Scînteia, august 1964 (Anul 33, nr. 6335-6365)

1964-08-01 / nr. 6335

POLVTKRI XMH TOATE TARXLI, IWITI-VAJ Anul XXXIII Nr. 6317 Marți 14 iulie 1964 I 4 PAGINI — 20 BANI 2­2 SPRE NOI REALIZĂRI AUGUST ----------------------------------------­xx In Întrecerea socialistă Cantităţi însemnate de produse peste plan TIMIŞOARA (red. „Drapelul roşu”). In uzinele şi fabricile din regiunea Banat se desfăşoară în aceste zile o susţinută întrecere socialistă pen­tru îndeplinirea şi depăşirea planu­lui şi a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. La oţelăria Martin de la Combinatul siderurgic din Re­şiţa, prin aplicarea a noi măsuri tehnico-organizatorice, durata de elaborare a şarjelor a fost redusă cu 20 minute faţă de media anului trecut; pe această bază, oţelarii au produs peste plan, în primele 6 luni ale anului, 13 800 tone oţel de bună calitate. Realizări de seamă au fost obţinute şi în celelalte întreprinderi din regiunea Banat. In prima jumă­tate a acestui an s-au produs peste plan 8 075 tone fontă, 23 309 tone oţel, 12 864 tone laminate finite, 5 329 tone cărbune brut, 30 000 mc mate­rial lemnos, 69 100 kg fire de bum­bac şi 67 700 perechi de încălţăminte. Indici superiori de utilizare la oţelăriile Hunedoarei Desfăşurînd cu însufleţire între­cerea socialistă în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, oţelarii de la Combinatul siderurgic Hunedoara au realizat şi depăşit în fiecare lună sarcinile de plan. Ca urmare, în prima jumătate a anului ei au dat peste prevederi 60 141 tone de oţel Martin şi electric. Acest im­portant succes are la bază experien­ţa valoroasă dobîndită de către si­­derurgiştii hunedoreni în folosirea procedeelor avansate de lucru şi utilizarea agregatelor. La oţelăria Martin nr. 2, prin introducerea unei tehnologii noi avansate de execu­tare a reparaţiilor curente la cup­toare, s-a micşorat timpul afectat acestor lucrări şi a crescut numărul orelor productive. îmbunătăţirile a­­duse au permis să se obţină de la începutul anului, în medie zilnic pe fiecare m.p. vatră de cuptor, cite 500—600 kg de oţel peste indicele planificat. Au scăzut în acelaşi timp şi cheltuielile de producţie, reali­­zîndu-se economii la preţul de cost planificat în valoare de 2 400 000 lei. In prezent, indicele mediu de utili­zare la cuptoarele oţelăriilor de la Hunedoara, realizat de la începutul anului, este cu 50 la sută mai mare faţă de cel din 1959. Datorită dez­voltării şi modernizării, oţelăriile din acest important centru siderurgic produc în numai 14 zile cantitatea de oţel realizată aici în întreg anul 1948. De la începutul planului de şase ani şi pînă acum, oţelarii hu­nedoreni au asimilat 39 mărci noi de oţeluri. Succesele forestierilor uceveni SUCEAVA (coresp. „Scînteii“). — In exploatările de pădure şi fabri­cile de cherestea din regiunea Su­ceava se desfăşoară în aceste zile o însufleţită întrecere socialistă avînd ca obiective principale valorificarea superioară a masei lemnoase şi creş­terea productivităţii muncii. In pri­mele 6 luni ale anului, colectivele unităţilor din cadrul direcţiei re­gionale a economiei forestiere au dat peste plan produse în valoare de peste 11 milioane lei. Au fost li­vrate în plus unităţilor de industria­lizare şi şantierelor de construcţii 26 400 metri cubi lemn rotund răşi­­noase, 3 300 metri cubi buşteni fag, 1 300 metri cubi buşteni de rulaj, 7 300 metri cubi cherestea răşinoase şi fag etc. în aceeaşi perioadă pro­ductivitatea muncii planificată a fost realizată în proporţie de 100,8 la sută. La obţinerea acestor suc­cese, un rol important au avut creşterea gradului de mecanizare în exploatări şi organizarea muncii în brigăzi cu plata în acord global al­cătuite din muncitori permanenţi. Muncitorii din pădure acordă o a­­tenţie sporită valorificării superioa­re a lemnului de fag. Pe baza creş­terii indicelui de utilizare, ei au ob­ţinut, din aceeaşi masă lemnoasă, 9 800 metri cubi lemn de lucru în plus. s Izvoare nesecate Uzinele „Republica“ Răspund­a dintre prima şi a doua ju­­mătate a anului este însemnată în filele calendarelor printr-o dată precisă. In muncă însă nu există un semn conven­ţional, o piatră de hotar care să des­partă anul în două părţi egale. Să ne gîndim la numeroasele colective care au raportat înainte de termen îndeplinirea sarcinilor lor pe semestrul I. Experienţa acumulată, realizările dobîndite în cele 6 luni de muncă vor fi, neîndoios, întregite, îmbogăţite în viitor ; ele reprezintă doar o cotă pe drumul continuu ascendent al colectivelor din întreprinderi. Zile de iulie. Am vizitat cîteva între­prinderi din Capitală. întrecerea socia­listă în cinstea aniversării victoriosului 23 August a cunoscut, după apariţia re­centei Hotărâri a partidului şi guvernului privitoare la majorarea salariilor tuturor categoriilor de salariați, un nou impuls. Ceea ce caracterizează astăzi activitatea colectivelor este preocuparea tot mai concentrată pentru stabilirea unor noi măsuri temeinice care să asigure înde­plinirea planului la toți indicatorii, a an­gajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, dez­voltarea pe mai departe a realizărilor obţinute, în întreprinderi se iau măsuri concrete menite să pună şi mai larg în valoare rezervele de producţie, în scopul creşterii continue a productivităţii muncii, realizării de cît mai mari economii, redu­cerii şi mai accentuate a preţului de cost al produselor, îmbunătăţirii şi pe viitor a calităţii lor. Aşa se explică angajamen­tele ferme, majorate, pe care le-am aflat la Uzinele „Republica", la Uzina de ma­şini electrice, la Fabrica de confecţii şi tricotaje şi în alte întreprinderi bucureş­­tene — angajamente luate în temeiul noilor posibilităţi descoperite, pentru ri­dicarea pe o treaptă mai înaltă a pro­ducţiei. Vorbind despre întrecerea din aceste zile, să ne adresăm cîtorva fapte. Spunea un teh­nician din uzină: „Fiecare om este apreciat după re­zultate. Ele se văd clar în evidenţa întrecerii. Pe lingă fruntaşii confirmaţi pentru rezultatele lor din anul trecut, s-au ridicat în primul semestru al anului încă 184 de oameni care-şi păstrează lună de lună titlul de evidenţiat în întrecerea socialistă, la la­minorul de 6 ţoli, brigada condusă de Gheorghe Bucurei se menţine constant în „plutonul" evidenţiaţilor, iar la laminorul de 3 ţoli, brigada de retezători condusă de Pavel Mititelu a reuşit şi ea în ulti­mele două luni să înscrie numele mem­brilor ei în rîndul evidenţiaţilor”, la sediul comitetului de partid de la Uzinele „Republica”, tovarăşul Gheorghe Ciubuc, membru în comitetul de partid, mi-a arătat un grafic. El reprezenta pla­nul de măsuri tehnice şi organizatorice luate în scopul îndeplinirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă. Sub rîndurile vechilor rubrici ale planului M.T.O., un alt scris a adăugat noi propuneri de măsuri. „Sînt recente" — mi s-a explicat. Pe temeiul noilor măsuri tehnice și or­ganizatorice ce s-au adăugat celor an­terioare, al rezultatelor înregistrate în muncă de brigăzile conduse de Gheorghe Bucurei, de Pavel Mititelu, şi de atîţia alţii ca ei, recent colectivul uzinei şi-a majorat angajamentele luate în întrecere; producţia peste plan de ţevi finite ur­mează să crească pînă la 23 August de la 1 300 tone — angajament anterior , la 2 800 tone, productivitatea muncii pla­nificată să fie depăşită nu cu 2 la sută ci cu 3 la sută, angajamentul la econo­miile suplimentare peste sarcina de re­ducere a preţului de cost, ca şi la bene­ficii, a fost dublat. Tovarăşul Ni- Uzina colae Jane, se­------------ cretarul comite­de maşini tului de partid, ----------------------- mi-a vorbit des­electrice pre atenţia pe care o acordă comitetul de partid, organizaţiile de bază din uzină laturilor principale, hotărîtoare ale producţiei. De mai mult timp, obiectul unei intense preocupări a comitetului de partid şi con­ducerii uzinei 11 constituie asigurarea rit­micităţii producţiei. Pentru a veni în spri­jinul conducerii uzinei, comitetul de partid a constituit patru colective. Ele cuprind ingineri, tehnicieni, muncitori evidenţiaţi în producţie. Atenţia acestora a fost în­dreptată spre atelierele cheie ale uzinei : prese-împachetări, bobinaj, strungărie. După un studiu amănunţit al pro­ducţiei în atelierele amintite şi o largă consultare cu muncitorii din ateliere, două dintre colective au prezentat pînă acum comitetului de partid concluziile studiilor făcute, însoţite de propuneri de măsuri care să asigure îmbunătăţirea con­tinuă a ritmicităţii producţiei. Colectivele şi-au adîncit studiul pînă în miezul pro­blemelor pe care le ridică organizarea producţiei. O seamă de concluzii şi re­comandări au fost susţinute cu grafice, situaţii privind dinamica producţiei, si­tuaţia realizării sarcinilor de plan la piese fizice, situaţia repartizării pe schimburi a muncitorilor şi personalului tehnico-ingi­­neresc, a disciplinei în muncă. Colecti­vele au făcut aprecieri şi propuneri de­taliate, clare, pentru îmbunătăţirea asis­tenţei tehnice în schimburile II şi III, pen­tru pregătirea lucrului şi a materialelor la începutul schimburilor, la fiecare loc de muncă, folosirea şi respectarea dese­nelor de execuţie şi cite altele. Aş cita şi un alt exemplu care dove­deşte că la Uzina de maşini electrice co­mitetul de partid a acţionat operativ, după apariţia recentei Hotărîri a partidu­lui şi guvernului, propunînd conducerii uzinei noi măsuri temeinice care să asi­gure îndeplinirea sarcinilor de producţie. Mă refer la preocuparea de a reduce pre­ţul de cost al produselor, de a obţine economii cît mai mari. In unul din cele patru colective de care aminteam au fost cuprinşi tovarăşii Dumitru Drăghicescu, Elisabeta Giulvezan, Marin Ghenăran, Iancu Tudor, Vasile Moise şi alţii. Colectivul acesta pregăteşte un studiu detaliat asupra posi­bilităţilor de reducere a preţului de cost Constantin MORARU (Continuare In pag. II-a) Explicaţie practică la locul de muncă. Constantin Crăciun, şeful unei brigăzi de bobinatori de la Uzina de maşini electrice, dind sfaturi pre­ţioase tinerilor Ion Dragomir şi Constantin Draguşin. Lucrările de cali­tate pe care le execută brigada se datoresc în mare măsură îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor Foto : A. Cartojan Din toată ţaraZOR LA RECOLTATUL GRÎULUI Privită din avion, panorama Arge­şului apare ca o ţesătură interesan­tă de linii şi puncte. Ca nişte flu­turi argintii sclipesc în lanuri com­binele. Pilotul îndreaptă avionul spre o tarla întinsă de grîu. Aparatul fo­tografic surprinde un şir de combine în plină activitate (fotografia alătu­rată). Aterizăm. Sîntem pe lanurile gos­podăriei colective Cireaşov, de lin­gă Slatina. Aci sînt de recoltat circa 900 ha cu grîu şi lucrează 6 com­bine, iar 4 tractoare sînt folosite la arături şi semănatul culturilor du­ble. O echipă de colectivişti des­chide drum în lan combinelor, alte echipe — de căruţaşi — eliberează terenurile de paie şi transportă sacii la magazii. Avînd asigurate condiţii bune de lucru, combinerii reuşesc să recolteze zilnic 7—8 hectare. Co­lectiviştii de aici au numai cuvin­te de laudă pentru tractoriştii Con­stantin Dorobanţu, Ion Ivan şi Con­stantin Alexandru (fotografia de sus). Datorită lor, în gospodăria din Ci­reaşov s-au recoltat circa 300 ha cu grîu. Rezultate bune au obţinut şi co­lectiviştii din raionul Drăgăneşti-Olt, raion fruntaş pe regiune la recolta­tul păioaselor. Situaţia de luni seara arată că grîul a fost strîns de pe 48 la sută din suprafaţă. Luni a fost o zi rodnică pentru mecanizato­rii şi colectiviştii din marea majori­tate a unităţilor agricole din regiu­nea Argeş. După datele centralizate la consiliul agricol regional rezultă că pînă în seara zilei de 13 iulie s-au recoltat 55 000 ha cu grîu. Gh. CÎRSTEA Foto : M. Andreescu Azi începe la Mamaia Al ll-lea Festival de muzică uşoară La Teatrul un aer liber de la Mamaia are loc azi deschiderea celui de-al II-lea Festival de mu­zică uşoară. In chdtu­l acestui festival, care se desfăşoară pînă la 19 iulie, vor fi prezentate, în primă audiţie, lucrări selecţio­nate de juriul celui de-al ll­­lea Concurs de creaţie din a­­cest an. Concertele vor cuprinde în program, alături de aceste prime audiţii, unele din crea­ţiile cele mai valoroase ale genu­lui realizate în ultima vreme. Piesele vor fi interpretate de 15 solişti vocali din cei mai cunos­cuţi. Acompaniamentul este sus­ţinut de orchestra de estradă a Radioteleviziunii dirijată de Sile Dinicu, orchestra de muzică u­­şoară a casei de discuri „Elec­­trecord" condusă de Al. Imre şi orchestra Teatrului satiric muzi­cal „C. Tănase", avînd dirijor pe Gelu Solomonescu. Concertele sunt prezentate, alternativ, de Mircea Crișan, Dem Rădulescu, Stela Popescu, Radu Zaharescu și Mihai Ciucă. „Capitala văzută d­e m­i­­e copii De cîtva timp, în sălile muzeului „Bucureştiul în arta plastică" este găzduită o interesantă expoziţie de desene realizate de copii cu tema „Capitala văzută de copii”. Sunt ex­puse 150 de creaţii : picturi în ulei, acuarele, tempera, desene colorate etc., cu o mare varietate tematică care redau imagini din şcoli, de pe terenu­rile de joc şi de sport, din sălile de spectacole şi din parcuri, portrete de colegi şi învăţători etc. Expoziţia ce­lor mai tineri artişti plastici va fi des­chisă pînă la 1 septembrie a. c. noi substaţii de salvare în Capitală s-au dat recent în folo­sinţă două noi substaţii de salvare în cartierele Drumul Taberei şi Panteli­­mon. Noile substaţii sunt amplasate în localuri corespunzătoare şi înzestrate cu aparatură tehnică de specialitate. La staţia centrală de salvare a Capi­talei se efectuează revizia aparaturii de radiotelefon cu care vor fi echi­pate autosalvările. „Cursa Scînteii" Bădără — noul purtător al tricoului galben Ieri, în etapa a doua a „Cursei Scînteii“, primul la Oneşti a a­­juns dinamovistul Gheorghe Bă­dără. De-a lungul celor 156 de kilometri (Buzău-Oneşti), tînărul rutier, dind dovadă de combati­vitate, a reuşit să-şi întreacă par­tenerii, ajungînd la linia de so­sire urmat îndeaproape de N. Ni­­culescu (Steaua). Azi se desfăşoa­ră etapa a treia a acestei popu­lare competiţii cicliste. Finişul ei: Miercurea Ciuc. (Amănunte în pagina a IlI-a). C.E.C.-ul la 100 In toamna acestui an se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, instituţie care, transformată pe baze so­cialiste, a devenit actuala Casă de Economii şi Consemnaţiuni. In legă­tură cu apropiatul centenar, Gheorghe Petrescu, redactor al ziarului nostru, a adresat cîteva întrebări tovarăşului Mircea Popovici, pre­şedintele Consiliului de conducere al C.E.C. I Ce ne puteţi spune despre înce­puturile Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni ? Creată în baza unei legi semnate de domnitorul Cuza la 24 noiembrie 1864, încă înainte de înfiinţarea Băncii Naţionale, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni era destinată să îndeplinească rolul unei instituţii financiare care să centralizeze mij­loacele băneşti ale populaţiei şi cele din alte surse pentru a le putea pune la dispoziţia marilor capitalişti şi a statului burghez. Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a început activitatea — aşa cum atestă documentele vremii — în trei camere din localul Ministerului Fi­nanţelor. După un an, instituţia şi-a mutat sediul într-un local din Hanul Şerban Vodă, pe terenul unde se află în prezent clădirea Băncii de Stat, iar după 10 ani şi-a construit un local propriu în Piaţa Constantin Vodă, nu departe de actuala clădire a Casei de Economii. In 1892, con­ducerea instituţiei a hotărît să con­struiască actualul sediu. Piatra fun­damentală a fost pusă la 8 iunie 1897, iar clădirea a fost terminată în li­nii generale în mai 1900. Lucrările de construcţie au fost executate sub conducerea arhitectului Ion Socules­­cu. Cum s-a dezvoltat acţiunea de economisire prin C.E.C. după eli­berarea patriei ? La 1 septembrie 1948, Casa de E­­conomii şi Consemnaţiuni a fost or­ganizată pe baze noi, socialiste, în cadrul reorganizării întregului apa­rat financiar-bancar. In prezent principala ei sarcină este dezvolta­rea în rîndurile populaţiei a spiritu­lui de economisire şi de bună gos­podărire a banilor, păstrarea dispo­nibilităţilor băneşti ale populaţiei şi efectuarea decontărilor în legătură cu aceste disponibilităţi. Dezvoltarea continuă a economiei noastre naţio­nale, creşterea veniturilor populaţiei au creat posibilităţi de lărgire continuă a acţiunii de atragere la Casa de Economii a unei părţi din veniturile băneşti ale oamenilor muncii. In ţara noastră, acţiunea de economisire se desfăşoară paralel cu sporirea desfacerilor de mărfuri. In acelaşi timp, tot mai mulţi oameni ai muncii de la oraşe şi sate eco­nomisesc în vederea procurării unor obiecte de valoare mai mare, de fo­losinţă îndelungată — mobilă, tele­vizoare, covoare, autoturisme — în dorinţa realizării unor excursii ş.a. Acţiunea de economisire prin C.E.C. are acum un caracter de masă. Dacă în anul 1938 un libret de e­­conomii revenea la 61 locuitori, as­tăzi un libret de economii revine la Dezvoltarea în asemenea proporţii a economiilor băneşti încredinţate spre păstrare Casei de Economii şi Consemnaţiuni oglindeşte încrederea deplină a populaţiei în politica eco­nomică a partidului şi guvernului, în de ani 3 locuitori. Numai în primele cinci luni ale acestui an numărul depună­torilor a crescut cu 151 263. în anul 1938 existau doar 6 935 depunători în mediul sătesc. în prezent, peste 2 milioane oameni ai muncii de la sate sunt posesori de librete de economii. Şi mai grăitor pentru ilustrarea dezvoltării acţiunii de economisire, în anii regimului democrat-popular, sunt indicatorii soldului general al depunerilor la C.E.C. și al cresterii anuale de sold. In perioada 1959— 1963, ritmul mediu anual de crestere a soldului depunerilor a fost de 47,7%. In anul 1963 soldul general a fost de peste 2,7 ori mai mare decît în anul 1960 şi cu 45,1% mai mare decît în 1962. Creşterea anuală de sold arată că populaţia a economisit la C.E.C. în anul 1963 de 4,3 ori mai mult decît în 1959. Ca urmare a în­cheierii colectivizării agriculturii, un cîmp larg de desfăşurare a căpătat acţiunea de economisire la sate. In perioada 1959—1963, creşterea medie anuală a depunerilor la C.E.C. în mediul sătesc a fost de 72,6 la sută, soldul general al depunerilor în me­diul sătesc a fost în 1963 de peste şase ori mai mare faţă de 1959, stabilitatea leului. Ea este totodată o expresie a creşterii continue a ni­velului de trai al oamenilor muncii, precum şi a dezvoltării în rîndurile acestora a deprinderii de a-şi gos­podări cu chibzuinţă veniturile. Recenta hotărîre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariaţi, redu­cerea unor cote ale impozitului pe salarii şi creşterea plafonului de sa­larii în funcţie de care se acordă alocaţia de stat pentru copii creează noi posibilităţi pentru largi catego­rii de oameni ai muncii de a realiza economii. Or, acţiunea de economi­sire corespunde deopotrivă interese­lor personale ale depunătorilor, cît şi intereselor generale ale statului. Caracterul larg de masă pe care l-a căpătat acţiunea de economisire în ţara noastră a impus organizarea unei reţele C.E.C. corespunzătoare nevoilor populaţiei. La dispoziţia de­punătorilor, pentru efectuarea opera­ţiunilor de economii, stau 8 600 uni­tăţi proprii şi mandatare. In scopul asigurării unei cît mai bune deser­viri a depunătorilor, acordăm o a­­tenţie deosebită organizării tot mai bune a reţelei şi folosirii unor in­strumente variate de economisire corespunzătoare cerinţelor depună­torilor. Cu prilejul aniversării centenaru­lui ne propunem să dăm anul acesta o mai mare amploare „Săptămînii economiei“, organizînd în întreaga ţară manifestări speciale. Printre ele se prevede: realizarea unor filme documentare şi de desene animate, avînd ca temă ideea economiei, emi­siuni speciale radiofonice şi de tele­viziune, organizarea în întreaga ţară a unor concursuri „Cine ştie, cîş­­tigă“, expuneri şi manifestări cultu­­ral-artistice. Tot cu prilejul cente­narului se va desfăşura un concurs de afişe. In zilele sărbătoririi centenarului, la sediul Centralei Casei de Econo­mii şi Consemnaţiuni vor fi expuse standuri cu materiale privind isto­ricul economisirii în ţara noastră. Vor fi editate lucrări monografice şi de popularizare a acţiunii de econo­misire, se va emite un timbru spe­cial, se va organiza un concurs de vitrine pe teme C.E.C. I . Ce acţiuni prevedeţi cu ocazia aniversării centenarului ? MASĂ OFERITĂ DE PREZIDIUL C.C. AL P.C.U.S. IN CINSTEA DELEGAŢIEI C. C. AL P. M. R. MOSCOVA 13 (Agerpres). — La 13 iulie, Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a ofe­rit o masă în cinstea delegaţiei Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, alcătuită din tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al R. P. Romíné, Alexandru Bîrlădeanu, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Române, Leonte Răutu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., şeful Direc­ţiei de Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R. Din partea sovietică, la masă au participat tovarăşii N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşii N. S. Hruşciov şi Ion Gheorghe Maurer au rostit cuvîn­­tări prietenești. Masa s-a desfășurat într-o atmos­feră caldă, prietenească.

Next