Scînteia, februarie 1965 (Anul 34, nr. 6517-6544)

1965-02-01 / nr. 6517

Pag. 2 Consfătuire organizată de redacţia ziarului „Scinteia" cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid Arad PERSPECTIVĂ ŞI OPERATIVITATE SCHIMB DE EXPERIENŢĂ INTRE NOILE BIROURI ALE ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ Birourile organizaţiilor de bază din întreprinderile ora­şului Arad au dobîndit o experienţă bună în planificarea activităţii, în desfăşurarea unei munci politico-educative eficiente. Pentru cunoaşterea acestei experienţe, redacţia ziarului „Scînteia", cu sprijinul Comitetului orăşenesc de partid Arad, a organizat o consfătuire la care au participat secretari şi membri ai birourilor organizaţiilor de bază din marile întreprinderi ale oraşului, activişti de partid. In pagina de faţă publicăm extrase din cuvîntul parti­cipanţilor la consfătuire. Mulţi dintre participanţii la consfătuirea noastră au relevat sprijinul ce-l primesc din partea comitetului orăşenesc de partid, intre altele, prin secretarii săi, care adeseori merg in uzine, participă la adunările gene­rale ale organizaţiilor de bază, stau de vorbă cu oamenii, în fotografie : tov. Petru Moţ, secretar al comitetului orăşenesc, discutind cu membri ai biroului organizaţiei de bază „mecanic-şef" de la uzinele „Strungul" Cum alcătuim planul de muncă al biroului Orice construcţie mare sau mică are la bază un proiect, un plan. Şi cu cit proiectul e mai bine întocmit, cu atît construcţia e mai fără de cusur. Tot aşa se întîmplă şi în munca de partid. Nu intenţionez să dau reţete şi nici să pretind că experienţa or­ganizaţiei de bază din turnătoria de oţel a uzinei noastre e cea mai bună, dar socot că pentru secretarii noi, prezenţi la consfătuirea noastră, această experienţă poate fi folosi­toare. Obişnuim ca, înainte de a aşterne pe hîrtie problemele de care va tre­bui să ne ocupăm, să facem o scur­tă trecere în revistă a muncii ante­rioare, spre a vedea ce am realizat și ce avem de făcut. Fără o astfel de analiză riscăm să lăsăm neîmplinite sau numai pe jumătate împlinite obiective propuse anterior. Practica ne-a arătat că, atunci cînd ne-am li­mitat să alcătuim planurile de mun­că numai cu membrii biroului, fără a consulta un număr mai mare de membri de partid, ele nu au fost întrutotul corespunzătoare. De a­­ceea, în practica biroului orga­nizaţiei noastre de bază s-a încetăţe­nit obiceiul — pe care-l consider bun — ca, în vederea stabili­rii obiectivelor din planul orga­nizaţiei să analizăm stadiul îndepli­nirii sarcinilor, să discutăm cu cei mai competenţi membri de partid, să cerem părerea specialiştilor, a con­ducerii secţiei. întocmirea planului de muncă este doar începutul. Se impune însă ca, o dată planul definitivat, toţi membrii biroului organizaţiei de bază să treacă de îndată la organi­zarea acţiunilor, la mobilizarea oa­menilor. Obiectivele stabilite le rea­lizăm întotdeauna cu ajutorul oame­nilor şi, mai ales, cu ajutorul acelo­ra pe care — cum aminteam la în­ceput — i-am consultat. De multe ori, orientîndu-ne opera­tiv în complexitatea de probleme pe care le ridică viaţa de zi cu zi, în­treprindem şi alte acţiuni în afara celor stabilite Asemenea acţiuni au avut loc cu prilejul asimilării unor noi produse sau cînd am constatat că într-un anumit sector slăbeşte exigenţa faţă de calitatea produ­selor. La sfîrşitul fiecărei luni verificăm în ce măsură obiectivele cuprinse in plan s-au realizat, în ce măsură ac­ţiunile întreprinse au dat rezultate. Adunarea generală de la sfîrşitul anului trecut a apreciat ca pozitivă activitatea noastră. Sub îndrumarea comuniştilor, care au fost în primele rînduri ale întrecerii, colectivul sec­ţiei a izbutit să realizeze planul a­­nual la producţia de oţel lichid cu aproape o lună mai devreme, iar angajamentul de a da peste plan 130 tone de oţel , cu zece zile îna­inte de termen , indicatorii princi­pali au fost atinşi, realizîndu-se în acelaşi timp economii de aproape un milion lei. Rezultatele noastre sunt bune, dar se cuvine să menţionez că se mai execută încă lucrări care cer reme­dieri. Aceasta impune ca activitatea biroului organizaţiei de bază să fie mai operativă şi mai perseverentă. Florian HODIŞ secretar al organizaţiei de bază de la turnătoria de oţel a Uzine­lor de vagoane Arad Intre două adunări generale Mecanicii, fochiştii, majoritatea ceferiştilor din unitatea noastră pe­trec o bună parte a timpului pe drum. Specificul activităţii este oarecum deosebit de cel din alte în­treprinderi. Totuşi, socot că din fe­lul cum am lucrat noi între două a­­dunări generale ar putea trage con­cluzii şi membrii altor birouri ale organizaţiilor de bază. In rîndul muncitorilor de la depo­urile de locomotive se desfăşoară acţiuni bine cunoscute : remorcarea trenurilor cu tonaj sporit pe porţi­uni de linii cu profile variabile, în­treţinerea în cît mai bune condiţii a locomotivelor, prelungirea parcursu­lui şi a vieţii locomotivelor între două reparaţii generale. In legătură cu necesitatea răspîndirii lor în de­poul nostru a avut loc recent o adu­nare generală a organizaţiei de ba­ză. Pentru a face larg cunoscute a­­ceste acţiuni şi a le introduce în practica de zi cu zi a întrecerii so­cialiste din depou, membrilor bi­roului li s-au încredinţat sarcini concrete legate de organizarea şi desfăşurarea unei anumite acţiuni. Grupele sindicale, cabinetul tehnic au fost îndrumate să popularizeze în rîndul mecanicilor, fochiştilor şi muncitorilor din depou experienţa dobindita pînă acum in remorcarea trenurilor cu tonaj sporit, metodele de întreţinere în bune condiţii a lo­comotivelor. Am organizat scurte informări, demonstraţii şi alte manifestări menite să antreneze masa largă a muncitorilor în susţi­nerea acţiunilor. Apoi, în scurte şe­dinţe operative de birou ne-am îm­părtăşit constatările şi am hotărît să intervenim acolo unde în desfăşu­rarea acţiunilor întreprinse se iveau anumite greutăţi. Cu toţii am par­ticipat la consfătuirile de producţie, la discuţiile din grupele de partid, străduindu-ne să le orientăm spre principalele obiective. In perioada respectivă însă noi ne-am ocupat nu numai de proble­mele ridicate în precedenta adunare de organizaţie, ci şi de multiplele aspecte ale muncii curente. Printre altele, de buna funcţionare a cursu­rilor organizate cu muncitorii şi teh­nicienii ce vor conduce şi întreţine locomotivele Diesel electrice pe care le vom primi în acest an. Intre două adunări generale controlăm, de obi­cei, sistematic cum se desfăşoară în­­văţămîntul de partid, ne îngrijim ca acţiunile cultural-educative organi­zate în timpul liber să corespundă exigenţelor colectivului nostru. Petre SASU secretar al organizaţiei de bază de la Depoul de locomotive C.F.R.-Arad Intervenţie activă în problemele de producţie Strungurile produse de noi sunt bine apreciate în ţară şi străinătate. Fabricăm o gamă largă de strunguri: 37 la sută din producţia noastră este destinată exportului. Lună de lună, colectivul uzinei îşi realizează şi de­păşeşte planul, iar pe baza aplică­rii măsurilor tehnico-organizatorice şi a folosirii tehnicii avansate, cali­tatea strungurilor se îmbunătăţeşte. La începutul lunii decembrie a anului trecut aveam însă unele greu­tăţi : primiserăm comenzi pentru două tipuri de strunguri fără ca în prealabil să avem asigurate condiţiile necesare. Noi, membrii biroului organizaţiei de bază montaj­ă, am convocat, cu ajutorul comite­tului de partid, o şedinţă împreună cu biroul organizaţiei de bază din schimbul A, cadrele tehnice, repre­zentanţi ai conducerii întreprinderii, precum şi cu organizaţiile U.T.M. şi sindicală. Muncitorii cu experienţă din ambele organizaţii au făcut pro­puneri valoroase. In grupele sindi­cale s-au purtat discuţii despre im­portanţa acestei comenzi, conduce­rea tehnică a organizat mai bine locurile de muncă , oamenii cei mai calificaţi au fost trecuţi să lucreze la produsele de bază, strungul re­volver şi cel de 250 mm. N-aş vrea să se înţeleagă că prin­­tr-o şedinţă am rezolvat totul. Obiş­nuim să organizăm asemenea şedin­ţe lărgite de fiecare dată cînd con­siderăm că e necesar să consultăm un număr mai mare de oameni, cînd întreprindem acţiuni menite să ori­enteze operativ activitatea întregu­lui colectiv în rezolvarea vreunei probleme-cheie. Pe măsură ce stu­diem mai aprofundat problemele puse de producţie şi cunoaştem mai bine oamenii, intervenţia organi­zaţiei noastre de bază este mai acti­vă, mai rodnică, mai ales prin in­fluenţa comuniştilor la locul de pro­ducţie, prin controlul pe care orga-, nizaţia de bază îl exercită asupra conducerii administrative. Voi da un exemplu. Anul trecut a funcţio­nat la noi în secţie un curs de ridicare a calificării muncitori­lor lăcătuşi, electricieni şi vopsi­tori. Deşi un şir de oameni absolvi­seră cursul, unii maiştri nu le acor­dau lucrări potrivit cu noul lor grad de calificare. Ne-am­ sesizat de a­­ceastă situaţie şi ne-am îngrijit ca absolvenţii respectivi să contribuie, conform cunoştinţelor căpătate, la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, în acest an vor intra în producţia de serie un lot mare de strunguri re­volver­e orizontale şi verticale. Or, produse de calitate superioară nu pot realiza decît oameni bine pregătiţi. La indicaţia biroului organizaţiei de bază, factorii de răs­pundere au ales din vreme oameni potriviţi, recomandîndu-le să urme­ze cursuri de ridicare a cali­ficării. Am avut grijă ca aceste cursuri să cuprindă muncitori care lucrează la operaţiile şi reperele cu pondere mare în ansamblul maşinii. Ne-am îngrijit, de asemenea, să în­drumăm sindicatul pentru a reco­manda ca lectori pe inginerii şi maiştrii cei mai pregătiţi şi, în ace­laşi timp, ne-am preocupat de reali­zarea unei strînse legături între cu­noştinţele predate la cursuri şi de­monstraţiile practice din secţie. Dimitrie ARDELEAN secretar al organizaţiei de bază montaj­ă —Uzinele „Strungul“­Arad Instruire diferenţiată la faţa locului Cunoscînd specificul întreprinde­rilor, sarcinile ce le revin, Comi­tetul orăşenesc de partid Arad se preocupă în permanenţă ca birou­rile organizaţiilor de bază să fie instruite diferenţiat. Instructajele ţinute au cuprins — în măsura posibilităţilor­­ pe secretarii orga­nizaţiilor de bază din întreprin­deri industriale cu specific de muncă apropiat, s-au organizat se­parat instructaje pentru birourile organizaţiilor de bază din instituţii şi comerţ. O instruire separată se poate face numai cunoscînd obiectivele ce stau în faţa ramurii economice res­pective, realităţile din întreprin­deri, sarcinile concrete pe care le au de îndeplinit birourile organiza­ţiilor de bază. Noi am reuşit în bună măsură să cunoaştem situaţia prin­­tr-un contact permanent şi nemijlo­cit cu birourile organizaţiilor de bază, cu masa membrilor de partid. În cunoaşterea realităţilor din între­prinderi şi din organizaţiile de bază un mare ajutor primim din partea activului nesalariat. Cînd în faţa organizaţiilor de partid de la „Strungul“, „Teba“ şi „30 Decembrie“ s-au ivit pro­bleme mai dificile legate de moder­nizarea unor secţii, instalarea unor maşini, asimilarea unor noi produ­se, instructajele le-am făcut la faţa locului, strîngînd laolaltă mai multe birouri ale organizaţiilor de bază din întreprinderile respective. Concomitent cu instructajele, or­ganizăm lecţii şi conferinţe, prin care explicăm politica partidului nostru, hotărîrile sale, măsurile luate pentru continua dezvoltare a economiei şi a culturii. Ne dăm seama însă că toate mo­dalităţile folosite pînă acum pentru o mai bună pregătire a birourilor pot fi mult îmbunătăţite, în sensul unei localizări şi concretizări pre­cise, al unei legări mai strînse de preocupările practice ale orga­nizaţiilor de bază. Lazăr PADUREANU secretar al Comitetului orăşenesc de partid Arad SCÎNTEIA A ÎNCEPUT Luna cărţii la sate ...Prima zi a „Lunii cărţii la sate“. In comune pot fi văzute afişe, panouri care informează despre recente apariţii editoriale, noi lu­crări din colecţiile îndră­gite de cititori. Programele bibliotecilor şi căminelor culturale invită la şezători literare, recenzii, simpozi­oane. Sătenii din comuna Sălard, raionul Oradea, au ascultat o expunere despre răspîndirea cărţii în ţara noastră. La şezătoarea li­terară din comuna Avram Ia­ncu, raionul Criş, citito­rii artistici au prezentat fragmente din lucrări ale poeţilor şi scriitorilor noştri. Cartea agrozooteh­nică, politică, literară, şti­­ințifică este popularizată şi prin expoziții. Fotografia din dreapta, prezintă stan­dul organizat la căminul cultural din comuna Mircea Vodă, raionul Titu. Frumos aranjat şi aprovizionat cu lucrări din toate domeniile care interesează satul, ra­ionul de librărie de la ma­gazinul din comuna Lungu­­lețu — Răcari (fotografia de sus) a fost vizitat şi ieri de numeroşi săteni care şi-au cumpărat cărți pen­tru bibliotecile personale. SCRISORI CĂTRE Pentru mineri La mina Săsar s-au executat în ultimii ani importante lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în subteran. S-a extins mecanizarea încărcării şi a trans­portului minereului, s-a generali­zat perforatul umed şi se asigură o mai bună aerisire a galeriilor. Peste 400 de familii, salariaţi ai exploatării miniere Săsar, s-au mutat în apartamente noi. In par­tea de nord-vest a oraşului Baia- Mare se află în construcţie noul cartier Săsar, care va avea peste 5 000 de apartamente. Aici se vor mai construi o şcoală cu 24 de săli de clasă, un complex comer­cial etc. In orele de răgaz, mine­rii petrec o­re plăcute la noul club. Minerii ne­familişti, care locuiesc la căminul tineretulu­i, au sala lor de lectură şi o bibliotecă bine în­zestrată. Vasile GHEORGHE inginer Şcoala şi uzina Şcoala noastră se află în apro­pierea uzinei „7 Noiembrie". In­tre şcoală şi uzină s-a statornicit o colaborare strînsă, care dă roa­de atît în munca de educare şi instruire a elevilor, cît şi în des­făşurarea activităţii cultural-edu­cative în rîndul muncitorilor. A­­ceastă colaborare a început în zilele cînd se construia localul şcolii noastre. Sute de muncitori au ajutat pe constructori la exe­cutarea unor lucrări, au amena­jat terenul din împrejurimi, au împodobit clasele. Şcoala organizează sistematic vizite ale elevilor în uzină, cadre­le didactice ţin conferinţe la club. Prof. Al. Ciurezu a vorbit mun­citorilor de la secţia sculărie des­pre „Politica externă a R. P. Ro­míne — politică de pace şi cola­borare între popoare". Alte expu­neri au avut tema : „Romînia pe glob — ieri şi azi“, „Realizări în R. P. Romînă în anii puterii populare“. Prezentarea personali­tăţii şi operei marelui nostru mu­zician George Enescu a fost înso­ţită de audiţia cunoscutei „Rapso­dii romine“ înregistrată pe bandă de magnetofon. La clubul uzinei, elevii au prezentat programe ar­tistice care s-au bucurat de apre­ciere din partea spectatorilor. In intîmpinarea alegerilor, condu­cerea şcolii şi a uzinei au întoc­mit un plan comun de manifes­tări cultural-educative care vor fi prezentate la şcoală şi la clu­bul uzinei. La rîndul ei, şcoala primeşte oaspeţi din uzină. Directorul uzi­nei s-a întîlnit cu elevii claselor a V-a şi a VIII-a, cărora le-a vorbit despre dezvoltarea uzinei, despre contribuţia adusă de co­lectivul de aici la înzestrarea a­­griculturii cu maşini moderne. Expunerea a fost urmată de vi­zite ale elevilor în secţiile uzinei. Vizitele în uzină îi ajută pe elevi să cunoască specificul de muncă din diferite secţii, să-şi aleagă cu mai multă chibzuinţă drumul în viaţă. De altfel, mulţi dintre absolvenţii şcolii noastre au urmat apoi şcoala profesională, devenind muncitori în uzina din vecinătatea şcolii unde au învăţat. Nicolas CHIVU directorul școlii de 8 ani nr. 13-Craiova Prime de vechime în muncă Ca şi în alţi ani, docherilor şi mecanizatorilor din portul Galaţi li s-au acordat prime de vechime în muncă. Operatori de dană ca Leonte Dragoş, Gheorghe Codru şi Ştefan Zaluh, care au o vechi­me de peste 25 ani în muncă, sunt apreciaţi pentru succesele obţinute în producţie şi in ridi­carea calificării cadrelor tinere. Au mai primit prime docherii Dumitru Cozma, Filip Poliacov şi Tudorache Vasilache, mecani­zatorii Aneste Chiriţă, Simion Neagu, Costică Zaharia. Valoa­rea totală a primelor de vechi­me acordate se ridică la aproape o jumătate de milion de lei. Anton LOBODA muncitor Lecţii urmate de demonstraţii practice In cele 9 cercuri agrozootehnice ale cooperativei agricole de pro­ducţie din comuna Jegălia, raio­nul Feteşti, sunt înscrişi 550 de cursanţi. Pînă în prezent în toate cercurile s-au predat cite 18 lecţii. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să-şi însuşească cunoştinţele predate, lectorii folosesc materiale didacti­ce, organizează demonstraţii prac­tice. La cele 2 cercuri zootehnice conduse de tov. Radu Gheorghe, medic veterinar, lecţiile despre „Programul de grajd şi mulsul, pansatul animalelor“ şi altele au fost urmate de demonstraţii prac­tice. Cunoştinţele însuşite la cursuri sunt aplicate în munca de zi cu zi de către îngrijitorii de animale. Constantin BANCIU activist de partid Cine-i proprietarul? De aproape doi ani, in curtea sectorului I al Uzinei mecanice Tr. Severin stă nefolosit, pe pa­tru bucăţi de lemn, un transfor­mator electric de 35 000 volţi. Vop­seaua a început să cadă, rugina îl roade, iar unele piese lipsesc. Văzînd că nimeni nu se interesea­ză de acest transformator am cău­tat să aflu cine-i proprietarul. Mi s-a spu­­s că este al secţiei reţele Tr. Severin, unitate ce aparţine Întreprinderii regionale de elec­tricitate Oltenia. De ce nu-l insta­lează acolo unde este nevoie ? Ion MARINESCU sudor Nr. 6517 TEATRE Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala Magheru)! Act veneţian — (orele 19,30). Teatrul evreiesc de stat : Spectacol de pantomi­mi şi dans — (orele 20). Teatrul satiric­­muzical „C. Tănase“ (sala Victoria). Aventurile unei umbrele — (orele 20). CINEMATOGRAFE Can-Can — film pentru ecran panora­mic : Patria (Bd. Magheru nr. 12—14). Titanic vals : Republica (Bd. Magheru nr. 2), Bucureşti (Bd. 6 Martie nr. 6), Griviţa (Calea Griviţei — podul Basa­rab), Modem (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Paula captivă : Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6), Feroviar (Calea Griviţei nr. 80), Me­lodia (Şos. Ştefan cel Mare, colţ cu str. Lizeanu) Dracul şi cele zece porunci — cinemascop: Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29), Yokmok : Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155), Moscova-Genova : Festival (Bd. 6 Mar­tie nr. 14), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174). Răzbunătorul — cinemascop: Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Volga (Şos. I. Pinti­­lie nr. 61). Sălbaticii de pe râul morţii — cinemascop : Central (Bd. 6 Martie nr. 2). Cei şapte magnifici — cinemascop: Lumina (Bd. 6 Martie nr. 12). Poveste neinventată : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7), Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). Program pentru copii : Doina (Str. Doamnei nr. 9 — rulează numai dimi­neaţa). La patru paşi de infinit : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2). Rominia pe meridia­nele lumii — Cetăţile chimiei — O noap­te la Casa Scînteii — Temelii de oţel — Prefaţă la un poem : Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). Cîntînd în ploaie : Giu­­leşti (Calea Giuleşti nr. 56), Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118). Cei trei muşchetari — cinemascop (ambele serii), înfrăţirea în­tre popoare (Bd. Bucureştii­ Noi). Eroi curajoşi ca tigrii : Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2), Colentina (Şos. Colen­­tina nr. 84). Climate — cinemascop: Da­cia (Calea Griviţei nr. 137). Un nou Ghil­­gameş : Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11), Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). Şapte ani de căsnicie — cinemascop: Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). Viaţă uşoară : Bu­­cegi (Bd. 1 Mai nr. 57). Judecătorul de minori : Unirea (Bd. 1 Mai nr. 143), Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221). Ah, Eva ! : Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21), Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127). Locote­nent Cristina : Vitan (Calea Dudeşti nr. 97). Intîlnire cu spionul : Popular (Str. Mătăsari nr. 31), Drumul Sării (Str. Dru­mul Sării nr 30), Calabuch­e Arta (Calea Călăraşi nr. 153), Cotroceni (Şos. Cotro­­ceni nr. 9). Drum periculos — cinema­scop : Moşilor (Calea Moşilor nr. 221). Maria : Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89). Umbrelele din Cherbourg : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127). Şeful : Rahova (Calea Rahovei nr. 118), Ferentari (Calea Ferentari nr. 86). Soţie pentru un aus­tralian — cinemascop: Progresul (Şos. Giurgiului nr. 3). Cu mîinile pe oraş : Lira (Calea 13 Septembrie nr. 196). TELEVIZIUNE Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19.10 — Pentru pionieri şi elevi — Ştiţi sâ socotiţi ? ! 19.40 — Filmul artistic ro­­mânesc „Dragoste lungă de-o seară". 21.10 — Solişti de operă ai teatrelor mu­zicale din ţară. 22.00 — Telesport. In încheiere : Buletin de Ştiri, buletin me­teorologic. Cum e vremea ieri în ţară. Vremea s-a încălzit în toate regiunile, exceptînd Oltenia, unde datorită ceţii persistente vremea a fost umedă şi rece. Cerul a fost variabil, mai mult acoperit în vestul ţării, unde locul, în cursul după-amiezii, a plouat. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, predominind din sectorul sudic. Tem­peratura aerului la ora 14 înregistra va­lori cuprinse între 16 grade la Oraviţa şi zero grade la Craiova. In Bucureşti. Vremea a fost caldă, cu cerul mai mult acoperit. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic. Tempe­ratura maximă a fost de 10 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie. Vreme în general umedă, cu cerul variabil, mai mult acoperit. Vor că­dea precipitaţii mai ales sub formă de la­­poviţă şi ninsoare în jumătatea de nord a ţării. In rest precipitaţii izolate. Vînt potrivit cu intensificări trecătoare din sectorul nord-vestic. Temperatura în scădere uşoară către sfîrşitul intervalu­lui. Minimele vor fi cuprinse între mi­nus 8 şi plus 2 grade, mai ridicate în prima parte a intervalului, iar maximele între minus 3 şi plus 7 grade. Izolat se va semnala ceaţă mai ales în vestul ţă­rii. In Bucureşti. Vremea se menţine în general frumoasă, cu cer variabil. Vînt potrivit din sectorul Vestic. Tempe­ratura în creştere la început, apoi sta­ţionară.

Next