Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)
1964-09-01 / nr. 6366
PE TEMELE ZILEI Noua promoţie de învăţători şi profesori îşi începe activitatea Azi, 1 septembrie, peste 6 700 de noi absolvenţi ai învăţămîntului superior universitar şi pedagogic, alături de numeroşi absolvenţi ai şcolilor pedagogice de învăţători şi educatoare, se prezintă la noile lor locuri de muncă — şcolile din oraşe şi sate. Preţuirea şi încrederea cu care partidul şi statul nostru, întregul popor muncitor îi înconjoară pe acei cărora le încredinţează pregătirea pentru viaţă a celor mai tineri cetăţeni ai ţării, grija cu care le asigură condiţii bune de lucru şi de viaţă, oferă cadrelor didactice un teren prielnic de activitate creatoare, de folosire multilaterală a posibilităţilor lor intelectuale în slujba operei de desăvîrşire a construirii socialismului. După cum se ştie, o dată cu deschiderea noului an şcolar se înfăptuieşte generalizarea învăţămîntului de opt ani. Pregătind traducerea în viaţă a acestei importante hotărîri a Congresului al III-lea al P.M.R., sfaturile populare, îndrumate de organele locale de partid, s-au îngrijit să creeze şcolii şi slujitorilor ei un climat tot mai favorabil de muncă, condiţii corespunzătoare de viaţă. O atenţie deosebită se dă primirii şi instalării noilor cadre didactice. Prezentîndu-se la şcolile unde au fost repartizaţi, noii profesori şi învăţători nu se vor mai întîlni cu greutăţile şi piedicile de care s-au lovit, în anii dinainte de eliberare, colegii lor mai vîrstnici. Ei sînt întîmpinaţi acum cu căldură de comitetele de partid, de sfaturile populare şi de conducerile de şcoli. Totodată ei primesc o indemnizaţie legală de instalare, au asigurate locuinţe, posibilităţi de masă. Comitetele executive ale sfaturilor populare din toate regiunile ţării au datoria ca, în complexul pregătirilor pentru deschiderea noului an de invăţămînt, să respecte întocmai hotărîrile de stat cu privire la repartizarea absolvenţilor şi încadrarea noilor cadre didactice în posturi corespunzătoare pregătirii lor, asigurîndu-le condiţii prielnice de activitate şi de viaţă. Profesorii şi învăţătorii cu activitate mai îndelungată au cunoscut la vremea lor emoţiile şi greutăţile începutului, legate de lipsa de experienţă. De aceea, întîmpinîndu-i cu căldură pe noii lor colegi, conducerile de şcoli, organizaţiile de partid, cadrele didactice sunt chemate să-i ajute cu prietenie şi tact să treacă mai uşor peste dificultăţile inerente începutului, să se încadreze grabnic în colectivele didactice ale şcolilor. Desigur, tinerii profesori şi-au însuşit în anii de facultate cunoştinţe temeinice de pedagogie şi metodică, le-au aprofundat în perioadele de practică pedagogică. Munca de pregătire şi educare a elevilor, de modelare a caracterelor lor, de formare a unor oameni integri, devotaţi cauzei construirii socialismului, cu dragoste de patrie — îndatorire de mare cinste şi răspundere a cadrelor didactice — presupune însă din partea tinerilor învăţători şi profesori o continuă perfecţionare a pregătirii lor politice şi profesionale, studierea experienţei înaintate a pedagogilor fruntaşi. Deosebit de folositoare le va fi tinerelor cadre didactice studierea experienţei profesorilor cu un stagiu mai îndelungat, în ce priveşte alcătuirea planurilor de lecţii, planificarea calendaristică a materiei la obiectul de studiu respectiv, desfăşurarea activităţilor educative cu elevii, îmbogăţirea pregătirii personale prin studiu individual etc. Un binevenit prilej de învăţăminte vor fi şi consfătuirile raionale ale cadrelor didactice, unde tinerii trebuie să fie invitaţi pentru a li se înlesni, şi pe această cale, cunoaşterea experienţei înaintate din şcolile locale. O nouă promoţie de profesori şi învăţători îşi începe astăzi activitatea. Sunt tineri crescuţi şi educaţi în anii puterii populare, înconjuraţi de grija şi dragostea întregului popor, cu posibilităţi largi de specializare. Ei pornesc la lucru dornici să fructifice în viaţă, la catedră, cunoştinţele dobîndite în anii de şcoală, să contribuie la pregătirea ştiinţifică şi la educaţia patriotică şi cetăţenească a multor generaţii de elevi, la răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice în rîndurile oamenilor muncii. Tuturor le urăm mult spor la muncă şi succes în activitatea importantă şi plină de răspundere căreia i s-au dedicat. Pe şantierul marelui Combinat de îngrăşăminte chimice din Turnu-Măgurele Foto : Gh. Vinţili IN ZIARUL DE AZI: • Conf. univ. E. Dobrescu, conf. univ. P. Vagu — Un curs Instructiv de economie concreta (pag. 2-a). • FI. Ceauşescu — Drumurile Bărăganului (pag. 2-a). • G. Graure — La ghişeul poştal (pag. 2-a). • Buletin : La Expoziţia realizărilor economiei nationale (pag. 3-a). • Sport (pag- 3-a). • Răsfoind presa străină (pag. 3-a). COMUNICAT în conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, semnat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad, de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile de Fier, pe Dunăre. Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca în ziua de 7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări. La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R., Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din conducerile de stat şi de partid din cele două ţări. 700000 metri foraţi cu turbina PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). Anul acesta, sondorii din întreprinderile Trustului de foraj Argeş au extins forajul cu turbina. Calculele făcute arată că, din anul 1959, cînd s-au săpat cu turbina primele sonde, s-au forat după această metodă în regiunea Argeş peste 700 000 m. Prin aplicarea metodelor avansate de lucru sondorii de aici au forat peste prevederi, de la începutul anului şi pînă acum, 20 sonde şi au realizat economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 11 500 000 lei. Deschiderea Congresului internaţional de ştiinţa solului In sala Palatului R. P. Romíne au început luni dimineaţa lucrările celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. La Congres, care se desfăşoară între 31 august şi 9 septembrie, participă peste 1200 de specialişti — oameni de ştiinţă cu reputaţie mondială, profesori, cercetători ştiinţifici, conducători de institute de cercetări şi departamente — din 66 de ţări din întreaga lume. Iau parte reprezentanţi ai Organizaţiei pentru alimentaţie şi agricultură (F.A.O.), ai U.N.E.S.C.O. şi Agenţiei internaţionale pentru energia atomică. în prezidiu au luat loc conducători ai Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, reprezentanţi ai F.A.O., U.N.E.S.C.O. şi Comitetului de organizare a Congresului. în prezidiul primei şedinţe au luat loc Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Alexandru Moghioroş şi Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Romíné, Ştefan Bălan, ministrul învățământului, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de Stat al Apelor, acad. Alexandru Codarcea, preşedintele Comitetului Geologic, Ion Cosma, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei. Participanţii la Congres au fost salutaţi de prof. Nicolae Giosan, membru corespondent al Academiei R. P. Române, preşedintele Comitetului de organizare a celui de-al VIII-lea Congres internaţional de ştiinţa solului. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a rostit cuvîntarea inaugurală. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimaţi prieteni şi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, Este deosebit de plăcut pentru mine să adresez, în numele Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, o călduroasă urare de bun venit eminenţilor reprezentanţi ai ştiinţei solului din lumea întreagă, reuniţi la acest important Congres pe care avem cinstea de a-l găzdui în Capitala ţării noastre. Congresul dv., întrunind savanţi din 66 de ţări de pe cele cinci continente, constituie prin amploarea participării, cît şi prin însemnătatea problemelor în dezbatere, o importantă manifestare ştiinţifică internaţională. Este neîndoielnic că acest vast schimb de experienţă între specialişti cu înaltă competenţă şi conlucrarea lor rodnică vor aduce o contribuţie de seamă la progresul ştiinţei, în interesul omenirii. Problema fundamentală căreia dv. îi consacraţi eforturile — sporirea fertilităţii solului şi a capacităţii lui de producţie — suscită atenţia nu numai a cadrelor de specialitate, ci este urmărită cu viu interes şi preocupă cercuri tot mai largi, ca problemă de însemnătate majoră pentru îmbunătăţirea alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale popoarelor. Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reuşit să obţină cuceriri strălucite care au amplificat în proporţii grandioase forţa şi posibilităţile omului, în diferite părţi ale lumii continuă să persiste asemenea fenomene ca foametea, mizeria şi subnutriţia ; imense suprafeţe de terenuri favorabile agriculturii sunt nevalorificate, dau un randament scăzut sau se degradează. Desigur, schimbarea acestor stări de lucruri, asigurarea hranei populaţiei mereu în creştere a globului şi ridicarea neîncetată a nivelului ei de viaţă presupun transformări economico-sociale, un efort colectiv pe plan internaţional pentru ridicarea economică a regiunilor subdezvoltate. O premisă esenţială o constituie în acelaşi timp aplicarea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice în scopuri paşnice, progresul tuturor ramurilor ştiinţei puse în slujba sporirii continue a rodniciei pămîntului. Sîntem bucuroşi să constatăm că în această direcţie un aport de deosebită însemnătate aduce activitatea bogată pe care o desfăşoară Asociaţia dumneavoastră — important for de colaborare internaţională în domeniul ştiinţelor agricole. Studiile întreprinse pentru cunoaşterea complexă a solului şi stabilirea celor mai eficiente mijloace de ridicare a fertilităţii lui, cercetările efectuate într-o serie de probleme teoretice şi practice legate de sporirea producţiei agricole, contribuţia substanţială adusă la elaborarea hărţii solurilor lumii, precum şi alte valoroase lucrări se bucură de o înaltă şi binemeritată apreciere. Cu satisfacţie relevăm că, de la Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţă a Solului, iniţiator al primei conferinţe mondiale de pedologie, savanţii români au adus şi aduc contribuţia lor la dezvoltarea Asociaţiei şi la progresul ştiinţelor agricole. Lucrările Congresului şi vizitele în unităţi industriale şi agricole, în instituţii de cercetare, învăţămînt şi cultură, în oraşele şi satele ţării vor oferi prilejul cunoaşterii mai îndeaproape a activităţii specialiştilor şi oamenilor noştri de ştiinţă din agricultură, a realizărilor obţinute de poporul nostru în domeniul economiei şi culturii. Impărtăşindu-vă cîteva din preocupările noastre în aceste domenii, aş dori să arăt că guvernul român, depunînd eforturi neslăbite pentru avîntul industriei, de care depinde progresul întregii economii naţionale, a pus concomitent în centrul atenţiei sale dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei agricole, ca una din principalele sarcini ale construcţiei economice. România îşi asigură din producţia proprie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime agricole şi disponibilităţi pentru export. în ţara noastră, agricultura, reorganizată pe baze noi, este orientată pe calea dezvoltării ei intensive şi multilaterale, utilizării tot mai largi a tehnicii moderne şi a cuceririlor ştiinţei, concentrării producţiei în unităţi specializate, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică — proces în cursul căruia se va realiza transformarea treptată a producţiei agricole într-o varietate a muncii industriale. Mecanizarea completă a lucrărilor agricole, ridicarea gradului de chimizare, extinderea irigaţiilor, folosirea seminţelor din soiuri şi hibrizi cu mare productivitate constituie mijloacele prin care vom asigura deplina valorificare a marilor rezerve de care dispunem pentru a făuri o agricultură modernă, înaintată, capabilă să asigure o abundenţă de produse agricole. Un obiect de permanentă preocupare pentru specialiştii şi organele noastre agricole îl constituie utilizarea raţională a fondului funciar, ridicarea fertilităţii şi a capacităţii lui de producţie, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului, terasările şi plantaţiile masive pe terenurile supuse acestui proces, valorificarea solurilor nisipoase şi a celor sărăturate, aducerea în circuitul agricol prin îndiguiri şi desecări a pămînturilor fertile din luncile principalelor cursuri de apă. Sarcinile complexe ale dezvoltării agriculturii au solicitat şi solicită o grijă deosebită pentru pregătirea cadrelor de specialişti de toate categoriile şi perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor profesionale, pentru asigurarea celor mai favorabile condiţii de activitate ştiinţifică, pentru îmbunătăţirea conducerii cercetărilor şi legarea cît mai strînsă a ştiinţei agricole de practică. Stimaţi oaspeţi, prieteni, Munca şi preocupările dv., preţioasa activitate pe care o desfăşuraţi se bucură de o înaltă consideraţie slujind un ţel din cele mai nobile — de a face natura mai darnică, spre binele omului. O asemenea activitate este legată organic, indisolubil, de menţinerea păcii — deziderat arzător al întregii omeniri. Statul nostru, care, împreună cu celelalte state iubitoare de pace, depune eforturi neslăbite pentru statornicirea unei păci trainice în lume, salută şi sprijină contactele dintre oamenii de ştiinţă din toate ţările, ca factor de întărire a colaborării internaţionale, de cunoaştere şi apropiere între popoare, de îmbogăţire a tezaurului gîndirii umane prin schimbul de valori spirituale. (Aplauze), îmi exprim convingerea că lucrările acestui Congres, care se desfăşoară sub lozinca „Pîine şi pace“, vor aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea spiritului de înţelegere şi colaborare internaţională, vor sluji cauza plină de măreţie a zilelor noastre — pacea, bunăstarea şi prietenia popoarelor ! Urez Congresului dumneavoastră cel mai deplin succes ! (Aplauze puternice). * Au luat apoi cuvîntul acad. prof. Nicolae Cernescu, preşedintele Asociaţiei internaţionale de ştiinţa solului, acad. prof. Gh. Ionescu Şişeşti, din partea oamenilor, de ştiinţă din R. P. Română, prof. dr. Richard Bradfield de la Univer(Continuare în pag. IlI-a) ÎNTRECEREA CONTINUA Spre atingerea indicatorilor proiectaţi Trei operatori chimişti — fiecare cîte 8 ore — urmăresc de la tabloul de comandă al fabricii de acid sulfuric, din cadrul Combinatului chimic Turnu Măgurele, producţia noului obiectiv. Cei trei „contactişti“, cum li se spune după noul loc de muncă — Ioan Boşneagu, Marin Meroşu şi Nicolae Popescu — intervin operativ ori de cîte ori instalaţia poate fi reglată spre a spori producţia zilnică. Pînă acum s-a ajuns la o producţie ritmică pe schimburi, totalizînd 260 de tone în 24 de ore. Au fost livrate peste 3 500 de tone de acid sulfuric. In cadrul întrecerii, eforturile colectivului de aici sunt concentrate spre atingerea într-un timp cît mai scurt a capacităţii prevăzute în proiect. Metode eficiente de bună gospodărire a metalului Concomitent cu sporirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost, siderurgiştii de la Uzinele „Oţelul Roşu“ urmăresc în întrecerea socialistă şi gospodărirea cu grijă a metalului, în acest sens ei extind tot mai mult laminarea la toleranţe negative. Rezultatele obţinute sunt evidente. Numai în anul acesta colectivul uzinelor a economisit peste 1 820 tone de metal. Cu rezultate bune folosesc acest procedeu şi laminoriştii reşiţeni, care prelucrează la toleranţe negative peste 50 la sută din profilele de laminate, precum şi cei de la Hunedoara şi Cîmpia Turzii. Ca urmare, în întreaga industrie siderurgică s-au economisit de la începutul anului și pînă acum, mai mult de 4 000 tone metal. In industria constructoare de mașini, utilizarea unor astfel de laminate cu dimensiuni foarte apropiate de forma finită a pieselor, a contribuit, de asemenea, la obţinerea unor importante economii de metal, întrucît s-au eliminat în mare măsură pierderile, care se înregistrau în timpul prelucrării. Totodată, s-a redus simţitor timpul de manoperă necesar la piesele care se realizează din astfel de laminate. Cu 12 zile mai devreme de la începutul anului şi pînă acum, colectivele de muncă din întreprinderile regiunii Suceava au depăşit planul producţiei globale cu 67 876 000 lei, iar cel al producţiei-marfă cu 94 191 000 lei. Aceste succese se datoresc îndeosebi aplicării măsurilor tehnicoorganizatorice prevăzute, ceea ce a făcut ca în întreprinderile industriale republicane şi locale să se realizeze ritmic, lună de lună, planul atît la producţia globală cît şi la producţia marfă. Numeroase întreprinderi au anunţat îndeplinirea înainte de termen a planului pe 8 luni. Printre acestea se numără întreprinderile aparţinînd Direcţiei regionale a economiei forestiere, care au realizat planul pe 8 luni cu 12 zile mai devreme, economii suplimentare de 2 271 000 lei şi beneficii peste plan de 12 000 000 lei. PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. P. CHINEZE Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. P. Chineze care, la invitaţia C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte : Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat, conducătorul delegaţiei, Liu Ia-lou, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului apărării naţionale, Li Cian, adjunct al ministrului comerţului exterior, Hou De-ban, adjunct al ministrului industriei chimice, membru al Academiei de ştiinţe din China, şi Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne şi R. P. Chineze. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Chivu Stoica, Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cornel Onescu, membru al C.C. al P.M.R., Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., general-colonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. P. Chineze la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. ★ De pe bordul avionului, conducătorul delegaţiei chineze a adresat următoarea telegramă : I 1 La plecare pe aeroportul Otopeni Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Dragi tovarăşi, în momentul cînd părăsim pămîntul frumoasei dv. ţări, permiteţi-mi ca în numele tuturor membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze să exprim încă o dată cordiale mulţumiri dv. şi prin dv. Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat al R. P. Romíné şi Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, precum şi ospitalierului popor romín. în timpul şederii sale în România, delegaţia noastră s-a bucurat de o primire caldă şi prietenoasă din partea dv., ceea ce oglindeşte prietenia frăţească profundă şi de nezdruncinat dintre poporul chinez şi poporul român. Prin participarea la festivităţile consacrate celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei şi prin vizitele făcute, noi am căpătat o impresie adîncă despre lupta eroică şi realizările uriaşe pe care le-a obţinut poporul român sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín. Urez poporului romín, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romín, să obţină şi pe mai departe realizări şi mai strălucite in construcţia socialistă. Vă doresc sănătate dv. personal şi celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a României. LI SIEN-NIEN conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale chineze PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A R. D. VIETNAM Luni dimineaţă a părăsit Capitala delegaţia de partid şi de stat a R. D. Vietnam care, la invitaţia C. C. al P.M.R., Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al R. P. Române, a participat la sărbătorirea celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. Din delegaţie au făcut parte Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale, conducătorul delegaţiei, Hoang Minh Giam, ministrul culturii, secretar general adjunct al Partidului Socialist, membru în Prezidiul Frontului Patriei, Hoang Tu, ambasadorul R. D. Vietnam la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne şi R. D. Vietnam. La plecare membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Roman Moldovan, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, membru al Consiliului de Stat, Gheorghe Cioară, Constantin Lăzărescu şi Andrei Păcuraru, membri supleanţi ai C.C. al P.M.R., generalcolonel Ion Tutoveanu, adjunct al ministrului forţelor armate, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Simion, şef de secţie la C.C. al P.M.R., şi de alte persoane oficiale. Au fost de faţă şefi şi membri ai, misiunilor diplomatice ale ţărilor socialiste acreditaţi în R. P. Romînă, precum şi membrii ambasadei R. D. Vietnam la Bucureşti. Numeroşi oameni ai muncii au salutat călduros delegaţia. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegaţiei flori. La plecare pe aeroportul Otopeni Încheierea cursurilor de vară de limbă, literatură, istorie şi artă a poporului român Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, care au avut loc la Sinaia, sub auspiciile Universităţii Bucureşti, şi-au încheiat vizitele făcute în ţara noastră după terminarea cursurilor. Cei 150 oaspeţi din numeroase ţări ale lumii — profesori, cercetători ştiinţifici şi studenţi care se specializează în filologie romanică — au participat la excursiile organizate pe Valea Bistriţei, la Lacul Roşu, Bicaz, Iaşi şi Bacău, pe litoralul Mării Negre şi au vizitat oraşul Bucureşti. Duminică seara, prof. dr. Alexandru Bălăci, prorector al Universităţii Bucureşti, şi prof. univ. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, directorul cursurilor, au înmînat participanţilor diplomele de absolvire. Cu această ocazie au luat cuvîntul din partea oaspeţilor profesori şi studenţi, care au adus mulţumiri pentru modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor, pentru înalta ţinută ştiinţifică şi valoarea lor instructivă, pentru posibilitatea ce le-a fost creată de a cunoaşte limba, literatura, istoria şi arta poporului român, precum şi pentru ospitalitatea cu care au fost înconjuraţi.