Scînteia, noiembrie 1964 (Anul 33, nr. 6427-6456)
1964-11-01 / nr. 6427
Pag. 2 PE TEME ŞCOLARE De literatură recomandăm elevilor O importanţă deosebită pentru lărgirea orizontului cultural al elevilor de toate vârstele are lectura, judicios îndrumată şi controlată de toţi factorii educativi — şcoala, familia, organizaţiile de tineret. Lectura transmite cunoştinţe cuprinzătoare prin intermediul imaginii artistice, educă pe tineri, le formează gustul estetic. De obicei, la început de an şcolar şi de trimestru, indic elevilor bibliografia obligatorie şi suplimentară pentru perioadele respective de studiu. In stabilirea acestei bibliografii ţin seama de indicaţiile programei pentru fiecare clasă în parte, de cerinţele planului de învăţămînt în ansamblu. Deoarece posibilităţile de înţelegere ale copiilor, preferinţele lor diferă după vîrstă, recomandarea cărţilor pentru lectură e bine să o facem diferenţiat. Copiilor de vîrstă şcolară mică este bine să le indicăm basme sau povestiri uşoare, preadolescenţilor (11—13—14 ani) povestiri realiste cu eroi ce se disting prin curaj, voinţă, spirit de sacrificiu, precum şi povestiri ştiinţifico-fantastice, iar elevilor din clasele IX-XI să le recomandăm romane sociale, istorice, psihologice, piese de teatru, poezii, opere în care complexitatea vieţii este oglindită multilateral. Literatura noastră şi cea universală oferă cu generozitate o multitudine de opere de valoare. Printr-o muncă atentă, de zi cu zi, noi, profesorii, sîntem chemaţi să le formăm elevilor interesul viu pentru factură, pasiunea pentru citit — desigur cu grijă ca să nu-i supraîncărcăm. Trezirea interesului, a pasiunii pentru citit se poate realiza prin antrenarea şcolarilor în activităţile din cercuri şi cenacluri literare, prin organizarea în şcoli a unor standuri de cărţi şi colţuri ale noutăţilor literare, prin vizionări de filme şi spectacole de teatru precedate sau urmate de discuţii, prin stimularea lor să citească reviste de cultură etc. Important este, desigur, să-i învăţăm pe elevi nu numai ce să citească, ci şi cum să citească. Elevilor mei, de exemplu, le recomand să urmărească anumite probleme, pe care să le consemneze în caiete sau pe fişe : titlul şi autorul, ediţia, anul apariţiei, editura, tema, personaje (dacă este cazul), conţinutul lucrării pe scurt, căutînd să descifreze mesajul etic şi estetic transmis de autor şi să facă aprecieri personale cu privire la fondul şi forma operei. In legătură cu lectura elevilor aş vrea să mai ridic o problemă : în fiecare an, alte şi alte promoţii de şcolari solicită aceleaşi volume de literatură, de studii literare. La data apariţiei, aceste volume pot fi găsite peste tot, dar cu timpul se epuizează din librării. Propunerea mea, adresată forurilor de specialitate, este ca în fiecare an, aşa cum se stabileşte planificat editarea manualelor, să se planifice şi reeditarea volumelor de literatură destinate tineretului şcolar, în special din colecţiile „Biblioteca şcolarului“, „Biblioteca pentru toţi“ şi altele. De asemenea, întrucît în noul plan de învăţămînt al şcolii de 12 ani se prevede studierea în clasa a Xll-a a literaturii universale, este necesară o colaborare mai susţinută între edituri şi Ministerul Invăţămîntului pentru a se pregăti din vreme lucrările ce se vor studia. Prof. Felicia HAGIAC Şcoala medie nr. 24 din Bucureşti Lecţiile de agricultură Pentru noi, profesorii care predăm agricultura, pregătirea materialelor didactice ajutătoare are un aspect specific. La cele mai multe teme de lecţii, pe lingă diferite planşe, mulaje, aparate mai simple sau mai complicate, ne sunt necesare felurite seminţe şi fructe, plante sau părţi constitutive, colecţii de insecte, probe de sol şi altele. Deci, o primă preocupare însemnată — procurarea şi conservarea de pe acum, dacă în lunile de vară nu s-a făcut, a materialului didactic amintit. Tot în legătură cu materialul didactic aş vrea să ridic o problemă. In multe din noile şcoli construite în raionul nostru s-au amenajat laboratoare de agricultură şi ştiinţe naturale bine organizate, care au fost dotate cu numeroase aparate noi. Menţionez aici şi părerea colegilor mei că explicaţiile scrise care însoţesc aceste aparate ne sunt de mare folos în utilizarea lor la lecţii. De multe ori însă aceste explicaţii lipsesc. Propunem întreprinderilor de specialitate să ia măsuri pentru a ne ajuta mai mult în această privinţă. In acest an şcolar predăm, pentru prima dată, elevilor din clasa a VIII-a, capitolele mecanizarea, chimizarea şi electrificarea agriculturii, organizarea unităţilor agricole socialiste. La aceste teme, cadrele didactice au nevoie de sprijinul concret al specialiştilor din agricultură. Şcoala noastră a acumulat o bună experienţă în acest domeniu. De cîte ori ne-am adresat specialiştilor din gospodăria colectivă, consiliului de conducere, ne-au dat tot concursul. După părerea mea, o asemenea colaborare ar trebui să fie stabilită de către toate şcolile. Cred că ar fi bine ca, în mod deosebit, consiliile agricole raionale să recomande specialiştilor să sprijine mai sistematic cadrele didactice în organizarea activităţii practice a elevilor. Prof. Ion LAZARESCU Şcoala de opt ani din comuna Ţiţeşti, raionul Piteşti SCINTEIA PRAGUL DE NISIP • Aluviunile şi navigaţia • O nuntă amînatâ • 11 zile de muncă încordată Dunărea îşi poartă fără preget apele spre mare. Dar valurile ei oglindesc doar, fără a putea duce cu ele şi faptele pe care le întilnesc in cale. Acestea rămîn pe malurile ei, înfrumuseţînd şi îmbogăţind biografia porturilor şi a oamenilor legaţi de bătrînul fluviu. Intr-o după-amiază, pe la mijlocul lunii octombrie, şuierul sirenei venit din larg anunţa sosirea în portul Galaţi a unei nave. Fapt cotidian pe Dunăre, din primăvară şi pînă in miezul aspru al iernii, cind apele încremenesc aruncînd pod alb de gheaţă peste fluviu. Şi totuşi, fiecare semnal care vesteşte că o navă va ancora curînd aduce cu el ceva nou. Cîţi n-au urmărit cu satisfacţie, mîndrie, curiozitate întoarcerea navelor de pescuit oceanic sau a cargourilor romîneşti plecate în călătorii îndepărtate. De data asta însă nu-i vorba de nave care străbat mări şi oceane. La chei îşi anunţase sosirea nava de dragaj „Drencova". Se întorcea dintr-o misiune dificilă. — Era în prima zi a lunii octombrie — a început să-mi povestească Teodor Dumitriu, ofiţer mecanic şi secretarul organizaţiei de partid de pe navă. Ne îndreptam spre Sulina, după o îndelungată încleştare cu bancurile de nisip ce ameninţau navigaţia pe Dunărea maritimă la mila 5-7. Eram bucuroşi că am scos-o la capăt. De la administraţia fluvială a Dunării de Jos ni s-a comunicat să ancorăm nava pe timp de patru zile in şantierul portului, pentru revizii şi reparaţii. Întregul echipaj aştepta să coboare la ţărm. Fiecare dintre noi ne şi făcuserăm planul cum să ne petrecem timpul liber. Pînă seara mai erau cîteva ore. Fochistul Ştefan Ronete intenţiona să împlinească o promisiune făcută la plecare soţiei şi copiilor, să se plimbe cu ei pe faleză. Pasiunea dragorului Dumitru Imalei, cînd se află pe ţărm, sînt filmele, iar a lui Ion Beiden să-şi ajute soţia la treburile gospodăreşti. Dar cel mai mult se bucura de această scurtă escală Pândele Eumenov. E unul dintre cei mai destoinici fochişti de pe navă. E tînăr şi... îndrăgostit. Tot echipajul o cunoştea pe codana căreia îi ducea dorul. Ne anunţase că în aceste zile are de gînd să se prezinte la ofiţerul stării civile cu actele pentru căsătorie. , Toţi l-au felicitat şi i-au urat căsnicie fericită. Cu o jumătate de oră înainte de a coborî pe ţărm, de navă s-a apropiat o şalupă. Căpitanul a fost chemat de urgenţă la administraţia fluvială. Echipajul a rămas pe bord. Ce se întîmplase ? Întoarcerea imediată a căpitanului a limpezit lucrurile. De pe nava „Delta“ sosise, pe calea undelor, un semnal. La kilometrul 152, în amonte de portul Galaţi, acolo unde Siretul se varsă în Dunăre, din cauza ploilor s-a format un prag de aluviuni care periclita navigaţia. Comuniştii au înţeles primii ce au de făcut. S-au întors în cabinele lor. Şi-au pus hainele de lucru şi munca a început din nou. Draga „Drencova“ trebuia revizuită acum în mai puţin de patru zile. Tot echipajul a început îndată să lucreze. Aşa s-a făcut că nunta a fost amînată, că plimbarea pe faleză n-a mai avut loc, iar cinematograful din Sulina a avut un spectator mai puţin. Nu mică a fost mirarea echipajului cînd, pe punte, şi-a făcut apariţia un om cu o valiză în mină. Era fochistul Mihai Rarău. Mai avea cîteva zile de concediu. Dar cind a auzit că este nevoie de echipajul lui pe Dunăre, s-a gîndit că ar putea să ajute şi el cu ceva. 3 octombrie, ora 4 dimineaţa. Telegraful din sala maşinilor a semnalat la puntea de comandă că maşinile sunt gata de plecare. In aceeaşi zi, nava de dragaj „Drencova“ a ajuns la Galaţi. In zorii celei următoare, la kilometrul 152 a început încleştarea cu pragul de aluviuni format de Siret la confluenţa cu Dunărea. După unsprezece zile de muncă neîntreruptă dusă de un pumn de oameni hotărîţi, pragul ce bara o bună parte a fluviului a fost înlăturat. In limbajul lapidar al cifrelor s-a consemnat: 35 000 metri cubi de aluviuni dragaţi de pe fundul Dunării şi îndepărtaţi din calea navigabilă a vapoarelor. ...De atunci, pe Dunăre şi în dreptul kilometrului 152 vasele navighează liniştite. Victor DELEANU CĂMINUL NOSTRU La raioanele „Gospodina“ Amenajarea în numeroase magazine alimentare mari din Capitală a unor raioane pentru desfacerea semipreparatelor culinare — „Gospodine“ în miniatură — aduce o contribuţie la mai buna aprovizionare şi la economia de timp a cumpărătorilor. Varietatea semipreparatelor puse în vînzare nu este însă satisfăcătoare. La magazinele în care au apărut astfel de raioane există afişată o listă, la prima vedere cuprinzătoare, a articolelor oferite de laboratoare. Poţi număra vreo 40. Dintre ele însă, o bună parte sunt produse finite : plăcinte cu mere şi cu brînză, ştrudel etc. Pe acestea, gestionarii raioanelor „Gospodina” evită să le comande, deoarece de cele mai multe ori în acelaşi magazin există şi un raion special de dulciuri. Ceea ce rămîne pe listă, revine în mod stereotip în comenzile zilnice : carne tocată, sarmale în foi de vită sau de varză, maioneză, salată de beuf,păsări de diferite calităţi (şi fiecare calitate constituie un alt „sort“), cîteodată şniţel. Iată de ce raioanele „Gospodina“ din magazine alimentare mult solicitate ca acelea din Piaţa Dorobanţi, „Unic“, „Alimentara" nr. 101 de pe Bulevardul 1848 etc. nu comandă zilnic şi nu prezintă cumpărătorilor decît cel mult 10 semipreparate. Deşi avantajele acestor articole sunt cunoscute, ele ar trebui mai bine prezentate deoarece popularizarea lor nu ţine pasul cu extinderea pe care o cunoaşte acest mod de deservire. Inginerul şef de la I.R.C.R. 23 August din Capitală ne-a invitat deunăzi la o şedinţă de lucru. Cu acest prilej s-a vorbit mult despre un nou sistem de deservire, pe care întreprinderea îl aplică pe scară largă: reparaţii la domiciliu cu talon de garanţie. Procedeul este binevenit. Departe de a fi o simplă formalitate, talonul concretizează un şir de obligaţii pe care întreprinderea şi le asumă faţă de beneficiari : execuţia unor reparaţii de cea mai bună calitate; precizarea în scris a unui termen de garanţie; gratuitatea reparării eventualelor stricăciuni survenite într-o perioadă de timp dinainte stabilită ; respectarea termenului de execuţie. Aşadar, este vorba de o metodă înaintată de deservire, extrem de utilă. Aceasta o dovedeşte faptul că multe din lucrările efectuate pe bază de talon sunt corespunzătoare, satisfac exigenţele. Totuşi, în pofida taloanelor, pe adresa I.R.C.R. sosesc destule reclamaţii, ceea ce arată că întreprinderea nu-şi respectă întotdeauna asigurările de garanţie. Am pornit pe urmele cîtorva taloane. La imobilul de pe strada Plantelor la nr. 19 s-au făcut reparaţii la acoperiş. Cînd totul a fost gata, şeful echipei de tinichigii i-a asigurat pe locatari că cel puţin un an n-o să-i ningă, n-o să-i plouă , doar reparaţiile sunt garantate ! Dar nici n-a trecut săptămâna şi, în urma unei ploi, apa s-a infiltrat în zidurile clădirii, chiar în locurile „reparate“. A fost, deci, încălcată una dintre principalele îndatoriri ale întreprinderii, prevăzută în talonul de garanție : aceea de a efectua lucrări de calitate. Intr-o asemenea împrejurare, firesc, la sesizarea locatarilor, defecţiunile ar fi trebuit să fie înlăturate fără întîrziere — tot potrivit talonului. Dar numai reclamaţiile au fost făcute; remedierile — nu. La aceleaşi capitole — calitate şi operativitate — I.R.C.R. 23 August a rămas datoare şi altor locatari. Unul dintre ei, domiciliat în strada Ion Maiorescu nr. 52, ne-a relatat că reparaţiile solicitate la imobilul respectiv au fost foarte mult tărăgănate. Cît priveşte calitatea... într-o cameră parchetul nu este bine fixat, unele uşi sunt vopsite numai pe o parte, altele nu se închid. Recepţia a fost făcută în lipsa locatarilor, cărora în locul unor lucrări făcute gospodăreşte, li s-a lăsat doar un format „talon de garanţie“. De bună seamă că o stricăciune ivită pe locul unei proaspete reparaţii poate fi şi un accident. Cu totul altceva este insă lucrul de mîntuialâ. Cît despre necesitatea prezenţei tuturor beneficiarilor din imobilul reparat la recepţionarea lucrărilor — şi aceasta este una dintre obligaţiile prevăzute în talon pentru întreprindere. Apariţia, pe alocuri, a unor lipsuri de felul celor semnalate se datoreşte faptului că întreprinderea nu asigură totdeauna controlul activităţii de pe şantiere. Iată de ce unii şefi de echipe lucrează după bunul lor plac. La imobilul de pe strada Agricultori nr. 110, şantierul s-a închis înainte ca lucrările să fi fost terminate. Nici aici n-a lipsit însă talonul de garanţie. Este oare informată conducerea întreprinderii atunci cînd se iau astfel de măsuri arbitrare ? Se mai ridică şi unele probleme legate de aprovizionarea cu materialele necesare reparaţiilor. Acestea sunt procurate de la Oficiul de aprovizionare şi desfacere din Capitală. Dacă I.A.L., principalul beneficiar al lucrărilor executate de I.R.C.R., prezintă documentaţia tehnică a lucrărilor pe care le are în plan într-o anumită perioadă, aprovizionarea se desfăşoară în condiţii bune. Uneori insă întreprinderea de administraţie locativă predă documentaţia cu întîrziere. In asemenea cazuri, materialele de construcţie sunt comandate la oficiul amintit nu potrivit necesităţilor reale ale întreprinderii, ci valoric. Astfel I.R.C.R. primeşte uneori şi materiale de care n-are trebuinţă, fiind nevoită să facă stocuri de pietriş, întreruptoare, conducte P.V.C. etc., în timp ce de alte materiale, necesare la un moment dat, dispune în cantităţi insuficiente. Aceleaşi greutăţi le întîmpină şi alte întreprinderi de construcţii şi reparaţii. Este necesar ca Sfatul popular al Capitalei să ia neîntârziat măsurile ce se impun în această privinţă. Introducerea talonului de garanţie la reparaţiile de imobile este, fără îndoială, o iniţiativă bună. Dar pentru ca această măsură să dea roadele aşteptate, conducerile întreprinderilor (I.R.C.R.) sunt chemate să controleze riguros, în amănunt, activitatea tuturor şantierelor, să îndrume în permanenţă pe constructori, să asigure pretutindeni cea mai mare exigenţă la recepţia lucrărilor. Extinderea „talonului de garanţie" la reparaţiile de locuinţe ar fi o măsură bine venită în toate raioanele Capitalei, ca şi în celelalte oraşe. Gheorghe GRAURE * Talon şi garanţie La biblioteca raională din Beiuș Lectorate, simpozioane, conferinţe tehnice Iniţiativa jurnaliştilor hunedoreni, de a produce cu cocs economisit întreaga cantitate de fontă pe care s-au angajat s-o dea peste plan, este sprijinită şi prin expuneri periodice privind metodele noi de lucru care permit obţinerea unei producţii mai mari de fontă, cu consumuri specifice reduse. La universitatea muncitorească de la combinat se ţin cursuri specifice procesului de producţie. S-a organizat un lectorat tehnic pentru cadrele inginereşti. Şi la Petroşeni, consiliul local al sindicatelor, în colaborare cu conducerea Combinatului carbonifer Valea Jiului, a deschis un lectorat tehnic pentru ingineri, în cadrul căruia se fac expuneri despre cele mai noi realizări ale tehnicii miniere din ţara noastră şi de peste hotare. La preparaţia de cărbuni din Lupeni a început să funcţioneze un lectorat tehnic avînd în program teme despre tehnica nouă a preparării cărbunelui. Pe lingă răspîndirea şi popularizarea în sectoarele de muncă a unor articole din publicaţiile periodice şi revistele de specialitate, clubul fabricii de ciment din Medgidia organizează conferinţe tehnice, concursuri „Cine ştie, cîştigă“, schimburi de experienţă între muncitori fruntaşi sau inovatori etc. Clubul uzinei de utilaj greu „Progresul“ din Brăila a programat un ciclu de conferinţe tehnice. De mult interes s-au bucurat la club serile tematice, simpozioanele, tribunele noutăţilor tehnice, consfătuirile pe diferite teme cu inovatorii. La clubul complexului C.F.R. Galaţi au fost organizate, de asemenea, un lectorat în cadrul căruia au loc expuneri privind mecanizarea şi automatizarea procesului de exploatare, rulajul vagoanelor şi importanţa reducerii lui în transportul feroviar, remorcarea trenurilor cu supratonaj etc., o seară tematică despre introducerea tracţiunii Dieselelectrice, precum şi alte manifestări. Conferinţe pe teme ca : forajul cu turbina — metodă modernă de săpare rapidă şi economică a sondelor, măsuri pentru reducerea impurităţilor din ţiţeiul livrat rafinăriilor, valorificarea tonei de ţiţei în condiţii superioare, audiate de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, au fost ţinute, anul acesta, în aproape 80 de cluburi din regiunea Ploieşti. (Agerpres) LISTA DE CIȘTIGURI la obligațiunile C.E.C. cu ciștiguri g . Oblig. Valoarea C cu ciștigătoare cîștigurilor 23 aeria nr. parțială totală 1 56.514 27 100 000 100 000 1 41.596 40 75 000 75 000 1 06.444 07 50 000 50 000 1 54.016 47 25 000 25 000 1 03.873 40 10 000 10 000 1 00.528 33 5 000 1 05.263 17 5 000 1 10.492 30 5 000 1 24.928 32 5 000 1 25.274 01 5 000 1 27.280 02 5 000 1 44.091 42 5 000 35 000 Terminația seriei 60 115 04 2 000 60 274 37 2 000 60 843 36 2 000 360 000 60 625 24 1 000 60 857 12 1 000 120 000 600 53 44 800 600 75 28 800 600_____93__ 25 830 1 440 000 2 112____________TOTAL : 2 215 000 Toamnă Teatrul Muncitoresc C. F. R.-Giuleşti DOREL DORIANNINGE LA ECUATOR Intrarea în unversul interior al personajelor lui Dorel Dorian, în lumea de idei şi sentimente a piesei sale nu e lesnicioasă. Autorul te duce parcă înadins pe cărări întortocheate, arătîndu-şi din cînd în cînd poarta printr-un fascicol de lumină şi învăluind-o apoi din nou într-un păienjeniş de ipoteze, premize, inducjii şi dedubji, uneor încîntătoare prin ingeniozitatea lor, alteori sîcîitoare prin zăbava la care te obligă. Dar după ce ai acceptat jocul şi ai intrat în acest univers eşti cucerit. Te afli într-un climat etic de o mare puritate, în care se dezbat probleme ale conştiinței omului de azi, la un grad de combustie interioară contagioasă. Prietenia, dragostea, căsătoria, munca sunt probleme ale vieţii cotidiene a omului obişnuit. Dorel Dorian le priveşte din unghiul de vedere al colectivităţii, al societăţii în care individul nu mai e o entitate izolată metafizic, ci o unitate a unui întreg, alcătuit nu dintr-o sumă mecanică de particule, ci prin aderarea liber consimţită a unor fiinţe conştiente, active şi responsabile. Un principiu nou stă la baza acestei alcătuiri, în care responsabilitatea faţă de sine, de fiecare şi de toţi ceilalţi acţionează ca un resort viu, şi acesta este umanismul socialist. Nu e un principiu abstract, ci un adevăr concret, o realitate evidentă, pe care piesa o comunică cu forță de convingere. După opt ani de despărţire, doi prieteni se reîntîlnesc. Unul dintre ei este căsătorit cu femeia pe care, cu opt ani în urmă, au iubit-o amîndoi. Ea l-a ales pe Saru. Dar căsnicia n-a evoluat într-un mod fericit. Hurduc, noul venit, îşi găseşte prietenii într-un moment de criză. Nu o simplă neînţelegere conjugală, ci reflexul unei crize mai grave, rezultatul unui proces lent şi adine, care a săpat zi de zi în conştiinţa celor doi, acumulînd nemulţumirile şi autonemulţumirile. Act declanşator al crizei în ultima sa etapă : refuzul lui Savu de a prelua o nouă brigadă rămasă în urmă pentru a o ridica la nivelul fruntaşelor, aşa cum de atîtea ori înainte făcuse cu succes. De aci îşi începe Dorel Dorian investigaţia pentru descifrarea cauzelor, a resorturilor, a factorilor motori şi, bineînţeles, pentru descoperirea soluţiilor, pe care le găseşte în ordinea firească a societăţii noastre, în acel principiu activ de care am pomenit, responsabilitatea complexă şi completă, în numele umanismului. Pornind de la acest fapt de viaţă, autorul îi urmăreşte implicaţiile, luîndu-l ca punct de plecare pentru o dezbatere asupra unor probleme etice majore. Faptul de viață rămîne un pretext, dramaturgul fiind interesat îndeosebi de analiza minuţioasă a resorturilor sufleteşti ale personajelor, de mişcările fine şi imperceptibile la prima vedere din conştiinţa lor. Neglijarea voită a faptului de viaţă îl face uneori pe Dorian să folosească argumente artificiale, forţate, ca de pildă, scrisorile prin care eroii piesei încearcă să-şi lămurească poziţia, evitînd înfruntarea deschisă, bărbătească şi — de ce n-am spune-o ? — mai dramatică, însăşi prezenţa lui Hurduc, dacă la început apare firească şi verosimilă, îşi contrazice veridicitatea în clipa cînd, venit în concediu de sănătate, Hurduc acceptă cererea absurdă a lui Savu de a intra în brigadă. La aceasta se adaugă înclinarea autorului spre o exprimare indirectă, spre un joc de replici cu efect întîrziat, spre o construcţie în spirală, cu reveniri, reluări şi leit-motive care, dacă-l ajută pe spectator să-şi recapituleze datele problemei, uneori îi dă impresia unei rămîneri pe loc. De aci dificultatea de care vorbeam la început, de a pătrunde în universul de idei şi sentimente al piesei care, prin el însuşi, nu este atît de inaccesibil, făcînd parte din însăşi substanța spirituală a vieţii noastre de azi. Şi tocmai de aci porneşte meritul principal al colectivului de interpreți de la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Sub îndrumarea regizorului Ion Cojar, actorii au lucrat cu migală şi dăruire pentru descifrarea tuturor sensurilor, implicaţiilor şi semnificaţiilor textului, încorporîndu-şi orga-,nic lumea spirituală a personajelor, transpunîndu-se, printr-o trăire directă, în situaţiile date şi comunicînd nemijlocit, pe calea gîndirii şi emoţiei, în felul acesta, ceea ce la lectură putea să apară raţionament abstract sau joc de speculaţii verbale, a căpătat în spectacol substanţa concretă de viaţă, sensibilă, emoţionantă. Incontestabil, Ştefan Mihăilescu-Brăila înscrie cu rolul Saru o nouă realizare, dovedindu-se din nou un actor de mari posibilităţi pentru trăirea organică a unui personaj, pentru înzestrarea acestuia cu toate atributele şi reacţiile unui caracter veridic, convingător, emoţionant. îl urmăreşti — în gesturile fireşti, în privirile suspicioase, în tonurile răstite sau în cele de o blîndeţe aducătoare de furtună, în umerii căzuţi a neputinţă, în befia dureroasă, cu pedală comică bine stăpînită şi pînă la redresarea din final — şi drama lui îţi apare limpede, stringentă, ca drama omului de lingă tine, către care trebuie să întinzi mîna. Dana Comnea, Concentrată și sensibilă, i-a fost o bună parteneră, acfionind și reacționînd la cea mai mică nuanță, vibrînd în ritmul interior cerut de personajul Liviei, sofia în pragul dezastrului, femeia iubitoare, căreia la un moment dat viața îi pune o întrebare capitală. Concentrarea maximă și o apăsare prea puternică pe nota dramatică au adus în jocul actriței, la un moment dat, o crispare care, prin durata ei, a dat personajului o monotonie necerută de text. In rolul Aureliei Dida, tînăra femeie ,,cu trecut" tulbure dar cu perspective limpezi, Atena Zahariade a dovedit că poate juca şi personaje mature, nu numai fetiţe, ceea ce nu e puţin si merită a fi ţinut minte de regizori. Mai puţin a izbutit Costel Gheorghiu să ne convingă de veridicitatea lui Hurduc şi, mai ales, să se înscrie pe coordonatele sufleteşti ale acestuia. Personaj complex, purtător al mesajului înaintat al autorului, dar şi al propriei drame — a iubiri neîmpărtăşite, a neastîmpărului creator şi a singurătăţii în căutare de prieteni — Hurduc a apărut în interpretarea lui C. Gheorghiu simplificat, de o suficientă senină umbrită de o melancolie uşoară şi, din păcate, cu o diefie imperfectă, care a ştirbit înţelesul multor replici. O accentuare exagerată a trăsăturilor negative ale caracterului lui Sutas, ambițiosul „principial", interpretat de Cornel Vulpe, a înclinat echilibrul personajului spre o direcţie derutantă, cred, pentru public Tînărul Tudor Gheorghe, încă în faza desăvîrşirii pregătirii profesionale, a adus în scenă candoarea veselă a personajului Ivescu, în decorurile luminoase, în care convenţionalul se îmbină cu indicaţiile concrete de spafiu şi timp necesare piesei — realizate de Ion Cojar şi Petre Pădureţ — spectacolul cîştigă interesul emoţional al spectatorilor, în ciuda imperfecţiunilor de care am vorbit şi, mai ales, în pofida piedicilor pe care spațul prea mare şi acustica defectuoasă a sălii le-au ridicat în calea transmiterii unui mesaj, pentru care autorul n-a folosit alămurile fanfarei, ci instrumentele sensibile la nuanţe ale muzicii de cameră. Margareta BĂRBUŢĂ Nr. 6427 Brigada artistică de agitaţie a Bumbăcăriei româneşti Jilava din Capitală pregăteşte un nou spectacol TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE : Teatrul de Operă și Balet al R. P. Române : Traviata (orele 11), Madame Butterfly (orele 19,30). Teatrul de Stat de Operetă : Prințesa circului (orele 10,30), Lysistrata (orele 19,30). Teatrul Național „I. L. Caragiale" (sala Comedia) : Apus de soare (orele 10), Maşina de scris (orele 19,30), Vizita bătrinei doamne (orele 19,30), (sala Studio) , Adam şi Eva (orele 10), Patima de sub ulmi (orele 15), Adam şi Eva (orele 19,30), Teatrul de Comedie : Rinocerii (orele 10,30) , Şeful sectorului suflete (orele 16), Casa inimilor sfărîmate (orele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Bd. Schitu Magureanu nr. 1) , Copiii soarelui (orele 19,30), (sala din str. Al. Sahia nr. 76 A) , Comedia erorilor (orele 10 și orele 15), Dragă mincinosule (orele 10.30) . Teatrul „C. I. Nottara" (sala Magheru) : Este vinovată Corina 7 (orele 10), Zizi şi... formula ei de viaţă (orele 15,30) , Luna dezmoşteniţilor (orele 19,30). (sala Studio) , Casa cu două intrări (orele 10,30), Scandaloasa legătură (orele 20). Teatrul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Ninge la Ecuator (orele 19,30). Teatrul evreiesc de stat : Matineu literar : „o sută de ani de literatură modernă In limba idiș" (orele 11), Accidentul (orele 20) , Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale" (sala din str. 30 Decembrie nr. 9) , Năzdrăvanul Occidentului (orele 10,30), Mitică Popescu (orele 20), Teatrul satiric muzical „C. Tănase“ (sala „Savoy“) , Revista de altădată (orele 20), (sala „Victoria“ : Şi băieţii şi fetele (orele 20). Teatrul „Ţăndărică“ : Năzbulile lui Ţăndărică (orele 11), Eu şi materia moartă (orele 20,30). Circul de stat : Selecţiuni de circ (orele 16 şi orele 20). CINEMATOGRAFE : Doi In stepă : Republica : (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15). Umbrelele din Cherbourg : sala Palatului R. P. Romíne (seria de bilete 1150 — orele 19,30), Patria (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19; 21,15), Festival (10; 12; 15; 17; 19, 21) . Poveste de pe Don : Capitol (9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). Vii şi morţi — cinemascop (ambele serii) : Bucureşti (8,45; 12,30; 16,15; 20). Străinul — cinemascop (ambele serii) : Luceafărul (10; 13,30; 17, 20,30), Excelsior (10,30; 16, 20), Modern (9,30; 13; 16,30; 20), Hatari (ambele serii) , Bucegi (9,30; 13; 16,30; 20), Mioriţa (9,30; 13; 16,30; 20), Cotroceni (11; 15,15; 18,45). Comisarul Maigret se înfurie : Griviţa (10; 12,15; 15,30; 18, 20,30), Flacăra (10; 14; 16,15; 18,30; 21), Aurora (9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). Legenda din tren : Victoria (10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30) . Rezervat pentru moarte : Central (10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Cocoţatul : Carpaţi (8, 10; 12; 14, 16). Domnişoara Barbă Albastră : Lumina (10,15; 12,45; 16,15; 18; 20,30). Braţul nedrept al legii : Union (11, 16; 18,15; 20,30). Program pentru copii : Doina (10; 11,15; 12,30) . Accattone : Doina (13,45; 18,15; 20,30) , Arta (11, 18; 18,15; 20,30), Adesgo (10,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15). Pagini de istorie — Rominia, orizont ’64 , Timpuri Noi (10—21 In continuare). Rebelul magnific : Ciulești (10; 12,15; 15,30; 17,45; 20). Ghepardul — cinemascop (ambele serii) : înfrăţirea între popoare (11,30; 16,30; 20), Tomis (9,30; 13; 16,30; 20), Volga (10; 15,30; 19,30) . Ciociara : Cultural (15,30; 18; 20,30). Carl von Ossietzky : Melodia (10; 12; 15,30; 18, 20,30), Flamura (10; 12,15; 16; 18,15; 20,30). Al nouălea nume : Feroviar (10; 12,30; 15; 17,30; 20). Şoferii iadului : Dacia (9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30). Falsificatorul : Buzeşti (11; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Vinătoarea : Cringaşi (16; 18,15; 20,30) . Dragoste la zero grade : Unirea (11; 16; 18,15; 20,30). Moral 63 : Vitan (16; 18,15; 20,30). Colaboratorul Ceka : Munca (15,30; 18; 20,30), Drumul Sării (11; 15,30; 18; 20,15). La strada : Popular (10,30; 16; 18,15; 20,30). Banda de lași : Moşilor (16; 18,15; 20,30). Ocolul Pămintului in 80 de zile — cinemascop (ambele serii) : Cosmos (13, 16; 19,30). Dragoste neîmplinită : Viitorul (11,30; 15,30; 18; 20,30). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii) : Colentina (13; 16,30; 20). Viaţă particulară : Floreasca (12, 16; 18,15; 20,30). Bărbaţii : Rahova (10,30; 15, 17; 19, 21). Cei şapte magnifici — cinemascop : Progresul (11; 15,30; 18,15; 21), Ferentari (14,30; 17,15; 20). Comoara din lacul de argint — cinemascop : Lira (14,15; 16,30; 18,45; 21). Aripi negre — cinemascop : Pacea (11; 15, 45; 18, 20,15). TELEVIZIUNE : 8,50 — Gimnastica de înviorare la domiciliu: 9,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar. 10,30 — Reţeta gospodinei. 11,00 — Emisiunea pentru sate. In jurul orei 14,15 — Transmisie de la stadionul 23 August. Repriza a doua a meciului de fotbal dintre echipele Progresul — U.T.A. şi întîlnirea dintre echipele Steaua şi Petrolul. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Filmul documentar : Vinătoare in Junglă. 19,35 — Documentarul : Totul pentru viaţă. 20.00 — Operete-portret. 20,40 — Schiţa „Protecţie" de Wlodzimierz Perzynski. 21.00 — Transmisiune de la Praga : Festival de muzică uşoară. In încheiere: Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Cum e vremea ieri in ţară . Vremea a fost frumoasă, dar s-a răcit in sudul ţării. Cerul a fost variabil, mai mult senin in Ardeal şi Muntenia, vintul a suflat slab pînă la potrivit, predominind din sectorul nordestic. Temperatura aerului la ora 14 oscila intre 15 grade la Odorhei şi Gurahonţ şi 3 grade la Avrămeni. In Bucureşti . Vremea a fost frumoasă, dar rece, cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul a suflat slab pînă la potrivit. Temperatura maximă a atins 12 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 noiembrie. In ţară . Vremea continuă să se încălzească. Cer schimbător. Innorări mai persistente se vor semnala în vestul ţării la sfîrşitul intervalului, vînt slab pînă la potrivit din sud-est. Temperatura in creştere uşoară la Început, apoi staţionară. Minimele vor fi cuprinse Intre zero şl 10 grade, iar maximele Intre 13 şl 23 grade. Ceaţă locală dimineaţa. In Bucureşti . Vremea continuă să se încălzească. Cer schimbător. Innorări mai persistente se vor produce la sfîrşitul intervalului. Vînt slab pină la potrivit. Temperatura In creştere la început, apoi staționară.