Scînteia, septembrie 1964 (Anul 33, nr. 6366-6395)
1964-09-16 / nr. 6381
PROLETARI DIN TOATE TARILE, INITI VAJ Anul XXXIV Nr. 6381 Mterwrf 16 SeptMnbrie 1964 4 PAGINI - 20 8ANI Din activitatea consiliilor agricole EFICACITATEA DEZBATERILOR IN PLENARELE CONSILIULUI Plenarele consiliilor agricole constituie una din metodele principale ale activităţii acestor organe, care contribuie la antrenarea celor mai bune cadre de conducere şi de specialişti la rezolvarea competentă a problemelor complexe şi multiple pe care le ridică agricultura regiunilor sau raioanelor. Pe baza indicaţiilor Consiliului Superior al Agriculturii şi cu sprijinul permanent al organelor regionale şi raionale de partid, consiliile agricole din regiunea Galaţi s-au ocupat cu tot mai multă grijă de ţinerea cu regularitate a plenarelor, de organizarea şi desfăşurarea lor în condiţii bune. Anul acesta, consiliul agricol regional a ţinut la timp toate plenarele prevăzute. Acelaşi lucru l-au făcut şi consiliile agricole raionale, care au organizat şedinţe plenare cu regularitate, în fiecare lună. De regulă, acestea au avut loc în perioadele mai puţin aglomerate, cînd prezenţa laGalaţi sau la raioane a unui număr însemnat de cadre de conducere şi specialişti nu stînjenea buna desfăşurare a lucrărilor agricole. Pentru ca la aceste şedinţe să se poată discuta cu mai multă competenţă temele stabilite, să se ia măsurile cele mai potrivite şi să se dea răspuns pe loc unor probleme ridicate sunt chemaţi nu numai membrii consiliilor agricole respective, ci şi o serie de alţi tovarăşi care au contact direct cu agricultura. In afară de cercetători de la staţiunile experimentale, sunt invitaţi şi conducătorii unor unităţi ca C.R.R., I.C.I.L., I.R.I.C., O.R.P.O.T., Vinalcool, Banca agricolă etc. De mare însemnătate este că la aceste şedinţe participă de fiecare dată primii secretari ai comitetelor raionale de partid. Ei ne dau un sprijin serios, ajutîndu-ne să analizăm temeinic problemele puse in discuţie, să luăm cele mai bune hotărîri. In ce priveşte problemele pe care le discutăm în plenarele consiliilor agricole, vreau să subliniez că ele sunt alese în funcţie de importanţa lor practică pentru agricultura regiunii sau raioanelor şi de momentul în care ele se ridică cu mai mare stringenţă. In plenarele consiliului agricol regional, bunăoară, noi am dezbătut modul în care se realizează planurile de producţie şi financiare ale gospodăriilor colective, probleme importante privind sporirea producţiei de cereale şi plante tehnice, creşterea animalelor, posibilităţile de dezvoltare a sectorului vitipomicol şi a legumiculturii, măsurile care se impun în condiţiile concrete ale regiunii pentru aplicarea recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii etc. Discuţiile purtate ne-au permis să luăm cele mai potrivite măsuri pentru raionarea soiurilor şi hibrizilor de porumb şi stabilirea agrotehnicii culturilor cerealiere, a plantelor tehnice şi de nutreţ, pentru microraionarea viticulturii, irigarea culturilor, profilarea producţiei legumicole, generalizarea însămînţărilor artificiale la animale etc. In plenarele consiliilor agricole raionale s-au analizat cu regularitate, lună de lună, modul cum se realizează planurile de producţie, precum şi una-două probleme privind dezvoltarea agriculturii raionului respectiv în acest an sau în perspectivă. De fiecare dată, în urma discuţiilor purtate şi a propunerilor făcute s-au adoptat fie planuri de măsuri, fie diferite hotărîri, recomandări de ordin tehnic etc, care, după ce au fost multiplicate, au fost trimise preşedinţilor şi specialiştilor din toate gospodăriile colective. Ce mare importanţă au aceste plenare, cît de mult contribuie ele la ridicarea nivelului agriculturii rezultă din următorul exemplu. In ultimii ani, la indicaţia şi cu sprijinul organelor de partid şi al consiliului agricol, colectiviştii din raionul Bujoru au desfăşurat o acţiune susţinută pentru punerea în valoare a coastelor de dealuri, odinioară slab productive, prin terasare şi plantare cu viţă de vie. Au fost terasate pantele a numeroase dealuri şi s-au plantat cu viţă de vie peste 4 000 de hectare. Gospodăriile colective din Băleni, Bereşti, Smulţi şi altele au obţinut rezultate bune de la început. Nu acelaşi lucru s-a întîmplat la G.A.C. Chiraftei, Fîrţăneşti şi Moscu. In aceste unităţi o parte din terasele construite se degradau, iar viţa de vie nu dădea rezultate pe măsura posibilităţilor. Cauza? Tăierile, copcitul şi alte lucrări importante în podgorii nu se executau bine şi la timp, întreţinerea teraselor nu se făcea în mod corespunzător, întrucît nu exista suficientă experienţă. Sesizînd acest lucru, am format un colectiv de specialişti de la staţiunea experimentală viticolă Odobeşti, care a vizitat timp de două săptămîni gospodăriile colective din raion. Pe baza celor constatate a fost alcătuit un material binedocumentat, care nu se limita la a semnala deficienţele întîlnite, ci prezenta propuneri concrete, de îmbunătăţire a activităţii în acest important sector.In plenara Consiliului agricol raional Bujoru, la care au fost invitaţi şi brigadierii viticoli din gospodăriile colective, s-au purtat, timp de o zi, discuţii ample pe marginea acestui material, s-a stabilit precis ce trebuie făcut pentru lichidarea lipsurilor. A doua zi membrii consiliului şi invitaţii s-au deplasat în cîteva unităţi pentru a vedea concret ce este bun, valoros, în acest domeniu, spre a fi extins. Rezultatul ? Anul acesta, în toate gospodăriile colective din raion degradările semnalate la terase au fost înlăturate, iar întreţinerea viţei de vie s-a executat în condiţii incomparabil mai bune decît în anii precedenţi. Toate acestea au contribuit la creşterea producţiei de struguri care, în acest an, după evaluările făcute, se va ridica la peste 5 500 kg la hectar. Una din problemele importante de care s-au ocupat în acest an consiliile agricole a fost dezvoltarea creşterii animalelor şi asigurarea bazei furajere. Toate consiliile agricole raionale au analizat cu regularitate, în plenarele care au avut loc pînă acum, stadiul realizării sarcinilor de plan privind mărirea efectivelor, sporirea producţiei de lapte, carne etc. într-o serie de gospodării colective din regiune, care au islazuri slab productive, asigurarea furajelor constituie o problemă deosebit de importantă. Pentru a obţine recolte mai bune pe astfel de terenuri, Consiliul agricol raional Tecuci, în plenara sa din luna aprilie a.c., a stabilit ca unele gospodării colective să fie ajutate să-şi organizeze mai bine conveierul, încît să asigure furaje verzi din primăvară şi pînă toamna. Aceste hotărîri au prins viaţă, multe unităţi obţinînd rezultate superioare celor realizate în anii trecuţi. La G.A.C. Umbrăreşti, bunăoară, de pe cele 60 ha cultivate cu plante de nutreţ valoroase s-au realizat producţii mari la ha, care au asigurat animalelor o hrănire bună. In plenara din luna august consiliul agricol raional a analizat cum au fost traduse în viaţă hotărîrile luate în primăvară, rezultatele obţinute. In scopul generalizării experienţei dobîndite de colectiviştii din Umbrăreşti, aici a fost organizat un schimb de experienţă la care au participat toţi membrii consiliului agricol. Cu acest prilej s-a stabilit ca anul viitor cultura plantelor de nutreţ valoroase pentru masă verde să se extindă la 3 500 hectare. Pentru conservarea în condiţii bune a finului de lucernă, Consiliul agricol raional Făurei, în plenara sa din luna iunie a. c., a stabilit măsuri privind balotarea lucernei, organizînd şi un schimb de experienţă la G.A.C. Găiseanca. Ca rezultat al măsurilor luate, 17 gospodării colective au balotat în această vară fînul de lucernă, realizînd un furaj de cea mai bună calitate. (Continuare în pag. IlI-a) Ing. Vasile POPA preşedintele Consiliului agricol regional Galaţi Cine n-a văzut ieri un băiat sau o fată, cu ghiozdan şi un buchet de flori, pornind dis-de-dimineaţă spre şcoală ! Inmulţiti această imagine de 3,6 milioane de ori şi veţi obtine un tablou concludent al zilei de început a anului şcolar care marchează generalizarea învăţămîntului de opt ani în tara noastră. Bucuria revederii cu profesorii si învăţătorii, cu colegii, a fost prezentă pretutindeni. Pe băncile claselor I—VIII se aflau aproape 20,8 milioane de manuale, pe care elevii le-au primit in mod gratuit ; mii si mii de elevi au început noul an de invătămînt In clase noi, dotate cu mobilier şi material didactic modern. In orice şcoală te-ai fi oprit, ai fi fost martor al unor momente emoţionante. Iată clipa în care şcoala generală de 8 ani nr. 16 din cartierul Balta Albă, recent construită, primeşte, ospitalieră, prima promoţie (fotografia din stînga), în timp ce la şcoala medie nr. 40 din raionul Griviţa Roşie, elevi ai clasei a VIII-a consultă cu interes manualele noi (fotografia din mijloc). Imaginea primei întîlniri cu învăţătoarea a fost surprinsă, într-un decor sărbătoresc, de fotoreporterul nostru în clasa I a şcolii medii nr. 32 din Capitală (fotografia din dreapta). Festivităţile începutului de an şcolar au constituit în întreaga țără, pentru cadrele didactice, pentru tineretul şcolar, un nou prilej de exprimare a hotărîrii de a obţine succese în procesul de învățămînt, de manifestare a dragostei și atașamentului față de partid și statul democrat-popular, care acordă o grijă permanentă dezvoltării învățămîntului. LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR !. Din toată ţara Lucrările plenarei lărgite a secţiei G. A. S. din Consiliul Superior al Agriculturii Marţi dimineaţa au început în Capitală lucrările şedinţei plenare lărgite a secţiei gospodăriilor agricole de stat din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Iau parte membrii secţiei şi invitaţii specialişti din gospodării de stat, din institute de cercetări, precum şi reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale. Participanţii dezbat rezultatele obţinute în acest an de către gospodăriile agricole de Semnele toamnei au început să se arate. Unul din ele este şi pregătirea păsărilor pentru lungile lor călătorii spre ţările calde. Pe malurile bălţilor, bogate în hrană, prin păduri şi pe cîmpii, ele stat în cultura grîului şi măsurile tehnico-organizatorice pentru buna desfăşurare a însămînţărilor, recoltărilor şi celorlalte lucrări agricole de toamnă. Se dezbat, de asemenea, măsurile pentru realizarea planului în sectorul producţiei animale şi unele probleme economico-financiare ale gospodăriilor agricole de stat. Lucrările şedinţei continuă. (Agerpres) te string acum în stoluri mari. Noaptea se aud tot mai des, din văzduhul întunecat, glasurile de chemare ale miilor de păsări pornite în migraţia de toamnă. Pregătiri pentru aprovizionarea de iarna In gările Capitalei au sosit primele trenuri cu legume şi fructe pentru aprovizionarea de iarnă. Silozurile pregătite au început să-şi primească rezervele pentru sezonul rece. De dimineaţa pînă seara, echipe de sortatori aleg produsele în vederea însilozării. Anul acesta Capitala va primi mai multe legume și fructe decît anul trecut. O.C.L. „Aprozar“ a luat măsuri pentru ca vînzarea să se facă operativ. Pe lîngă cele 400 unităţi permanente pentru vînzarea legumelor şi fructelor, în Bucureşti se vor deschide încă 230 de centre sezoniere. Pe litoral CONSTANŢA (coresp. „Scînteii"). In staţiunile de pe litoralul Mării Negre animaţia nu conteneşte. La Mamaia, pe cei cinci kilometri, plaja este plină. De curînd a sosit aici o nouă serie de turişti de peste hotare. Mulţi dintre ei sînt din ţările nordice. Zilele acestea, la Mamaia îşi petrec vacanţa aproape 9 000 de turişti din Suedia, Finlanda, Danemarca, R. D. Germană, R. F. Germană, Polonia etc. IN TOATE FAZELE PRODUCŢIEI UN CONSUM REDUS DE METAL Pe poarta Uzinelor de vagoane din Arad intră, lună de lună, sute de tone de metal sub formă de tagle, profile, ţevi, tablă etc. La sfîrşitul procesului tehnologic, acestea sunt transformate în diferite tipuri de vagoane pentru transportul de mărfuri şi călători şi în alte produse. Cum este gospodărit metalul în această întreprindere, ce metode de lucru se aplică pentru ca fiecare bucată de fontă, oţel şi neferoase să fie folosită raţional ? Aceste probleme au făcut obiectul unei convorbiri a corespondentului nostru regional, Ion Chiujdea, cu rov. ing. ALEXANDRU TRIPŞA, director general al uzinei. La sfîrşitul anului trecut, uzina de vagoane a prezentat un bilanţ pozitiv în ce priveşte economia de metal. Din datele centralizate pînă acum rezultă însă că, în acest an, lucrurile nu mai stau aşa, la unele repere consumul specific de metal fiind depăşit. Cum explicaţi acest lucru ? In cursul anului trecut, colectivul uzinei noastre a obţinut o economie de aproape 200 tone de metal. Era rezultatul unei preocupări susţinute pentru debitarea raţională a materialelor, micşorarea adaosurilor de prelucrare, extinderea procedeelor noi de forjare şi turnare a oţelului. Avînd la bază experienţa dobîndită, pentru anul în curs ne propusesem — printre obiectivele mai importante în întrecere — să economisim alte 200 tone de metal. Din păcate, angajamentul nostru nu a fost îndeplinit nici pe departe. Dimpotrivă, prin depăşirea consumurilor specifice la unele piese şi produse, am folosit în plus, numai în 7 luni din acest an, 215 tone de metal. Am căutat să vedem de unde provine această depăşire importantă. Cu sprijinul tehnicienilor şi inginerilor noştri am controlat situaţia consumurilor specifice de materiale în fiecare secţie, la fiecare comandă şi produs. Am constatat că cea mai mare parte a risipei de metal provenea din pierderi de capete care se aruncau ca deşeuri, din rebutarea pieselor cu defecte, folosirea materialelor supradimensionate. La secţia I-a de pregătire a materialelor, posibilităţile şi mijloacele de gospodărire chibzuită a metalului au fost analizate sub conducerea directă a organizaţiei de partid. Aici, membri şi candidaţi de partid ca Viorel Oncu, Gheorghe Pop, Ion Popescu şi alţii au arătat că o serie de capete de laminate şi bucăţi de tablă pot fi folosite la confecţionarea de nervuri, flănşi etc. Ce măsuri a luat conducerea întreprinderii pentru înlăturarea deficienţelor amintite ? Cunoscînd cauzele depăşirii consumului de metal, scoase în evidenţă cu ocazia analizelor întreprinse în secţii, conducerea uzinei a stabilit un plan concret de măsuri, cu termene şi responsabilităţi precise. Printre măsurile preconizate pot aminti: aplicarea celor mai potrivite planuri de croire la fabricaţia vagoanelor basculante, elaborarea unor noi planuri de croire la foile de arc pentru vagoanele de marfă, proiectarea şi realizarea de ştanţe deschise pentru confecţionarea din deşeuri a unor piese mici şi altele. In ultimul timp, conducerea uzinei a urmărit zi de zi cum se aplică în practică aceste măsuri şi eficacitatea lor economică. O mare atenţie am acordat îndeosebi debitării raţionale a materialelor. Pentru îmbunătăţirea muncii în acest domeniu am repartizat în sectorul de debitare noi cadre de maiştri şi de tehnicieni cu o bogată experienţă în muncă. De asemenea, am trecut la instruirea trasatorilor şi sudorilor pentru respectarea întocmai a planurilor de croire. Se ştie că folosirea gospodărească a materialelor trebuie să înceapă încă de la proiectarea noilor produse. De aceea, preocuparea specialiştilor din serviciile de concepţie a fost îndreptată spre găsirea acelor soluţii tehnice care, paralel cu obţinerea unor piese de bună calitate, să ducă la micşorarea consumurilor specifice. In acest scop am trecut la perfecţionarea constructivă a unor produse din fabricaţia curentă. Prin reproiectarea şasiului la vagonul de clasă, consumul de metal pe vagon a scăzut cu 500 de kg, iar prin reproiectarea longeronului central de la vagonul de marfă pa 4 osii, greutatea acestuia s-a redus cu 47 kg de bucată. Preocupărilor specialiştilor li se alătură iniţiativa creatoare a muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor din secţiile de fabricaţie. Inginerul Eugen Robu a propus să se modifice construcţia cîrligului de manevră de la vagonul de marfă. Numai prin aplicarea acestei propuneri se economiseşte o cantitate de 27 000 kg metal pe an. Prin modificarea constructivă a tablei de protecţie de la şasiul vagonului de marfă, inovaţie adusă de Carlo Belko, se realizează o economie de metal în valoare de aproape 60 000 lei anual. Asemenea exemple se pot da din fiecare secţie a uzinei. Toate acestea au făcut ca în ultima lună să recuperăm o bună parte din cantitatea de metal folosită în plus prin depăşirea consumurilor specifice la începutul anului. Ce posibilităţi există pentru reducerea în continuare a consumului de metal şi cum vor fi puse în valoare acestea? Rezervele, posibilităţile interne existente pentru gospodărirea raţională a metalului nu au fost nici pe departe epuizate. In perioada următoare vom aplica noi măsuri pentru extinderea planurilor de croire combinată a materialelor. Din calculele făcute rezultă că, numai prin elaborarea de noi planuri de croire şi revizuirea celor vechi, vom obţine anual la construcţia vagoanelor de marfă acoperite o economie de 60 000 kg de metal, iar la vagoanele pentru cărbuni — 40 000 kg. Ne-am propus să folosim tabla expandată la anumite lucrări — cum ar fi la construcţia obloanelor, apărătorilor de calorifer şi la alte piese — în locul tablei perforate. In cadrul pregătirilor pe care le facem pentru producţia anului viitor, vom extinde acele procedee tehnologice noi care permit realizarea unor produse de calitate corespunzătoare şi, totodată, micşorarea consumurilor specifice. Turnarea în cochile şi întărirea miezurilor pe cale chimică, de exemplu, s-au dovedit eficace la confecţionarea diferitelor repere din construcţia vagoanelor. Tehnologii noştri studiază acum posibilitatea aplicării acestor procedee la un număr însemnat de repere noi. Colectivul nostru este hotărît să înlăture definitiv deficienţele care au existat în gospodărirea materialelor, să realizeze, prin reducerea consumurilor specifice, importante economii la preţul de cost. Vagon construit la uzina din Arad, prezentat la Expoziţia realizărilor economiei naţionale Foto : M. Cioc Primul ministru al R. A. U. in trecere prin Bucureşti La 15 septembrie, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, însoţit de Abdel Mohsen Abu El Nor, vicepremier, a făcut o escală la Bucureşti, în drum spre Moscova. Cu acelaşi avion călătoreşte ambasadorul U.R.S.S. la Cairo, V. Erofeev.4- 4. înalţii oaspeţi au fost salutaţi la aeroport de Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Victor Ionescu, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Rădoi, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor externe, de membri ai conducerii unor ministere, precum şi de alte persoane oficiale. Au fost, de asemenea, de faţă dr. Sedky Aziz, vicepremier al R.A.U. conducătorul delegaţiei guvernamentale, care s-a aflat într-o vizită în ţara noastră, precum şi Mohamed Fahmy Hamad, ambasadorul R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Intre preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al R.A.U., Aly Sabry, a avut loc o convorbire care a decurs într-o atmosferă cordială. Cu acelaşi avion au plecat din ţara noastră şi membrii delegaţiei guvernamentale a R.A.U., care a încheiat acordul de colaborare economică şi tehnică între R. P. Romînă şi R.A.U. (Agerpres) ★ De la bordul avionului, primul ministru al Republicii Arabe Unite, Aly Sabry, a adresat preşedintelui Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, o telegramă prin care exprimă călduroase mulţumiri pentru primirea cordială ce s-a făcut cu prilejul trecerii sale prin ţara noastră. întrevederile liderilor laofleni. Primul ministru Suvanna Fumma, conducătorul grupării neutraliste, şi Sufanuvong, preşedintele C.C. al partidului Neo Lao Haksat, au avut marţi o nouă întrevedere particulară. Agenţiile relatează, citind cercuri informate, că Sufanuvong a prezentat un număr de propuneri menite să scoată din impas actualele tratative de la Paris. După convorbirile de la Alexandria dintre preşedintele R.A.U., Nasser, şi viceregele şi primul ministru al Arabiei Saudite, Feisal, un comunicat comun arată că cele două ţări au "căzut de acord să colaboreze pentru reglementarea diferendelor dintre părţile interesate în problema yemenită şi în vederea evitării conflictelor armate în Yemen. Comunicatul precizează încetarea furnizării de arme şi mercenari părţilor angajate în Yemen şi realizarea încetării focului. Propunere românească adoptată în unanimitate la Helsinki. La şedinţa de lucru a Comisiei de locuinţe a Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, prof. Horia Maicu, arhitect şef al oraşului Bucureşti, în cadrul discuţiilor privind asistenţa acordată ţărilor în curs de dezvoltare, a propus adoptarea unei rezoluţii care să constate că problema locuinţelor trebuie rezolvată în ansamblul problemelor economice şi sociale ale acestor ţări; în acest scop, este necesar să se asigure ţărilor în curs de dezvoltare, prin O.N.U., ajutorul economic necesar, pentru ca ele să poată ajunge la un echilibru economic independent, bazat pe o industrie naţională şi o agricultură modernizată. Parlamentul englez va fi dizolvat la 25 septembrie. A fost fixată data alegerilor generale. (Amănunte în pag. a IV-a).