Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)

1964-09-01 / nr. 6366

PE TEMELE ZILEI Noua promoţie de învăţători şi profesori îşi începe activitatea Azi, 1 septembrie, peste 6 700 de noi absolvenţi ai învăţămîntu­­lui superior universitar şi pedago­gic, alături de numeroşi absol­­venţi ai şcolilor pedagogice de în­văţători şi educatoare, se prezintă la noile lor locuri de muncă — şcolile din oraşe şi sate. Preţuirea şi în­crederea cu care partidul şi statul nostru, întregul popor muncitor îi înconjoară pe acei cărora le încre­dinţează pregătirea pentru viaţă a celor mai tineri cetăţeni ai ţării, grija cu care le asigură condiţii bune de lucru şi de viaţă, oferă cadrelor didactice un teren prielnic de acti­vitate creatoare, de folosire multi­laterală a posibilităţilor lor intelec­tuale în slujba operei de desăvîrşire a construirii socialismului. După cum se ştie, o dată cu des­chiderea noului an şcolar se în­făptuieşte generalizarea învăţămîn­­tului de opt ani. Pregătind tradu­cerea în viaţă a acestei importante hotărîri a Congresului al III-lea al P.M.R., sfaturile populare, îndruma­te de organele locale de partid, s-au îngrijit să creeze şcolii şi slujitori­lor ei un climat tot mai favorabil de muncă, condiţii corespunzătoare de viaţă. O atenţie deosebită se dă primirii şi instalării noilor cadre didactice. Prezentîndu-se la şcolile unde au fost repartizaţi, noii pro­fesori şi învăţători nu se vor mai întîlni cu greutăţile şi pie­dicile de care s-au lovit, în anii dinainte de eliberare, colegii lor mai vîrstnici. Ei sînt întîmpinaţi acum cu căldură de comitetele de partid, de sfaturile populare şi de conducerile de şcoli. Tot­odată ei primesc o indemniza­ţie legală de instalare, au asi­gurate locuinţe, posibilităţi de masă. Comitetele executive ale sfa­turilor populare din toate regiunile ţării au datoria ca, în complexul pregătirilor pentru deschiderea nou­lui an de invăţămînt, să respecte în­tocmai hotărîrile de stat cu privire la repartizarea absolvenţilor şi în­cadrarea noilor cadre didactice în posturi corespunzătoare pregătirii lor, asigurîndu-le condiţii prielnice de activitate şi de viaţă. Profesorii şi învăţătorii cu activi­tate mai îndelungată au cunoscut la vremea lor emoţiile şi greutăţile în­ceputului, legate de lipsa de expe­rienţă. De aceea, întîmpinîndu-i cu căldură pe noii lor colegi, conduce­rile de şcoli, organizaţiile de par­tid, cadrele didactice sunt chemate să-i ajute cu prietenie şi tact să treacă mai uşor peste dificultă­ţile inerente începutului, să se înca­dreze grabnic în colectivele didac­tice ale şcolilor. Desigur, tinerii pro­fesori şi-au însuşit în anii de facul­tate cunoştinţe temeinice de peda­gogie şi metodică, le-au aprofundat în perioadele de practică pedago­gică. Munca de pregătire şi educare a elevilor, de modelare a caractere­lor lor, de formare a unor oameni in­tegri, devotaţi cauzei construirii so­cialismului, cu dragoste de patrie — îndatorire de mare cinste şi răspun­dere a cadrelor didactice — presu­pune însă din partea tinerilor învă­ţători şi profesori o continuă per­fecţionare a pregătirii lor politice şi profesionale, studierea experien­ţei înaintate a pedagogilor fruntaşi. Deosebit de folositoare le va fi tine­relor cadre didactice studierea expe­rienţei profesorilor cu un stagiu mai îndelungat, în ce priveşte alcătuirea planurilor de lecţii, planificarea ca­lendaristică a materiei la obiectul de studiu respectiv, desfăşurarea ac­tivităţilor educative cu elevii, îm­bogăţirea pregătirii personale prin studiu individual etc. Un binevenit prilej de învăţăminte vor fi şi cons­fătuirile raionale ale cadrelor didac­tice, unde tinerii trebuie să fie invi­taţi pentru a li se înlesni, şi pe a­­ceastă cale, cunoaşterea experien­ţei înaintate din şcolile locale. O nouă promoţie de profesori şi învăţători îşi începe astăzi activi­tatea. Sunt tineri crescuţi şi e­­ducaţi în anii puterii populare, în­conjuraţi de grija şi dragostea întregului popor, cu posibilităţi largi de specializare. Ei pornesc la lucru dornici să fructifice în viaţă, la catedră, cunoştinţele do­­bîndite în anii de şcoală, să con­tribuie la pregătirea ştiinţifică şi la educaţia patriotică şi cetăţenească a multor generaţii de elevi, la răspîn­­direa cunoştinţelor ştiinţifice în rîn­­durile oamenilor muncii. Tuturor le urăm mult spor la muncă şi succes în activitatea importantă şi plină de răspundere căreia i s-au dedicat. Pe şantierul marelui Combinat de îngrăşăminte chimice din Turnu-Mă­gurele Foto : Gh. Vinţili IN ZIARUL DE AZI: • Conf. univ. E. Dobrescu, conf. univ. P. Vagu — Un curs In­structiv de economie concreta (pag. 2-a). • FI. Ceauşescu — Drumurile Bărăganului (pag. 2-a). • G. Graure — La ghişeul poş­tal (pag. 2-a). • Buletin : La Expoziţia realiză­rilor economiei nationale (pag. 3-a). • Sport (pag- 3-a). • Răsfoind presa străină (pag. 3-a). COMUN­I­CAT în conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugo­slavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. 700000 metri foraţi cu turbina PITEŞTI (coresp. „Scînteii“).­­ Anul acesta, sondorii din întreprin­derile Trustului de foraj Argeş au extins forajul cu turbina. Calculele făcute arată că, din anul 1959, cînd s-au săpat cu turbina primele sonde, s-au forat după această metodă în regiunea Argeş peste 700 000 m. Prin aplicarea metodelor avansate de lu­cru sondorii de aici au forat peste prevederi, de la începutul anului şi pînă acum, 20 sonde şi au realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 11 500 000 lei. Deschiderea Congresului internaţional de ştiinţa solului In sala Palatului R. P. Romíne au început luni dimineaţa lucrările ce­lui de-al VIII-lea Congres interna­ţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară în­tre 31 august şi 9 septembrie, par­ticipă peste 1200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mon­dială, profesori, cercetători ştiinţi­fici, conducători de institute de cer­cetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte re­prezentanţi ai Organizaţiei pentru a­­limentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei internaţio­nale pentru energia atomică. în prezidiu au luat loc conducă­tori ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. în prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Acade­miei R. P. Romíné, Ştefan Bălan, ministrul învățământului, Mihai Su­­der, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comi­tetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, preşedintele Comite­tului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consi­liului de Stat şi al guvernului Re­publicii Populare Române, o căl­duroasă urare de bun venit emi­nenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Ca­pitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci con­tinente, constituie prin amploarea participării, cît şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o impor­tantă manifestare ştiinţifică inter­naţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă în­tre specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor adu­ce o contribuţie de seamă la pro­gresul ştiinţei, în interesul ome­nirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — spo­rirea fertilităţii solului şi a capaci­tăţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de spe­cialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea ali­mentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului,­­ în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea feno­mene ca foametea, mizeria şi sub­nutriţia ; imense suprafeţe de tere­nuri favorabile agriculturii sunt ne­valorificate, dau un randament scă­zut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei popu­laţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridi­carea economică a regiunilor sub­dezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţi­­fice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deo­sebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asocia­ţia dumneavoastră — important for de colaborare internaţională în do­meniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea com­plexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea produc­ţiei agricole, contribuţia substanţia­lă adusă la elaborarea hărţii solu­rilor lumii, precum şi alte valoroa­se lucrări se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, mem­bru fondator al Asociaţiei Interna­ţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvolta­rea Asociaţiei şi la progresul ştiin­ţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiş­tilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţi­nute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preo­cupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţiona­le, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agricultu­rii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hra­na populaţiei, aprovizionarea indus­triei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. în ţara noastră, agricultura, re­organizată pe baze noi, este orien­tată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceri­rilor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economi­că — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrări­lor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hi­brizi cu mare productivitate consti­tuie mijloacele prin care vom asi­gura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înain­tată, capabilă să asigure o abun­denţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocu­pare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utili­zarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi com­baterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sără­­turate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămîn­­turilor fertile din luncile principa­lelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate ca­tegoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favora­bile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cît mai strîn­­să a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., pre­ţioasa activitate pe care o desfă­şuraţi se bucură de o înaltă consi­deraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai dar­nică, spre binele omului. O aseme­nea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii ome­niri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colabo­rării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îm­bogăţire a tezaurului gîndirii uma­ne prin schimbul de valori spiri­tuale. (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucră­rile acestui Congres, care se desfă­şoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zile­lor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze pu­ternice). * Au luat apoi cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedin­tele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. Io­­nescu Şişeşti, din partea oamenilor, de ştiinţă din R. P. Română, prof. dr. Richard Bradfield de la Univer­(Continuare în pag. IlI-a) ÎNTRECEREA CONTINUA Spre atingerea indicatorilor proiectaţi Trei operatori chimişti — fie­care cîte 8 ore — urmăresc de la tabloul de comandă al fabricii de acid sulfuric, din cadrul Combi­natului chimic Turnu Măgurele, producţia noului obiectiv. Cei trei „contactişti“, cum li se spune după noul loc de muncă — Ioan Boşneagu, Marin Meroşu şi Ni­colae Popescu — intervin opera­tiv ori de cîte ori instalaţia poate fi reglată spre a spori producţia zilnică. Pînă acum s-a ajuns la o producţie ritmică pe schimburi, totalizînd 260 de tone în 24 de ore. Au fost livrate peste 3 500 de tone de acid sulfuric. In cadrul întrecerii, eforturile colectivului de aici sunt concen­trate spre atingerea într-un timp cît mai scurt a capacităţii pre­văzute în proiect. Metode eficiente de bună gospodărire a metalului Concomitent cu sporirea pro­ducţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost, siderurgiştii de la Uzi­nele „Oţelul Roşu“ urmăresc în întrecerea socialistă şi gospodă­rirea cu grijă a metalului, în acest sens ei extind tot mai mult laminarea la toleranţe negative. Rezultatele obţinute sunt eviden­te. Numai în anul acesta colecti­vul uzinelor a economisit peste 1 820 tone de metal. Cu rezultate bune folosesc acest procedeu şi laminoriştii reşiţeni, care prelucrează la toleranţe ne­gative peste 50 la sută din pro­­filele de laminate, precum şi cei de la Hunedoara şi Cîmpia Turzii. Ca urmare, în întreaga indus­trie siderurgică s-au economisit de la începutul anului și pînă acum, mai mult de 4 000 tone metal. In industria constructoare de mașini, utilizarea unor astfel de laminate cu dimensiuni foarte a­­propiate de forma finită a piese­lor, a contribuit, de asemenea, la obţinerea unor importante e­­conomii de metal, întrucît s-au eliminat în mare măsură pierde­rile, care se înregistrau în timpul prelucrării. Totodată, s-a redus simţitor timpul de manoperă ne­cesar la piesele care se realizea­ză din astfel de laminate. Cu 12 zile mai devreme de la începutul anului şi pînă acum, colectivele de muncă din întreprinderile regiunii Suceava au depăşit planul producţiei glo­bale cu 67 876 000 lei, iar cel al producţiei-marfă cu 94 191 000 lei. Aceste succese se datoresc îndeo­sebi aplicării măsurilor tehnico­­organizatorice prevăzute, ceea ce a făcut ca în întreprinderile in­dustriale republicane şi locale să se realizeze ritmic, lună de lună, planul atît la producţia globală cît şi la producţia marfă. Nume­roase întreprinderi au anunţat îndeplinirea înainte de termen a planului pe 8 luni. Printre acestea se numără întreprinderile apar­­ţinînd Direcţiei regionale a econo­miei forestiere, care au realizat planul pe 8 luni cu 12 zile mai devreme, economii suplimentare de 2 271 000 lei şi beneficii peste plan de 12 000 000 lei. PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. P. CHINEZE Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. P. Chineze care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Con­siliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P. C. Chinez, vice­premier al Consiliului de Stat, con­ducătorul delegaţiei, Liu Ia-lou, membru al C.C. al P. C. Chinez, ad­junct al ministrului apărării naţio­nale, Li Cian, adjunct al ministru­lui comerţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chi­mice, membru al Academiei de ştiin­ţe din China, şi Liu Fan, ambasado­rul R. P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate dra­pelele de stat ale R. P. Romíne şi R. P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, Cornel Onescu, mem­bru al C.C. al P.M.R., Roman Moldo­van, prim-vicepreşedinte al Comite­tului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, ad­junct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au sa­lutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor dele­gaţiei flori. ★ De pe bordul avionului, conducă­torul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă :­ ­ I 1 La plecare pe aeroportul Otopeni Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Dragi tovarăşi, în momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv. ţări, permiteţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, precum şi ospi­talierului popor romín. în timpul şederii sale în România, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte priete­nia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi po­porul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării Romîniei şi prin vizitele făcute, noi am căpătat o im­presie adîncă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţi­nut poporul român sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín. Urez poporului romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite in construcţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a României. LI SIEN-NIEN conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. D. VIETNAM Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. D. Vietnam care, la invitaţia C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consi­liului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romî­niei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Birou­lui Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepre­şedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, conducătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, mi­nistrul culturii, secretar general ad­junct al Partidului Socialist, mem­bru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Viet­nam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale R. P. Romíne şi R. D. Vietnam. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăză­rescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general­­colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pom­piliu Macovei, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai, misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au sa­lutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delega­ţiei flori. La plecare pe aeroportul Otopeni Încheierea cursurilor de vară de limbă, literatură, istorie şi artă a poporului român Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, care au avut loc la Sinaia, sub auspiciile Universită­ţii Bucureşti, şi-au încheiat vizitele făcute în ţara noastră după termi­narea cursurilor. Cei 150 oaspeţi din numeroase ţări ale lumii — profe­sori, cercetători ştiinţifici şi studenţi care se specializează în filologie ro­manică — au participat la excursiile organizate pe Valea Bistriţei, la La­cul Roşu, Bicaz, Iaşi şi Bacău, pe li­toralul Mării Negre şi au vizitat o­­raşul Bucureşti. Duminică seara, prof. dr. Alexan­dru Bălăci, prorector al Universită­ţii Bucureşti, şi prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, directorul cursurilor, au înmînat participanţi­lor diplomele de absolvire. Cu a­­ceastă ocazie au luat cuvîntul din partea oaspeţilor profesori şi stu­denţi, care au adus mulţumiri pen­tru modul de organizare şi desfă­şurare a cursurilor, pentru înalta ţinută ştiinţifică şi valoarea lor in­structivă, pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a cunoaşte limba, literatura, istoria şi arta poporului român, precum şi pentru ospitali­tatea cu care au fost înconjuraţi.

Next