Scînteia, ianuarie 1965 (Anul 34, nr. 6488-6516)

1965-01-03 / nr. 6488

Pag. 2 REVELION 1965 (Urmare din pag. I-a) parte la revelioanele organizate in 12 institute şi facultăţi. în noaptea aceasta, în care nimeni nu doarme, e plăcut să urmăreşti expresia atîtor chipuri de tineri, tn termeni mai abstracţi, dar cit de cald le e intelesuli, expresia chipului de tinăr se traduce prin: optimism, sănătate morală, certi­tudinea îndeplinirii viselor îndrăzneţe, dorința de a fi folositor ţării. „Primiţi cu sorcova ?" Pe uşa unui apartament de la parte­rul unui bloc aflat în centrul Capitalei ci­tim: „Ion D. Niculae". Sunăm, ni se des­chide. — Primiți cu sorcova? întrebăm, noi în glumă deşi colegul meu, fotoreporterul, în loc de tradiţionala sorcovă era înarmat cu aparatul de fotografiat. — Bucuroşi, ne răspund gazdele. Sîntem poftiţi înăuntru. Facem cunoş­tinţă. Gazda este turnător la Uzinele „Timpuri Noi". Sofia sa, Eugenia, lucrea­ză ca miezuitoare la aceeaşi uzină, în aceeaşi secfie. Cei doi copii Exenia, în­­tr-antiia, şi Aurelian, într-a treia elemen­tară, îşi îndreaptă atenţia asupra aparate­lor fotografice spre adînca îngrijorare a colegului. Gazdele petrec revelionul cu rude so­site de la Olteniţa. Masa, încărcată cu de toate. Un pom de iarnă îşi etalează po­doabele sclipitoare. Televizorul dintr-o cameră se îngînă cu aparatul de radio aflat în cealaltă. Sîntem invitaţi la masă. In prima clipă ne sim­ţim tentaţi, dar, vai, ne aducem aminte că de fapt misiunea noastră pen­tru această seară este de a lua parte la sărbătoare numai în calitate de... obser­vatori. Așa încît ne mulțumim doar să ciocnim un pahar de vin, după care ne făcem meseria... — Anul care a trecut a fost darnic în bucurii? întrebăm. — La drept vorbind, bucuriile răsar chiar din munca noastră, ne răspunde Ion D. Niculae. Apoi aflăm că la bunul mers al secţiei a contribuit şi interlocutorul nostru prin raţionalizarea pe care a a­­dus-o la turnarea unor piese şi care mă­reşte productivitatea muncii cu 20 la sută . Să adăugăm că tot anul trecut ne-am cumpărat frigider... intervine Eu­genia. Ce gospodină nu trece asemenea Cum­părături la capitolul bucuriii... Bate ora 12. Atmosfera devine dintr-o dată solemnă, emoţionantă. Cu toții ne gîndim la bilanțul unui an care a îmbo­găţit viața unei țări laolaltă cu viaţa noastră personală şi de pe acum trăim aevea succesele anilor viitori. Printre constructorii marelui combinat gălăţean GALAŢI (coresp. „Scriteii“).­­ Este al treilea revelion pe care con­structorii marelui Combinat side­rurgic îl petrec împreună aici, pe platoul dintre Cătuşa şi Mălina, la 12 km de Galaţi, locul unde se înalţă noul şi puternicul plămîn de oţel al patriei. Intîlnirea şi-au dat-o de data aceasta în sala cantinei­­nord, o clădire cu o arhitectură modernă, terminată de curînd, a cărei eleganţă ne reaminteşte lito­ralul. Alături se înalţă obiectivul nr. 1 al şantierului pe 1965 — lami­norul de tablă groasă. In uriaşele lui hale a început de curînd monta­jul utilajelor. In sala luminată feeric sunt pre­zenţi peste 600 de constructori. Printre ei, maistrul Nicolae Alexa, Ion R. Ion, lăcătuş montor, Ionel Dobre, lăcătuş, şi mulţi alţii veniţi împreună cu familiile lor. Maistrul Ştefan Vasiliade, un veteran al şantierului, însoţit de un grup de constructori, rosteşte tradiţionalul Pluguşor. Tatiana Mihai, şi Domniţa Talangă, două talentate artiste ama­toare, au apărut pe estradă. Cinte­­cele interpretate de ele sunt răs­plătite cu aplauze. Conducerea combinatului, comite­tul de partid, felicită pe construc­tori, le urează noi succese în 1965. Constructorii ciocnesc paharele. Începe carnavalul. Constructorii siderurgişti din Galaţi au petrecut revelionul pină în zori, înainte de a se despărţi ei au întins, după tradiţie, o veselă şi mare „Periniţă". La mare altitudine BRAŞOV (coresp. „Scînteii"). — Mii de oameni ai muncii au întîm­­pinat sosirea Noului An în cabanele şi casele de odihnă aflate în cele mai pitoreşti locuri din munţi — la Po­iana Braşovului, Predeal, îu vilele din Valea Prahovei etc. La hotelul „Sport“ din Poiana Braşovului, alături de cei din îm­prejurimi şi de bucureşteni, au pe­trecut ceasuri de neuitat peste 200 de turişti străini sosiţi din Franţa, R. F. Germană, Suedia, Danemarca, Statele Unite etc. Aici au răsunat, în această noapte, toasturi şi urări de bine rostite în multe limbi ale pămîntului. Oaspeţii au ascultat tradiţionalul „Pluguşor“ rostit de mai mulţi actori ai Teatrului de stat din Braşov. La programul artis­tic care a urmat şi-au dat concursul şi alţi artişti români precum şi ac­tori străini aflaţi in vizită în ţara noastră. La cabana „Vînători" şi la cea de la Poiana Ursului au întîmpinat noul an grupuri de turişti bucureş­teni şi constructori de autocamioane. Petrecerea, veselia, muzica au urcat în noaptea revelionului pînă la cea mai înaltă altitudine. La cabana Mălăieşti, din masivul Bucegilor, a petrecut un colectiv de la uzinele „Rulmentul“, iar la cabana Cristia­nul Mare un grup de muncitori de la uzinele „Hidromecanica“. — In satele regiunii Piteşti PITEŞTI (coresp. „Scînteii). — In sala căminului cultural din Ştefă­­neşti din raionul Drăgăşani, au săr­bătorit revelionul cîteva sute de fa­milii ale membrilor cooperativei a­­gricole de producţie din localitate. „La mulţi ani!“, „Să trăim în pace!“, „In casele noastre să dom­nească belşugul!“ — au fost cîteva din urările rostite. Veselia şi opti­mismul, muzica şi jocul au dăinuit pînă în zori. Cei din Ştefăneşti au de ce să fie veseli, ei au încheiat anul cu succese deosebite, în anul care a trecut au realizat cele mai mari recolte în istoria comunei — 2 000 kg grîu la hectar şi 3150 kg porumb boabe. De pe cele 130 ha cu vie au obţinut o producţie medie de struguri de 8 200 kg la hectar... Plăcut şi-au petrecut revelionul şi membrii cooperativei agricole de producţie din Piatra-Sat, raionul Slatina. înainte de miezul nopţii ei au urmărit la televizor, cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej. Şi aici, ca şi la Ştefăneşti, ca şi în celelalte comune de pe cuprinsul regiunii Argeş, s-a toastat pentru noi succese sub conducerea înţe­leaptă a partidului, pentru viaţă mai bună, îmbelşugată. Toast pentru viitor TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii").— Peste 3 000 de studenţi din centrul universitar Timişoara au ridicat pa­harul în noaptea de revelion pen­tru viaţa şi fericirea pe care le tră­iesc astăzi, angajîndu-se să mun­cească în noul an cu eforturi spo­rite pentru a deveni oameni de nă­dejde ai patriei noastre, să răspun­dă prin activitatea lor grijii şi con­diţiilor create de partidul nostru tineretului studios. Astăzi, peste 60 la sută din studenţii oraşului de pe Bega locuiesc în micul orăşel con­struit în ultimii ani, avînd la dispo­ziţie cămine şi cantine, biblioteci, săli de lectură etc. Numărul labora­toarelor, unde îşi pun în practică cele învăţate la cursuri, se ridică la peste 80. Acestea sunt înzestrate cu aparate şi maşini de cel mai înalt nivel tehnic. In anul care s-a în­cheiat s-au dat în folosinţă o aulă cu 500 de locuri la Universitate, o clădire modernă pentru Facultatea de construcţii şi altele. La toate întîlnirile studenţeşti din noaptea revelionului au fost rostite calde urări pentru viitor, iar brigă­zile artistice de agitaţie au prezen­tat programe inspirate din aspectele variate ale vieţii şi activităţii stu­denţeşti. Turişti străini la hotelul „Sport” din Poiana Braşovului ANUL 2000... ŞI CEVA — Robotii: — Cum o funcţiona maşinuţa asta ? — Excursii lunare... la sfîrşit de säptäminä _Montează-mi-1 repede, peste cîteva minute •— Caricaturist ? Ce meserie e asta ? trebuie sä fiu la serată. Desene de EUGEN TARU S­C­Î­N­T­E­I­A SCRISORI CĂTRE „SCÎNTEIA" Spre stratul de cărbune Luînd cuvîntul la conferinţa de partid a comuniştilor din bazinul carbonifer Cîmpulung Muscel, brigadierul Ion Bojan arăta că minerii din brigada lui se anga­jează ca pînă la sfîrşitul anului trecut să atingă adîncimea de 100 m la săpatul puţului nr. 2 de la Poenari. Cei 14 mineri din briga­dă au dovedit prin fapte că ştiu să-şi îndeplinească angajamentele luate şi chiar să le depăşească. Angajamentul a fost îndeplinit cu două săptămîni mai devreme, pînă la sfîrşitul anului apropiin­­du-se cu alţi 15 m de stratul de cărbune. In drumul spre stratul de căr­bune minerii au întîlnit multe piedici. Prin bună organizare și folosirea unor metode moderne ei le-au înlăturat cu succes. Capri­ciile nisipurilor acvifere au fost stabilizate cu saramură de cloru­­ră de calciu la temperatură scă­zută. Stratul de cărbune va fi atins mult mai curînd decît cal­culaseră specialiștii. Horațiu MAHU corespondent voluntar Meteorologii din Năsăud In toiul „bătăliei“, ridicînd mîi­­niie în semn de predare, doi din elevii care transformaseră curtea şcolii în arenă de luptă se scutură de zăpadă şi intră în clădire. După ce-şi iau cîte un caiet şi creion, se îndreaptă spre mica staţie meteoro­logică instalată în grădiniţa din faţa Şcolii medii „Gh. Coşbuc“. Este ora 13 fix , de trei ori pe zi, la 7, 13 şi 19, pe vînt, ploaie, ninsoare sau ca­niculă, cei care sunt de servici la ci­tirea datelor furnizate de aparate deschid uşiţa staţiei şi-şi notează presiunea atmosferică, umiditatea aerului, temperatura. Trec apoi şi iau temperatura solului, măsoară, cu ajutoml giruetei, viteza vîntului, sta­­bilindu-i în acelaşi timp direcţia. De cele mai multe ori îi însoţeşte pro­fesorul Ion Gîlici cel care în 1955 a înfiinţat secţia de meteorologie în cadrul cercului de geografie. Utilată la început cu cîteva apa­rate improvizate, făcute de elevi, staţia experimentală de meteorologie din Năsăud a atras în jurul ei nu­meroşi entuziaşti. In ultimii ani sta­ţia experimentală a fost înzestrată cu un barometru, un termometru pentru temperaturi joase, un pluvio­­metru şi un anemometru. O giruetă instalată în vîrful unei prăjini mari, indică direcţia şi viteza vîntului. In primăvara aceasta se va construi o platformă meteorologică iar staţia va fi înzestrată şi cu alte aparate. Datorită pasiunii şi priceperii cu care lucrează, acum tinerii „specia­lişti“ fac zilnic şi lunar prelucrarea datelor furnizate de aparate care sunt transmise centrului regional din Cluj. Şi acum, în vacanţă, „meteorolo­gii“ de servici ai Şcolii medii „Gh. Coşbuc“ completează de trei ori pe zi enormele tabele prinse pe pereţi ca nişte hărţi. Valentin HOSSU In faţa staţiei, micii meteorologi işi notează datele furnizate de aparate TELE VOIOŞIE Mai curînd o să-l iubească lupul pe miel decît să existe o deplină concor­danţă de păreri in ce priveşte un specta­col de varietăţi la televiziune. Dar o reprezentaţie de varietăţi nu este, bineinţeles, decit o moleculă dintr-o emisie de revelion. Speranţele obişnuite, aşteptarea obişnuită, ciocnirile obişnuite — în ultima noapte a anului se dublează, se triplează, se ridică la cub. E şi firesc. De anul nou, in faţa micului ecran, ci­nemascopul şi cinerama devin miniaturi. Rosloifi istoria spectacolului şi spunefi ce estradă a mai adunat in jurul ei, in ace­laşi timp, atitea sute de mii, atîtea mi­lioane de perechi de ochi ? Emisia de revelion ne-a dat un presen­timent favorabil în legătură cu televoio­­şia noastră pe ’65 căci acest spectacol se pare că a mulțumit o mare parte a celor care l-au urmărit. Ce ne-a plăcut in această producţie de mare amploare a televiziunii ? — cascada de tinereţe ; prospeţimea ; puzderia de ob­razuri noi, de talente fra­gede, neridicate încă la rang de cap de afiş. — refuzul de a rămîne pironiţi In Capitală; plăcerea de a descoperi şi alte stele, nu numai pe cele din galaxia Bucureşti; mindria de a arăta provincia fără acel fals „aer provincial" (aici aerul acela stingherit, al celor care dau din coif un coif „să facă faţă“). — ideea că spectacolul trebuie să fie umoristic nu numai în cuplete, ci în to­talitatea lui. De aici, ingeniozitatea cu care regia a in­­ partea liri­că, şlagărele de pile lagărele ace­lea răscolitoare care r işte inima, şi care urmăresc muzica­­, aşa cum îl urmărea pe Oedip cindva. O să trebuiască să se şi mai larg şi mai adine despre ce.­­a de haz şi de luciditate pe care „ nchid filmuleţele In genul celui turnat la Cas­telul Bran sau la Cluj. In faţa acestor pe­licule, epoca in care televiziunea îşi punea solistele să aşeze flori in glastră, ca să facă şi ele ceva, ni s-a părut că face parte nu din preistorie, ci din era terţiară. — baletul in tricou negru şi fără poan­te, ritmul spectacolului, care recunoştea că generaţia noastră nu mai aparţine nici mazurcii şi — vait — nici chiar val­sului. A existat, e drept, şi un oarecare exces coregrafic şi un fel de monotonie twististă. Meritul televiziunii In promo­varea baletului modern rămîne insă un fapt. — scenografia, bunul gust al cadrului, simplitatea veselă a decorului, lipsa ză­pezii de naftalină, a săniuţelor cu zur­gălăi, a brăduţilor, a globuleţelor şi a altor hirtii colorate. —­ suplimentul de firesc şi dezinvol­tură din atitudinea cintăreţilor. Ne-am bucurat că mulţi interpreţi au obţinut succese in însuşi­rea limbilor străine. Dacă o parte din cîntece s-ar traduce şi în ro­­mînejte, plăcerea noastră ar fi şi mai mare. Dar nu insistăm ca să nu umbrim amintirea unui program care a făcut să crească procentul umorului pe cap de telespectator. Ecaterina OPROIU cmmâMfwmwzMM£&. Două momente din program FILME NOI ÎN Printre premierele lunii ianuarie figurează un nou film romînesc, „Titanic Vals", producţie a studiou­lui „Bucureşti" după comedia cu a­­celaşi titlu de Tudor Muşatescu (sce­nariul — Tudor Muşatescu şi Paul Călinescu ; regia — Paul Călinescu; imaginea — Ştefan Horvath ; muzica — Paul Urmuzescu ; decoruri — Şte­fan Norris). In distribuţie : Gr. Vasi­­liu-Birlic, Silvia Fulda, Kitty Gheor­­ghiu-Muşatescu, Mitzura Arghezi, Lu­cian Dinu, Coca Andronescu, Ion Finteşteanu, Mihai Fotino, Ion Lu­cian, Liviu Bădescu, Ion Dichiseanu, Florin Scărlătescu. Dintre filmele străine programate în premieră luna aceasta amintim : „Moscova—Genova" — producţie a cineaştilor din U.R.S.S. (regia A. Speşnev) premiată la Festivalul unio­nal de la Leningrad, 1964 , o întîm­­plare dramatică petrecută în primii ani ai Puterii sovietice, în perioada conferinţei internaţionale de la Ge­nova, din 1922. „Eroi curajoşi ca ti­grii" — producţie a studiourilor din R. P. Chineză (regia Jen Ci-d­ou, Hao Kuan), aduce pe ecran un episod din lupta Armatei populare de eli­berare. „Cu mîinile pe oraş" — producţie a studiourilor italiene, premiată cu „Leul de aur" la Festivalul de la Veneţia, 1963 (re­gia : Francesco Rosi) , film de ac­tualitate dezvăluind implicaţiile so­ciale şi politice ale unor speculaţii imobiliare. „Drum periculos" — — producţie a studiourilor din R.S.F. Iugoslavia (regia Mate Rella). Ac­ţiunea se petrece în anii celui de-al doilea război mondial, redînd peri­peţiile prin care trec doi copii eva­daţi dintr-un lagăr hitlerist din Sile­­zia. „Un nou Ghilgameş" — produc­ţie a studiourilor din R. P. Ungară (regia Mihály Szemes). Este poves­tea unui tînăr etnograf care găseşte în muncă, în dragoste, puterea de a învinge boala necruţătoare de care suferea. „O poveste neinventată" — producţie „Mosfilm" (regia VI. Ghe­­rasimov) — tratează probleme ale vieţii de familie, avînd ca interpretă principală pe actriţa Janna Proho- LUNA IANUARIE Jenko (protagonista filmelor „Balada soldatului" şi „O fi asta dragoste?"). „Cintind in ploaie” — producţie a studiourilor americane (regia Gene Kelly şi Stanley Donen) evocă anii de început ai filmului sonor. Co­media muzicală poloneză „Soţie pentru un australian" (regia S. Ba­­reja) redă peripeţiile prin care trece un fermier australian de origină po­loneză care se reîntoarce In patrie pentru a-şi găsi o nevastă. „Viaţă uşoară" — producţie a studioului „Maxim Gorki" (regia V. Dorman) — este o comedie satirică. In rolu­rile principale apar actori bine cu­noscuţi ca Vera Mareţkaia, lui Iakovlev şi Nadejda Rumeanţeva. ★ In prima săptămînă a anului, va rula următoarele filme : „Intilnire cu spionul". Titlul filmu­lui indică şi factura acestei noi pro­ducţii a studiourilor din R. P. Polo­nă. Regizorul Jan Batory înfăţişează lupta unor lucrători din organele d securitate pentru descoperirea une bande de spioni. „Şeful" — producţie a cineaştilo argentinieni. Este povestea unor ti­neri pe care dezechilibrul, goane după o îmbogăţire rapidă i-a dus In afara legii. Nr. 6488 Pe scenele teatrelor Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" a prezentat (pe scena sălii din Bd. Schitu Măgureanu) premiera piesei „Clipe de viaţă“ de William Saroyan. Spectaco­lul este regizat de artistul emerit Liviu Ciulei, care interpretează şi personajul Joe. Mai apar în rolurile principale ac­torii : Fory Etterle, artist emerit, Gina Patrichi, Petre Gheorghiu, Sandu Sti­­claru şi Dan Damian. Decorul este semnat de Giulio Tincu, iar costumele sunt realizate de Ioana Gărdescu. Teatrul pentru copii a prezentat „Soldatul fanfaron“ de Plaut. Versiu­nea scenică şi regia aparţin lui George Teodorescu, iar scenografia Mioarei Buescu. Comedia este interpretată de actorii Gh. Angheluţă, Ion Lucian, ar­tist emerit, N. Mocival, Mişu An­­dreescu, Gh. Gîmă, Marcel Gingulescu, Magda Popovici, Felix Caroly, Natalia Lefescu, Genoveva Preda, Jean Teodo­rescu şi Ion Ilie Ion. Teatrul muncitoresc C.F.R. a pre­zentat premiera dramei „Pădurea îm­pietrită", de Robert Sherwood. Specta­colul este regizat de Geta Vlad. Sce­nografia aparţine Sandei Muşatescu. Personajele piesei sunt interpretate de S. Mihăilescu-Brăila, Colea Răutu, Dina Mihalcea, artişti emeriţi, Iulian Necşulescu, Mariana Mihuţ, Silviu Stănculescu, T. Vedea, S. Negrilă, St. Mihăilescu, Ioana Oancea, Gh. Dum­­brăveanu, I. Pascu, M. Dumitru, T. Stănescu, S. Radovici, C. Dumitraş, Al. Azoiţei, P. Laurenţiu, E. Ionescu, S Făgărăşanu. La Teatrul evreiesc de stat din Bucureşti a avut loc premiera specta­colului „Cîntăreţul tristeţei sale“, co­medie tragică de Osip Dimov. Piesa este pusă în scenă de regizorul Isa Schapira, iar cadrul scenografic este realizat de Adina Reich. Coregrafia este semnată de Alice Botez, iar mu­zică aparţine lui H. Schwartzman. Printre premierele aflate în pregă­tire la teatrele din Capitală se numără un spectacol alcătuit din mai multe Schiţe de Caragiale dramatizate, îm­preună cu piesa „Cîntăreaţa cheală" de Eugen Ionescu, în regia lui Valeriu Moisescu — la Teatrul Mic. Pe scenele teatrului „C. Nottara“ se vor prezenţi „Colombe" de Jean Anouilh, în regia Sandei Manu, şi un spectacol care reu­neşte trei piese într-un act : „Un cal din oficiu“, de John Mortimer, pus în scenă de George Teodorescu, „Omu cu floarea" de Luigi Pirandello, regi­zat de Cornel Todea; „Tigrul“, de Murray Schisgal în d­irecţia de scenă a lui Dinu Cernescu. Teatrul pentru copii anunţă: „Un vis vesel“ de Ser­­ghei Mihalkov, pus în scenă de Raul Serano şi „N-aţi văzut dv. un tată?“ de Eduard Jurist şi Ion Mustaţă în re­gia lui Ion Lucian. Studenții Institu­tului d­e teatru — clasa prof. George Dem. Loghin — vor prezenta în Stu­dioul lor piesa „Anna Christie“ de Eugene O'Neill. TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE : Sala Palatului R. P. Ro­míne : Toamna se numără... varietățile (spectacol prezentat de Teatrul satiric­­muzical ,,C. Tănase" — orele 19,30). Tea­trul de Operă și Balet al R. P. Romíne: Giselle — (orele 11), Tosca — (orele 19.30) . Teatrul de stat de operetă: Prin­ţesa circului — (orele 10), Suflet de ar­tist — (orele 19,30), Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) , Maria Stuart — (orele 10), Eminescu — (orele 15,30) , D-ra Nastasia — (orele 19,30), (sala Studio) , O femeie cu bani — (orele 10), Patima de sub ulmi — (orele 16), Să nu te joci cu dragostea — (orele 19,30), Teatrul de Comedie : Casa inimilor sfă­­rimate — (orele 10,30), Rinocerii — (o­­rele 15,30), Somnoroasa aventură — (o­rele 20). Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra" (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) , Opera de trei parale — (orele 10), Clipe de viaţă — (orele 15), Omul care aduce ploaie — (orele 19,30), (sala Studio, str. Al. Sahia nr. 76 A) , Dragă mincinosule — (orele 10), Tactic, lanke şi Cadir — (orele 15), Fii cuminte, Cris­­tofor — (orele 19,30), Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Magheru) , Luna dezmoş­teniţilor — (orele 10), Hipnoza — (orele 15,30) , Ciocîrlia — (orele 19,30), (sala Stu­dio) , Zizi şi... formula ei de viaţă — (orele 10,30), Unchiul Vania — (orele 16), Casa cu două intrări — (orele 20), Tea­trul Muncitoresc C.F.R.-Giuleşti : Muş­cata din fereastră — (orele 15), Pădurea împietrită — (orele 19,30). Teatrul Mic (Str. C. Miile nr. 16) , Vulpile — (orele 19,30) . Teatrul „Ion Creangă" (Str. Ere­­mia Grigorescu nr. 24) , Soldatul fanfa­ron — (orele 10,30), Harap Alb — (orele 16). Teatrul evreiesc de stat : Matineu literar : „Aspecte din creaţia lui Salom Aş“ — (orele ll1.Cintăreţul tristeţei sale ni (orele 20). Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale“ (Str 30 Decembrie nr. 9) . Mitică Popescu — (orele 20). Teatrul „Ţăndărică­ : Ocheşel şi Bălăioara — (orele 11). Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Carnaval la Tă­­nase — (orele 20), (sala Victoria) : A­­venturile unei umbrele — (orele 20) Ansamblul artistic al C.C.S. (Str. Lip­scani nr. 59) : Tinereţe — (orele 20). Circul de stat : Spectacol prezentat de ansamblul circului Italian Medrano — (orele 16 şi orele 20). CINEMATOGRAFE : Can-Can — film pentru ecran panoramic : Patria (9,30; 12,30; 15,30; 18,30; 21,15), Calabuch : Fes­tival (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Lu­ceafărul (9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21). La patru pași de infinit : Republica (9,15; 11,30; 14; 16,30; 19, 21,15). Sălbaticii de pe rîul morţii — cinemascop: Lu­mina (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30), Excel­sior (10; 12; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Roşu şi negru (ambele serii) : Modern (10; 13,30; 17; 20,15). Vikingii : Carpaţi (9,30; 11,45; 14; 16,15). Diavolul deşertului­­: Bucureşti (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), Fe­roviar (9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21,15), Bucegi (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30), Aurora (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), Volga (10; 12; 15; 17; 19, 21). Judecătorul de mi­nori: Capitol (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Viitorul (15; 17; 19, 21), Drumul Sării (11; 15,30; 17,45; 20). Climate — ci­nemascop : Mioriţa (9; 12; 15; 18, 21), Melodia (9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45), Elena din Troia — cinemascop : Victo­ria (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Şapte ani de căsnicie — cinemascop : Central (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19, 21,15), Munca (12, 16; 18,15; 20,30), Cosmos (15,30; 18; 20,30). Teama: Union (11, 16; 18,15; 20,30). Program pentru copil : Doina (10; 11,15; 12,30) . Ghinionistul : Doina (13,45; 16; 18,15; 20,30), Rahova (10,30; 16; 18,15; 20,30) . Dragoste la zero grade : Timpuri Noi (10—17 in continuare). 1944 — XX — 1964 — Raid prin cinematografie : Tim­puri Noi (19—21 în continuare). Maria : Giuleşti (10; 12; 14; 16; 18, 20), Floreasca (16; 18,15; 20,30). Cei şapte magnifici — cinemascop : înfrăţirea intre popoare (11,30; 15; 17,30; 20). Viaţă particulară : Cultural (15,30; 18; 20,30). Cocoşatul : A­­desgo (10,30; 14,30; 16,45; 19; 21,15). 40 de minute pînă în zori : Buzeşti (11; 15; 17; 19, 21). Ciociara : Cringaşi (10; 16; 18,15; 10,30) . Ultimul meu tangou : Griviţa (10; 12,15; 15,30; 17,45; 20), Buzeşti (9; 11,15). Lumea comică a lui Harold Lloyd : Unirea (16; 18, 20). Cartouche — cine­mascop : Tomis (9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). Veselie la Acapulco : Fla­căra (10; 12,15; 15,30; 18; 20,30). Hotari (ambele serii): Vitan (11; 16; 19,30). 30 de ani de veselie : Popular (10,30; 15; 17; 19, 21), Pacea (14; 16; 18, 20). S-a întîm­­plat la miliţie — cinemascop : Arta (11; 16; 18,15; 20,30). Sedusă şi abandonată : Moşilor (11; 15; 17,30; 20). încurcătură blestemată : Colentina (16; 18,15; 20,30). Casa neterminată : Progresul (11,30; 15,30; 18; 20,15), Cotroceni (10,30; 16; 18,15; 20,30) . Ivallo : Flamura (10; 12; 16; 18,15; 20,30) , Dacia (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21). Ziua fericirii — cinemascop : Lira (15,30; 18; 20,30). M-am îndrăgostit la Co­penhaga : Ferentari (11,30; 14, 16; 18, 20). TELEVIZIUNE : Orele 19,00 — Jurna­lul televiziunii. 19,10 — Pentru copii şi şcolari : Circul vesel — de Mircea Gheorghiu. 20:10 — Mozaic muzical. Cu muzica şi dansul la Cluj, Constanţa, Braşov, Galaţi şi Deva. Fantezie muzi­cală cu N. Fateeva, I. Belov, G. Vitin, cvartetul ,,H’, G. Sahovskaia şi alţii. Zile de vacanţă cu Max Bygraevs, Eddie Calvert şi grupul vocal Renato Gri­maldi. Orchestra de muzică uşoară Jan Michel Defaye. Orchestra Edmundo Ross — cu Toni Arden, Margie Ravel, Chi Chi Navarro, Hector San Juan. An­samblul coregrafic Arnoldo. In înche­iere : Buletin de ştiri, buletin meteoro­logic. Cum e vremea ieri In ţară. Vremea a fost schim­bătoare, cu cerul variabil mai mult noros în nord-vestul ţării, unde şi ceaţa a fost mai persistentă. Vîntul a suflat slab, dar a prezentat intensificări pe li­toral unde a dominat din sud. Tempe­ratura aerului la orele 14 era între mi­nus 10 grade la Topliţa şi 10 grade la Tîrgovişte şi în Dobrogea. In Bucureşti : Vremea a fost frumoasă cu cer variabil. Dimineaţa s-a produs ceaţă. Vîntul a fost slab. Temperatura maximă a fost de­­ grade. Timpul probabil pentru zilele de 4, 5 şi 6 ianuarie 1965. In ţară : Vremea continuă să se încălzească la începutul intervalului. Cerul va fi noros. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ploaie. Vînt potrivit. Tempe­ratura în creştere uşoară la început, apoi staţionară. Minimele vor fi cu­prinse între minus 6 şi plus 4 grade, iar maximele între minus 2 şi plus 8 grade. Ceaţă dimineaţa şi seara. In Bucureşti : Vremea continuă să se în­călzească la începutul intervalului. Ce­rul va fi noros. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ploaie. Vînt po­trivit. Temperatura în creştere la în­ceput, apoi staţionară. Ceaţă dimineaţa şi seara, ,

Next