oferit in onoarea delegaţiei noastre, a fost, după părerea mea, foarte util şi rodnic. Acest schimb de păreri cu Exce­lenţa sa, domnul prim-ministru Pom­pidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pen­tru cauza cunoaşterii reciproce, a în­ţelegerii şi colaborării internaţio­nale. Am analizat posibilităţile care există pentru a promova între Romî­nia şi Franţa relaţii reciproc a­vanta­joase. Nu aş vrea să anticipez asupra co­municatului final referitor la tra­tativele noastre, care va putea foar­te curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă ţin să vă exprim satisfacţia mea cu privire la rezul­tatele acestor întrevederi. Folosesc şi acest prilej pentru a-i mulţumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. ţară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită își va da roadele în opera de dezvoltare a re­lațiilor franco-române.

Next