Scînteia, martie 1965 (Anul 34, nr. 6545-6575)

1965-03-01 / nr. 6545

Pag 2 PE TEME ŞCOLARE Comisiile metodice Sistemul de perfecţionare a ca­drelor didactice înmănunchează forme variate şi eficiente. Dintre acestea, activităţile metodice con­tribuie la popularizarea şi gene­ralizarea experienţei pedagogice pozitive din şcoli. Aşa cum este şi firesc, de me­todica predării se ocupă în mod permanent și consiliul pedagogic. Dar, în timp ce acesta discută probleme ale muncii metodice specifice unei școli în ansamblu, care prezintă interes pentru toate cadrele didactice, comisiile meto­dice abordează probleme concre­te ale predării unui obiect sau a unor grupe de obiecte înrudite. Ele traduc în practică, în condi­ţiile particulare ale fiecărei dis­cipline de învăţămînt, hotărîrile generale adoptate în consiliul pedagogic. De exemplu, la Şcoa­la generală de 8 ani nr. 171, în trimestrul I, s-a discutat în con­siliul pedagogic tema „Folosirea mijloacelor audio-vizuale în pro­cesul de învăţămînt". Cu acest prilej, s-au indicat modalităţile ge­nerale de utilizare a acestor mij­loace în lecţii şi în manifestările cultural-educative din afara ore­lor de clasă, luîndu-se măsuri ca toate cadrele didactice să cu­noască și să se deprindă cu mî­­nuirea diferitelor aparate existen­te în școală. Comisia metodică a profesorilor de limba romina, a­­plicînd hotărîrile consiliului pe­dagogic, a studiat mai temeinic felul în care se folosesc mijloa­cele audio-vizuale în predarea u­­nor lecţii de literatură şi a reco­mandat generalizarea procede­elor a căror eficacitate este bine cunoscută. Ca urmare, la analiza operelor, lectura profesorului a fost înlocuită, în unele cazuri, cu audierea unor fragmente literare, imprimate pe discuri sau pe ban­dă de magnetofon, în interpreta­rea unor scriitori sau actori cu­noscuţi. La lecţiile despre biogra­fia unor scriitori (M. Eminescu, I. Creangă) s-au folosit cu succes diafilmele. Interesul crescând al Învăţăto­rilor şi profesorilor pentru studiul problemelor de metodică depin­de nemijlocit de importanţa şi actualitatea temelor puse în dis­cuţie şi de formele de activitate utilizate. De pildă, în trimestrul I al acestui an şcolar, în comisiile metodice ale şcolilor din raionul Griviţa Roşie s-au discutat teme ca : „Generalizarea metodelor şi procedeelor bune în valorifica­rea conţinutului educativ al lec­ţiilor de limba şi literatura romi­na" (Şcoala medie nr. 3), „For­marea deprinderilor de muncă independentă în clasă" (Şcoala nr. 187), „Stimularea interesului pentru rezultate mai bune şi evi­tarea râmînerii în urmă la învă­ţătură" (Şcoala nr. 184), „Folosi­rea, experienţelor de laborator în predarea lecţiilor de ştiinţele na­turii" (Şcoala nr. 179). Munca acestor colective nu se poate însă limita numai la for­me devenite tradiţionale (refera­te, lecţii deschise, interasistenţe). Experienţa din diferite şcoli a do­vedit că procesul de învăţămînt se desfăşoară cu mai bune re­zultate acolo unde, o dată cu măsurile adoptate de colectivul didactic, comisiile metodice stu­diază şi alte laturi ale muncii noastre. Dintre acestea amintesc : discutarea planificării calenda­ristice a planurilor de lecţii; confecţionarea de material di­dactic cu mijloace locale ; pre­zentarea unor informări de spe­cialitate ; studierea programelor, manualelor şi a lucrărilor noi din domeniul pedagogiei; organiza­rea unor schimburi de experienţă între învăţători şi profesori de la diferite cicluri de învăţămînt pen­tru asigurarea unui sistem unitar de apreciere şi notare. Planurile de lucru întocmite la început de trimestru de membrii comisiilor respective sunt, de obi­cei, interesante. Este nevoie de mai multă perseverenţă pentru traducerea lor în viaţă, iar cînd se ivesc probleme neprevăzute, mai importante pentru buna des­făşurare a procesului de învăţă­­mînt dintr-o etapă sau alta a a­­nului şcolar, acestea să fie inclu­se operativ în lucru, adoptîndu-se măsurile necesare. Prof. Teodor NOVAC şeful Secţiei de învăţămînt a Sfatului popular raional Griviţa Roşie 013 — sebf.: ni­di______________ Particularităţile de v i r­s t­ă Şcolarul de orice vîrstă simte ne­voia si se manifeste, are o abunden­ţă de energie, emotivitate accentua­te, imaginaţie bogată care şterge uneori chiar limitele dintre închi­puire şi realitate. Preadolescentul şi adolescentul, mai ales, simte do­rinţa de a-şi afirma personalitatea, de a fi original şi independent, de a-şi făuri vise. Toate aceste parti­cularităţi ale tinerilor de diferite vîrste trebuie luate în consideraţie de şcoală, familie şi ceilalţi factori care se ocupă de educaţia lor şi ca­nalizate — prin folosirea chibzuită a timpului liber al elevilor — spre preocupări şi activităţi utile. In ţara noastră, în anii puterii populare s-a conturat un sistem complex de activităţi cultural-edu­cative, organizat în afara orelor de clasă. In cadrul cărora elevii îşi fo­losesc în mod eficient timpul liber. Cercurile de studii, simpozioanele, concursurile cultural-sportive, audi­ţiile muzicale, serile literare, întâl­nirile cu oameni de cultură şi ştiin­ţă, cu activişti de partid şi de stat, muncitori evidenţiaţi în întrecerea socialistă, vizitele şi excursiile, vizio­nările de spectacole şi multe altele le îmbogăţesc şi aprofundează cu­noştinţele, contribuie la educaţia lor, dar le satisfac şi anumite cerinţe de ordin psihologic. Mă voi opri la un singur exem­plu. Frumoase realizări în organiza­rea unor asemenea activităţi a obţi­nut Şcoala generală de 8 ani nr. 165 din Bucureşti. Cercul de literatură, condus de profesoara Maria Pînzaru, a format mai mulţi corespondenţi ai presei de pionieri, premiaţi la dife­rite concursuri. Montaje literare pe teme ca: „Topîrceanu şi toamna“, „O întîlnire imaginară cu Mihail Sa­­doveanu" şi altele au prilejuit o a­­firmare a talentului şi imaginaţiei artistice a membrilor cercului şi, tot­odată, le-a dezvoltat cunoştinţele de literatură romînă. La planul de pers­pectivă al cercului sînt prevăzute teme care contrapun texte literare mai vechi actualităţii, de exemplu, „Cu Geo Bogza de-a lungul Văii Ol­tului". In felul acesta, elevii îşi vor îmbogăţi cunoştinţele de geografie economică, de istorie, despre reali­tăţile din anii puterii populare, gus­­tînd în acelaşi timp poezia frumu­seţii acestor locuri, exprimată cu a­­tîta măiestrie de scriitor. Membrii cercului de chimie au montat unele aparate şi mici insta­laţii şi au confecţionat materiale di­dactice pentru lecţiile de fizică şi chimie, au făcut diferite experienţe interesante care au contribuit şi la familiarizarea lor cu diferite noţiuni ştiinţifice. Brigada artistică de agitaţie a şcolii a obţinut premiul I la con­cursul artistic al elevilor din anul 1964, cu un program satirico-muzical inspirat din viaţa elevilor. La pre­gătirea echipei au lucrat, alături de profesori, părinţi care activează în sectorul artistic. După părerea mea, atragerea la îndrumarea activităţii elevilor în cercurile de diferite specialităţi din şcoli şi a unor specialişti din rindul părinţilor este o metodă bună — conţinutul acestei activităţi se îm­bogăţeşte, interesul tinerilor pentru ştiinţă şi cultură creşte. Părinţii iau astfel cunoştinţă mai îndeaproape de măsurile educative preconizate de şcoală şi organizaţii­le de tineret şi participă, împreună cu profesorii, la transpunerea lor în viaţă. Didina BARBULESCU lector la catedra de psihologie a Universităţii din Bucureşti Tirajul unor lucrări de pedagogie In ultimul timp au apărut o serie de lucrări pedagogice des­tinate învăţătorilor şi profesorilor din învăţămîntul de cultură ge­nerală. Printre acestea se numă­ră metodicile de predare a limbii române, fizicii, chimiei, geografiei, limbii engleze ş.a. Prin cuprinsul lor — despre care, după părerea mea, se mai poate discuta — ase­menea lucrări interesează mem­brii corpului profesoral şi ei au căutat să şi le procure. Numai că mulţi învăţători şi profesori, mai ales din şcolile de la sate, care au aflat de apariţia volu­melor respective cu o anumită întirziere, nu le-au mai găsit în librării, fiind epuizate. La Mi­nisterul Invăţămîntului există o evidenţă clară a învăţătorilor şi profesorilor care predau diferite obiecte. Pe baza acestei evidenţe, s-ar putea fixa, pentru lucrările de pedagogie şi metodică, un ti­raj mai corespunzător. Normal ar fi să se asigure fiecărui pro­fesor de specialitate cîte un e­­xemplar, sau cel puţin un set complet pentru fiecare şcoală. Prof. Ladislau DUNAJECZ Şcoala generală de 8 ani din Satchinez, raionul Sînnicolau Mare Noi lucrări d­e hidroamelioraţii In Dobrogea se fac pregătiri pen­tru începerea unor noi lucrări de hidroamelioraţii. în zona Tulcea- Nufărul se va deschide un şantier pentru refacerea digului existent şi pentru completarea reţelei de dese­care. In acest fel se va crea posi­bilitatea folosirii în condiţii bune a unei suprafeţe de 3 400 ha te­ren agricol. Tot anul acesta se va amenaja complexul piscicol Dranov- Razelm-Sinoe. In mai multe etape, aici se vor crea două mari pepi­niere piscicole: Iazurile Sarinasul cu o suprafaţă de 2 100 ha, pentru în­mulţirea crapului, şi Perişor-Lejai cu o suprafaţă de 2 800 ha, pentru creş­terea şalăului. în zona Ovidiu este prevăzută terminarea reţelei de iri­gare a unei suprafeţe de 800 ha prin folosirea apelor menajere din nordul oraşului Constanţa şi staţiunii Ma­ S C­A­R­T­E­I­A SCRISORI CĂTRE „SCINTEIA“ O metodă de înaltă tehnicitate La căminele culturale Spectrografia a devenit una dintre metodele de bază folosite la controlul analitic al calității materiilor prime, materialelor și produselor fabricate, precum și la urmărirea anumitor pro­­cese tehnologice. In prezent, cu ajuto­rul spectrografiei se efectuează un mare volum de analize la metale si aliaje, metodele chimice rămînînd a fi utilizate in vederea determinării me­­taloizilor : sulf, carbon, fosfor. Cu ajutorul instalaţiei spectrale puse de curând in funcţiune, laboratorul Uzinei „Vulcan" din Bucureşti efec­tuează analiza manganului şi a siliciu­­lui din oţelurile nealiate şi slab aliate. Prin introducerea acestei noi metode, timpul de execuţie a analizei s-a re­dus de 4 ori, mărindu-se totodată exactitatea rezultatelor. Paralel cu a­­naliza de serie a celor 2 elemente, în momentul de faţă se studiază posibi­litatea dozării altor elemente din oţe­lurile aliate. Folosirea acestei metode contribuie la ridicarea calităţii produ­selor în uzina noastră. M. STANCESCU tehnician In aceste zile, la căminele culturale din raionul Rădăuţi se desfăşoară o bogată activitate consacrată a­­legerilor de la 7 martie. Au loc ex­puneri despre profundul democra­tism al orânduirii democrat-populare, larga participare a maselor populare la conducerea treburilor obşteşti, dezvoltarea industrială a regiunii Su­ceava şi altele, se organizează jurnale vorbite pe teme ca „Meleaguri suce­vene“. „Raionul Rădăuţi, azi“, se pre­zintă programe artistice. In raion ac­tivează 270 formaţii artistice cuprin­zând peste 4 000 de persoane. Cele 10 brigăzi ştiinţifice din raion s-au de­plasat de la începutul anului şi până acum în 24 sate, unde au răspuns la peste 400 întrebări. La Costişa, Bai­­neţ, Vicovul de Sud sau Grănicereşti multe răspunsuri la întrebări au fost însoţite de demonstraţii practice. In raion funcţionează 30 biblioteci co­munale şi 44 unităţi cinematografice. La bibliotecile comunale şi la cămi­nele culturale s-au organizat diferite expuneri, recenzii şi alte manifestări pe teme ca „Figura ţăranului oglindită în literatura contemporană“, „Dezvol­tarea literaturii în anii puterii popu­lare", „Cartea agricolă în sprijinul creşterii producţiei la hectar“ etc. Ion TICALIUC activist cultural Fizicianul Alexandru Lăpuşan de la „Vulcan" lucrind la spectrograf Viaţă salvată Recent, maternitatea din Paşcani a fost anunţată telefonic că la casa de naşteri din Todireşti se află o femeie care a pierdut mult sânge. Doctorul Tiberiu Pompaş a cerut surorii trans­­fuzoare să pregătească sînge, plasmă, glucoză şi lada izotermă şi i-a comu­nicat că va fi ajutată de sora Profira Bolohan. A solicitat şi cea mai bună maşină a salvării. In cel mai scurt timp cu putinţă, medicul a ajuns la Todireşti. Medicul circumscripţiei i-a relatat pe scurt toate amănuntele cazului. Ţăranca Adela Dăscălescu suferise un şoc hemoragic după naştere, tensiune extrem de scă­zută, puls abia perceptibil. Lupta me­dicilor şi a surorilor pentru a readuce la viaţă această femeie, mamă a trei copii, n-a fost uşoară. Dar temeinica pregătire profesională şi experienţa lor au învins. Adela Dăscălescu a fost salvată. Pentru pasiunea şi abnegaţia cu care îşi îndeplineşte nobila muncă, me­dicul Tiberiu Pompaş este preţuit de cetăţenii din oraş şi din satele raio­nului. N. BOBOC instructor de partid Trenul de marfă nr. 4­895 se apro­pia de staţia Izvorul Mureş, pe unde urma să treacă fără oprire. La cabina I era de servici acarul V. Tincu. Toa­te semnalele indicau cale liberă. Pen­tru a se convinge că transportul se ■ face în condiţii bune, acarul privea­­ cu atenţie vagoanele care alergau în­­ viteză prin faţa lui. Deodată observă­­ că prin acoperişul unuia se ridică nori­­ de fum. Se repezi la telefon să anun­ţe cabina II, cerîndu-i să dea semna­lul de oprire. Şi trenul a fost oprit la vreme. Lucrătorii din staţia Izvorul Mureş, împreună cu personalul de pe locomotivă, au izolat repede vago­nul şi au stins incendiul care se pro­dusese acolo. Acarul V. Tincu a fost felicitat de conducerea Direcţiei re­gionale C.F.R. Braşov şi citat ca exemplu pe unitate. Zamfira LUPŞA tehnician Direcţia regională C.F.R.­Braşov Uitate sub zăpadă Trecînd prin Călineşti, raionul Pi­teşti, am observat în dreptul unei case o mare grămadă de borcane goa­le, peste care se aşternuse zăpada. Discutînd cu oamenii, am aflat că vreo 3 000 de borcane zac acolo de cîţiva ani. Proprietarul (mi s-a spus că ar fi Întreprinderea de industrie locală „Progresul" din Piteşti) le-a lăsat la Călineşti şi a „uitat“ să le mai ridice. Se vede că aşteaptă să se „ter­mine“ borcanele pentru a întocmi acte de lichidare. Ion BARBU economist L­a datorie Film pentru copil şi tineret. Cinematograful din Clocănești-Vatra Dornei Construcţii şi amenajări pe litoral Pe artera nordică de intrare în oraşul Constanţa, Bd. Tomis, s-a terminat construcţia unui complex de locuin­ţe cu 980 apartamente şi se află în plină construcţie alte două complexe cu 1200 apartamente. Un complex de lo­cuinţe, cu peste 600 apartamente, pen­tru constructorii portuari, înfrumuse­ţează artera de legătură a oraşului cu sudul litoralului. Aici se construiesc, de asemenea, un complex comercial şi o cantină de mare capacitate. Un nou complex de cazare cu circa 700 locuri în cabane confortabile din prefabricate se pregăteşte pentru stu­denţii din ţară şi de peste hotare care îşi vor petrece vacanţa de vară în ta­băra de la Costineşti. O serie de lu­crări se execută anul acesta şi în tabăra de copii de la Năvodari. Turiştii care vor veni de la Bucu­reşti cu maşina vor găsi la intrarea în oraşul Constanţa o staţie modernă de întreţinere auto-moto, în prezent în curs de construcţie. Pe ghidul turistic al regiunii se vor înscrie obiective noi: geamia Hunchiar şi Templul spaniol din Constanţa, geamia din Babadag şi Hanul Vechi din Măcin, unde se între­prind lucrări de renovare şi restau­rare. in drum spre vîrful Omul Foto : V. Moldovan Pagube în timpul transportului Întreprinderea comercială raională cu ridicata Muscel primeşte mărfuri de la circa 300 de furnizori din întreaga ţară. Apreciind eforturile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de a îmbu­nătăţi calitatea produselor, nu putem trece cu vederea faptul că, uneori, fie din cauza unei insuficiente preocupări de a le ambala corespunzător, fie din vina organelor de transport, o parte din aceste produse ajung la destinaţie deteriorate. De multe ori „pagubele pe timpul transportului“, cum se nu­mesc ele în actele comerciale, depă­șesc mult procentul de perisabilitate admis. Iată câteva exemple. Anul acesta, am primit din Avrig şi din Ploieşti două vagoane cu sti­clărie. La descărcare am constatat că s-au spart pe drum obiecte in valoare de circa 500 lei. La 8 februarie, de la Fabrica de mase plastice din Bucureşti ne-a sosit un transport prin coletă­­rie. Unele obiecte au ajuns turtite, lo­vite sau chiar sparte. La fel şi unele vase de bucătărie, trimise de fabrica „Emailul roşu" din Mediaş, care erau ciobite. La fiecare vagon cu ţiglă gă­sim sute de ţigle sparte. Un calcul sumar arată că anul trecut întreprin­derea noastră a avut pierderi de peste 10 000 lei. Aşa cum am arătat, ele sunt pricinuite de neglijenţe la ambalarea şi încărcarea mărfurilor, cît şi la ma­nipularea vagoanelor de marfă. Com­punerea şi descompunerea garnituri­lor nu se fac cu grijă nici măcar a­­tunci cînd se ştie că în vagoane sunt mărfuri fragile. Dacă toţi cei care mînuiesc şi expediază mărfurile şi-ar face conştiincios datoria, pagubele în timpul transporturilor ar fi cu mult mai mici. Şi nu numai atit. Cred că în acest fel s-ar putea crea condiţii ca procentul de perisabilitate admis să fie micșorat. Ion DOBRESCU șef serviciu comercial I.C.R.R. Muscel Ani de progres al ştiinţelor (Urmare din pag. I-a) laboratorul de mecanică. Un profesor mai tinăr de mecanică, Caius Iacob, s-a ocu­pat la rindul său mai ales de mişcarea fluidelor, grupînd în juru-i o mulţime de tineri pe care i-a iniţiat în cercetarea acestui fel de mişcări. Opera şcolii sale a trecut granițele ţării, făcîndu-se cunos­cută cu lucrări foarte interesante de mag­­neto-hidrodinamică ş.a. Se poate spune că aceasta este o nouă şi importantă etapă în dezvoltarea ştiinţe­lor matematice şi mecanice din țara noastră. Ea se remarcă şi prin creația lui Simion Stoilov, a cărui puternică perso­nalitate îşi imprimă pecetea pe învăță­­mîntul funcţiilor de variabilă complexă. Alături de Stoilov, catedrele facultăţilor de ştiinţe sînt ocupate cu demnitate de către o serie de alţi matematicieni da seamă, înconjuraţi fiecare de cîte un grup de tineri talentaţi şi muncitori, care formează o adevărată şcoală a respecti­vului profesor. Aş cita în sensul acesta pe profesorii Grigore C. Moisil, Miron Ni­­colescu, Nicolae Teodorescu şi Gheorghe Vrănceanu, care s-au ocupat cu mult succes de algebră, analiză şi geometrie. Sub în­grijirea profesorilor Octav Onicescu şi Gh. Mihoe se dezvoltă teoria probabilită­ţilor şi statistica matematică, în forme potrivite pentru aplicaţiile practice ale a­­cestor discipline in producţia industrială. In ultimii ani, Institutul de matematică al Academiei R. P. Române condus de academicianul Miron Nicolescu a fost continuu întărit. Studiile sale de specia­litate l-au condus la construirea unei clase de funcții noi, funcţiile policalorice, pe care le-a făcut cunoscute în diferite cen­tre universitare de pesta hotare prin con­ferinţe deosebit de apreciate. Se poate spune că în acest fel ţara noastră se re­vanşează faţă de ţările în care în trecut s-au format o serie de savanţi romîni. Exemplul acesta nu este izolat. La Cluj, academicianul Tiberiu Popoviciu conduce institutul de analiză numerică, creat pen­tru a uşura calculele la care conduc ra­ţionamentele matematice. Institutul s-a dovedit cu prisosinţă a fi de foarte mare folos industriei, unde formulele sunt uti­lizabile numai folosind valori numerice. Nu putem să nu amintim şi de catedra de geometrie de la universitatea din Bucureşti, condusă de academicianul Gheorghe Vrănceanu. La Iaşi, în paralel, profesorul Al. Myller a întărit din rădăcini învăţământul acestei discipline. Academi­cianul Vrănceanu a iniţiat linii noi de cercetare, care au dat roade foarte bune, mult apreciate şi peste hotare. Recent, un întreg semestru, creaţiile ştiinţifice ale acestui eminent reprezentant al şcolii ro­­mîneşti contemporane de matematici au fost expuse studenţilor şi cercetătorilor a­­mericani, ca făcînd parte din bagajul de­venit clasic al învăţămîntului matematic superior. O contribuţie ştiinţifică importantă la patrimoniul universal al matematicii şi mecanicii o constituie cercetările şi con­cluziile noastre în problema deviaţiei je­turilor fluide în mişcări bidimensionale, importantă pentru zborurile rapide, în special pentru cele supersonice. Aş mai adăuga şi un alt moment important. In laboratorul catedrei de mecanică a uni­versităţii bucureştene noi am cer­cetat problema suprimării paletelor în suflerit şi am demonstrat că aceasta este posibilă cu condiţia de a se da su­­fleriei un anumit profil. Făcînd o comu­nicare în acest sens, ea a găsit o aproba­re unanimă. O nouă suf­erie, în prezent în curs de realizare, va determina o însem­nată economie de energie, demonstrînd încă o dată marea eficacitate a orientării cercetărilor teoretice fundamentale spre problemele de interes practic. Din evoluţia ştiinţelor matematice şi mecanice din ţara noastră reiese că pînă la eliberare aceste ştiinţe s-au ca­racterizat prin poziţia lor de izo­lare faţă de economia ţării. Activitatea din anii democraţiei populare se remarcă în primul rînd prin contactul strîns şi în­trepătrunderea accentuată a problemelor practicii producţiei cu toate disciplinele ştiinţifice. Punînd la dispoziţia creaţiei ştiinţifice mijloace optime de activitate, conducerea ţării a legat-o constructiv de economie, în folosul amîndorura Este îmbucurător să constatăm că a­­ceastă conlucrare se extinde, că mate­matica și mecanica permit rezolvarea unor probleme altădată inabordabile in munca de proiectare, de pildă, forma si dimensiunile elementelor componenta principale ale unor agregate complexa nu se mai stabilesc pe baza unor expe­rimentări prelungite, ca odinioară, ci prin calcul teoretic. Viața ridică zi de zi pro­bleme noi. Ceea ce vreau să subliniez este că, alături de cercetarea fundamen­tală, oamenii de ştiinţă trebuie să le abor­deze şi să dea soluţii de rezolvare, căci matematica nu este un scop în sine, nu există prin ea însăşi, ci prin roadele ei cu utilitate practică. Cu ajutorul statis­ticii matematice şi a calculului probabili­tăţilor, ca să mă rezum doar la acest as­pect, matematicienii noştri sunt chemaţi să contribuie la continua creştere a cali­tăţii unor produse de utilizare curentă fa­bricate în masă, problemă cu caracter economic de mare importanţă. Punîndu-şi asemenea obiective, ei vor răspunde aşa cum se cuvine sprijinului permanent pe care partidul şi statul nostru îl acordă dezvoltării matematicii şi mecanicii în tara noastră. Nr. 65­5 TEATRE Sala Palatului R. P. Române : Concert­are muzică uşoară EMIL DIMITROV (R. P. Bulgaria) şi formaţia sa instru­mentală „Sinie­ Belo“ (orele 20). Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio): Sonet pen­tru o păpuşă (orele 20). Teatrul Mic (Str. C. Miile nr. 16) : Spectacol de poezie şi dans (orele 19,30). Studioul Institutului de artă teatrală şi cinemato­grafică „I. L Caragiale" (Str. 30 Decem­brie nr. 9). Mitică Popescu (orele 20). Circul de stat : Varietăţile mărţişorului (orele 20). CINEMATOGRAFE Regina cintecelor : Patria (Bd. Ma­gheru nr. 12—14), Bucureşti (Bd. 6 Mar­tie nr. 6), Modern (Piaţa G. Coşbuc nr. 1). Un enoriaş ciudat : Republi­ca (Bd. Magheru nr. 2), înfrăţirea între popoare (Bd. Bucureştii Noi). Patru fete într-o curte : Luceafărul (Bd. 1848 nr. 6), Festival (Bd. 6 Martie nr. 14). D-ale carnavalului : Carpaţi (Bd. Magheru nr. 29), Nevasta nr. 13 , Capitol (Bd. 6 Martie nr. 16), Excelsior (Bd. 1 Mai nr. 174), Feroviar (Calea Gr­iviţei nr. 80), Melodia (Şos. Ştefan cel Mare colţ str. Lizeanu), Flamura (Şos. Giurgiului nr. 155). Sărutul : Victoria (Bd. 6 Martie nr. 7), Tomis (Calea Văcăreşti nr. 21), Moşilor (Calea Moşilor nr. 221). Viaţă uşoară : Central (Bd. 6 Martie nr. 2), Cosmos (Şos. Pantelimon nr. 89). Veselie la Acapulco : Union (Str. 13 Decembrie nr. 5—7). Program pentru copii : Doina (Str. Doamnei nr. 9 — rulează numai dimineaţa). Titanic vals : Doina (Str. Doamnei nr. 9), Lira (Calea 13 Septem­brie nr. 196), Pacea (Bd. Libertăţii nr. 70—72). Miniaturi in tehnică — Ochii ora­şului meu — Şcoala de la Meri — Peste dealuri şi coline — Sport nr. 1/1965 , Timpuri Noi (Bd. 6 Martie nr. 18). O stea cade din cer — cinemascop : Giuleşti (Calea Giuleşti nr. 56), Bucegi (Bd. 1 Mai nr. 57), Arta (Calea Călăraşi nr. 153). O poveste neinventată : Cultural (Piaţa I. Pintilie nr. 2). Ah, Eva ! : Dacia (Ca­lea Griviţei nr. 137). Cu mîinile pe oraş : Buzeşti (Str. Buzeşti nr. 9—11). Drum periculos — cinemascop : Crîngaşi (Şos. Crîngaşi nr. 42). Micul pescar — cinema­scop : Griviţa (Calea Griviţei — podul Basarab). Cei trei muşchetari — cinema­scop (ambele serii): Unirea (Bd. 1 Mai nr. 57). Cel mai mare spectacol : Flacăra (Calea Dudeşti nr. 22). Vremea păginilor : Viran (Calea Dudeşti nr. 97), Cotroceni (Şos. Cotroceni nr. 9). Tovarăşii : Mioriţa (Calea Moşilor nr. 127), Floreasca (Str. J. S. Bach nr. 2). La patru paşi de infi­nit : Munca (Şos. Mihai Bravu nr. 221). Cartouche — cinemascop : Popular (Str. Mătăsari nr. 31). Cine-i criminalul ? : Aurora (Bd. Dimitrov nr. 118). Un nou Ghilgameş : Viitorul (Str. M. Eminescu nr. 127) Diavolul desertului : Colentina (Şos. Colentina nr. 84). Cintind in ploaie: Volga (Şos. I. Pintilie nr. 61). Paula cap­tivă : Rahova (Calea Rahovei nr. 118). Moscova—Genova : Progresul (Şos. Giur­giului nr. 3). Soţie pentru un australian — cinemascop : Drumul Sării (Str. Dru­mul Sării nr. 36). Şapte ani de căsnicie — cinemascop : Ferentari (Calea Feren­tari nr. 86). TELEVIZIUNE Orele 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,10 — Pentru copii . Ştiţi să socotiţi . 19 40 — Post-scriptum la un reportaj... 20,00 — Mărţişor muzical. 20,50 — Revista spectacolelor. 21,40 — Telesport. In în­cheiere : Buletin de ştiri, buletin meteo­rologic. Cum e vremea ieri In ţară, vremea a fost frumoasă şi s-a încălzit uşor în sud şi est, unde cerul a fost mai mult senin. In Transil­vania cerul a fost temporar noros. Au căzut ninsori locale şi sub formă de averse. Vîntul a suflat potrivit cu in­tensificări pînă la tare din sectorul vestic, spulberind pe alocuri zăpada. Temperatura aerului la ora 14 oscila în­tre 2 grade la Tîrgovişte, Măicăneşti şi Urziceni şi minus 7 grade la Topliţa, Joseni şi Baraolt. In Bucureşti, vremea a fost frumoasă, cu cerul senin. Vintul a suflat slab şi temperatura maximă a fost de 2 grade. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 martie. Vreme relativ umedă, cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va sufla po­trivit, predominînd din sectorul vestic. Temperatura aerului în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade, iar maximele între mi­nus 3 şi plus 7 grade. Ceaţă locală. In Bucureşti, vreme relativ umedă, cu cer temporar noros. Vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va sufla potrivit, predominînd din vest. Temperatura In creştere uşoară. Ceaţă dimineaţa.

Next