Scînteia, aprilie 1965 (Anul 34, nr. 6576-6604)
1965-04-01 / nr. 6576
Noutăţi la Brazi In preajma rafinăriei de la Brazi se înmulţesc instalaţiile moderne ale Combinatului petrochimic. Diferiţii componenţi ai ţiţeiurilor noastre vor căpăta aci noi valori de întrebuinţare prin transformarea lor în produse căutate de numeroasele ramuri ale chimiei, în continuă şi rapidă dezvoltare. In ianuarie au început să lucreze o parte din instalaţiile de la fabrica de olefinet unde se vor realiza anual 35 000 de tone de etilenă de înaltă puritate şi 20 000 de tone de propilenă. Etilena şi propilenă sunt produşi de bază necesari fabricării unor mase plastice care se utilizează în industrie, în agricultură şi la producţia multor articole de larg consum. Luna aceasta vor începe probele tehnologice şi la fabrica de polietilenă de presiune înaltă (una din masele plastice care se vor produce aici). Cu cîteva săptămîni in urmă a început să producă şi fabrica de modificatori, care vor fi folosiţi pentru realizarea supercordului de la Combinatul de fibre artificiale Brăila — o pînză specială necesară la fabricarea cauciucurilor pentru autovehicule. Intr-un stadiu avansat se găsesc lucrările de construcţii-montaj la fabrica de oxid de etilenă şi glicoli — produşi importanţi în industria detergenţilor sintetici, cu aplicaţii în diverse sinteze chimice, în fabricarea de lichide antigel care împiedică îngheţarea apei în radiatoarele motoarelor cu explozie ş.a. Peste 80 la sută din utilajele acestei fabrici s-au şi montat. Aici, procesele tehnologice bazate pe un înalt grad de automatizare vor fi supravegheate de la un tablou central de comandă. După ce au urmat o specializare corespunzătoare, cadrele tehnice care vor munci aici şi-au preluat posturile. Se înalţă şi alte obiective care vor contribui la dezvoltarea capacităţii de producţie şi la îmbogăţirea gamei de sortimente realizate în acest combinat. Cu vreo două luni în urmă a început construcţia fabricii de anhidridă italică, produs folosit la fabricarea plastifianţilor necesari producerii diferitelor articole de policlorură de vinil şi a unui bogat sortiment de răşini sintetice pentru industria de lacuri şi vopsele. Aici se apropie de sfîrşit construcţia metalică, se execută montajul utilajelor grele, se lucrează la estacadele pentru conductele de legătură care vor aduce materia primă, abur şi apă. Lucrările de montaj se fac după o machetă care reproduce fabrica la scară, în toate detaliile, ceea ce înlesneşte constructorilor execuţia corectă şi rapidă a lucrărilor. Au început lucrările şi la cea de-a şasea fabrică. Ea va produce oxigen şi azot de mare puritate, în aprilie va începe montajul utilajelor. Consumatorii oxigenului produs vor fi întreprinderile din oraşul Ploieşti, iar azotul va fi întrebuinţat în combinat la diferite procese tehnologice. La cele şase fabrici amintite au fost montate peste 16 000 de tone de construcţii metalice şi utilaje, dotate cu aproape 13 000 de aparate de măsură şi control. Sever UTAN Pe şantierul de la Brazi PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Anul XXXIV Nr. 6576 Joi 1 aprilie 1965 6 PAGINI - 30 BANI CALITATEA Şl EFICIENŢA INVĂŢÂMÎNTULUI IDEOLOGIC îmbunătăţirea continuă a calităţii muncii ideologice constituie o preocupare de seamă a Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti şi a comitetelor raionale din Capitală. Această preocupare şi-a găsit expresie şi în ultima plenară a comitetului orăşenesc, care a analizat desfăşurarea propagandei de partid în Capitală. Plenara a insistat în mod deosebit asupra principalilor factori de care depinde calitatea şi eficacitatea propagandei şi anume : asigurarea unui bogat conţinut de idei, îmbunătăţirea formelor organizatorice ale învăţămîntului, perfecţionarea pregătirii lectorilor şi conducătorilor de seminarii. Asupra acestor aspecte ne vom opri in cele ce urmează. Conţinut bogat de idei In conformitate cu indicaţiile partidului nostru, comitetul orăşenesc de partid, organele şi organizaţiile de partid din Capitală orientează munca de propagandă spre însuşirea de către membrii de partid şi masele de oameni ai muncii a nesecatului tezaur al teoriei marxistleniniste, călăuza sigură în analizarea problemelor mereu mai complexe pe care le ridică realitatea contemporană în permanentă transformare, spre cunoaşterea temeinică a liniei şi hotărîrilor partidului, a aprecierilor sale asupra problemelor vieţii interne şi internaţionale. Documente ale partidului nostru, cum sînt Raportul la Congresul al III-lea al P.M.R., Declaraţia C.C. al P.M.R. din aprilie 1964. Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de-a 40-a aniversare a partidului, expunerea ţinută cu prilejul celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei, au făcut obiectul unor ample dezbateri în toate cursurile şi cercurile de studiu. Operele clasicilor marxism-leninismului, documentele partidului nostru se află la baza întregului învăţămînt de partid. Astfel, în lecţiile şi seminariile de economie politică şi economie concretă sunt aprofundate, pe baza acestora, probleme cum ar fi proprietatea socialistă, dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului, politica partidului de industrializare socialistă, de maximă valorificare a resurselor naturale ale ţării, perfecţionarea relaţiilor de producţie socialiste în etapa actuală, progresul tehnic şi creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor etc. In domeniul filozofiei, pe lîngă dezbaterea unor probleme cu caracter general, privitoare la categoriile şi legile fundamentale ale dialecticii, sunt studiate teme privind legile generale ale revoluţiei şi construcţiei socialiste, statul democratpopular ca principal instrument al construirii socialismului. In studiul istoriei partidului, materialele plenarei C.C. al P.M.R. din noiembriedecembrie 1961, cuvîntările conducătorilor partidului şi statului, ciclul de articole care au apărut în „Scînteia“ cu prilejul celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei dau posibilitatea explicării juste a celor mai importante momente din lupta dusă de partidul nostru de-a lungul deceniilor. O mare atenţie s-a acordat studierii problemelor referitoare la viaţa internaţională, unitatea ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, lupta pentru apărarea păcii şi dezvoltarea colaborării internaţionale, în lumina Declaraţiei C.C. al P.M.R. din aprilie 1964. Studiul documentelor partidului nostru a contribuit la ridicarea nivelului ideologic al învăţămîntului şi la o mai strînsă legare a lui de viaţă, sporind capacitatea membrilor de partid, a oamenilor muncii de a înţelege şi analiza problemele actuale, interne şi internaţionale. Comitetul orăşenesc de partid va acorda şi în viitor o atenţie deosebită studierii în toate formele de învăţămînt a documentelor partidului nostru, va sprijini şi mai mult lectorii, conducătorii de seminarii, în vederea aprofundării în lecţii, ca şi în dezbaterile cu cursanţii, a problemelor teoretice ale economiei politic, socialismului ştiinţific, filozofiei marxiste. Un învăţămînt diferenţiat Este ştiut că un mijloc important de îmbogăţire a conţinutului propagandei, de sporire a eficacităţii sale îl constituie diferenţierea învăţămîntului de partid, organizarea lui potrivit preocupărilor şi cerinţelor diferitelor categorii de oameni ai muncii. In prezent masele largi ale celor ce muncesc manifestă un interes puternic pentru cunoaşterea aprofundată a politicii economice a partidului şi guvernului, pentru dezvoltarea cunoştinţelor lor de economie politică şi economie concretă. De aici şi marea atenţie pe care Comitetul orăşenesc, comitetele raionale din Capitală o acordă învăţămîntului economic. Ceea ce caracterizează acest învăţămînt în prezent este legarea lui mai strînsă de practica construcţiei socialiste, de sarcinile concrete ale producţiei în Capitală, în raioanele şi întreprinderile în care muncesc cursanţii. Organizaţii de partid ca cele de la „Semănătoarea“, Uzinele „23 August“, Uzina de maşini electrice şi altele obişnuiesc să consulte, la întocmirea programelor de studiu, muncitori fruntaşi, ingineri, tehnicieni şi maiştri, introducînd, la propunerea acestora, teme corespunzătoare sarcinilor şi problemelor locale. La uzinele „23 August“, unde utilarea cu tehnica modernă a ridicat numeroase probleme privind utilizarea ei din plin, au fost introduse, în programul cercurilor de economie concretă, teme legate de folosirea intensivă a capacităţilor de producţie In prezent, eforturile organizaţiilor de partid din întreprinderi sunt îndreptate spre realizarea sarcinilor de plan pe anul 1965 şi în mod deosebit spre îmbunătăţirea calităţii produselor, punerea în funcţiune la termen a noilor obiective, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export — obiective a căror importanţă a fost puternic subliniată la plenara C.C. al P.M.R. şi sesiunea Marii Adunări Naţionale de la sfîrşitul anului trecut. Invăţămîntul economic ţine şi el pasul cu aceste preocupări. Comitetul orăşenesc, comitetele raionale îndrumă lectorii, propagandiştii să nu se ocupe doar într-un mod general, în lecţii, seminarii, de aceste probleme, ci să-i ajute pe cursanţi în cunoaşterea căilor concrete de rezolvare a lor în întreprinderea unde muncesc ; de pildă, în ceea ce priveşte calitatea, să contribuie ca lupta pentru calitate să devină o preocupare de seamă a fiecărui colectiv, în toate fazele procesului de producţie, pe baza cunoaşterii criteriilor precise, tehnice, ale calităţii în ramura şi întreprinderea respectivă. Numai în acest fel, discuţiile despre calitate pot fi cu adevărat eficiente, folositoare. Un larg proces de diferenţiere cunoaşte învăţămîntul pentru intelectuali. Este semnificativă în acest sens trecerea, în tot mai mare măsură, de la studierea bazelor învăţăturii marxist-leniniste la dezbaterea în lumina acesteia a problemelor teoretice ale diferitelor ramuri ale ştiinţei, ale literaturii, artei etc. Dezbaterile la care participă intelectualii în variatele forme ale învăţămîntului de partid— studiul individual, seminariile teoretice, simpozioane etc Traian DUDAȘ secretar al Comitetului orăşenesc P. M. R. Bucureşti (Continuare in pag. II-a) In zilele acestei primăveri începe cel de-al IV-lea festival, de teatru de amatori „I. L. Caragiale". Cîfi interpreţi şi cîte formaţii vor participa la marea competiţie ? Pronosticurile ar fi cu totul premature, dar dacă amintim citeva din cifrele concursului anterior atunci perspectivele acestei întreceri sunt dintre cele mai optimiste. Peste 12 000 de echipe, cuprinzînd 160 000 de artişti amatori, 33 000 de spectacole, la care au asistat aproximativ 6,5 milioane de spectatori. Acesta a fost bilanţul celui de-al III-lea festival, desfăşurat în anul 1962. El exprimă neistovita sete de cultură a păturilor celor mai largi ale poporului, pasiunea pentru artă care devine tot mai mult o necesitate spirituală permanentă la oameni de cele mai diverse categorii sociale. Dar cifrele — concludente pentru amploarea mișcării artistice de amatori — nu pot sugera căldura aplauzelor stîrnite de numeroase formaţii. Memoria mai reţine momente de autentică încîntare artistică de la finala pe ţară a festivalului precedent, figuri de interpreţi dăruiţi cu mult har şi sensibilitate. Ce-o fi făcînd oare Culiţă Irimie, de prin părţile Huşilor, „şcolar şi ţăran muncitor", cum îşi spunea singur, care ne-a uimit cu harul şi savoarea „pupezei din tei" a lui Creangă ? Dar INSTANTANEE inginerul Const. Crişan din Tulcea, un talent profund şi matur, o prezenţă scenică surprinzătoare ? Intre timp talentul lor şi-a descoperit poate noi faţete, orizontul lor a căpătat noi dimensiuni, întrucît pasiunea pentru artă modifică preocupările zilnice, îmbogăţeşte universul spiritual, dezvoltă aptitudini şi valenţe uneori nebănuite. Acum îşi pregătesc, desigur, noile roluri, îşi aleg poate personajele pe care le vor interpreta, dezvăluindu-le gîndurile, năzuinţele, faptele. Şi n-ar fi exclus, aşa cum se întîmplă în teatrul de amatori, ca eroii de pe scenă să se confunde, să se contopească cu viaţa şi personalitatea actorilor înşişi. In acest sens repertoriul e destul de generos. Avem în faţă o vastă listă de recomandări care însumează numeroase piese, majoritatea într-un act. E un repertoriu variat. Alecsandri şi Caragiale sau Horia Lovinescu şi Mirodan, Moliére şi Cehov sau Brecht şi O’Neill, dramaturgia romînească şi universală oferă diverse şi largi posibilităţi pentru cele mai diferite colective de artişti amatori. De la casa de creaţie populară a regiunii Hunedoara ne-a parvenit primul document al acestei ample întreceri: repertoriul de concurs al celor 422 de formaţii ale aşezămintelor culturale. După cum se vede, pe Valea Jiului, în podişul Haţegului, în Băile şi Băiţele Munţilor Apuseni nu e sat în care să nu fie o echipă de teatru. Concursul va continua pînă în decembrie. Aproape un an de muncă şi de emoţii pentru mii şi mii de artişti amatori. E un eveniment cultural cu adinei rezonanţe, o emulaţie artistică plină de pasiune, care stîrneşte interesul pentru teatru şi stimulează dragostea pentru artă în genere. Nu ne îndoim că în zilele finalei cîteva zeci de formaţii ne vor încînta ochiul şi inima cu spectacole de înaltă şi autentică valoare artistică, la nivelul condiţiilor pe care le are astăzi arta amatorilor. Paul DIACONESCU PRIMĂVARĂ ŞI ARTĂ Cooperativa agricolă de producţie din Bărcăneşti, regiunea Ploieşti, cultivă 400 ha cu griu. La indicaţia specialiştilor, mecanizatorii de la S.M.T. execută lucrările de Întreţinere cu grapa rotativă Foto : Gh. Amuza TIMPUL SEMĂNATULUI In zilele bune de lucru IAŞI (coresp. „Scînteii“). — In regiunea Iaşi începutul primăverii se arată destul de capricios. Vremea se schimbă de la o zi la alta. Totuşi ţăranii cooperatori, mecanizatorii din S.M.T., lucrătorii din G.A.S. folosesc cu hărnicie fiecare zi bună de lucru pentru pregătirea terenului şi semănat. In cooperativele agricole din raioanele Bîrlad, Vaslui, Huşi s-au şi însămînţat suprafeţe însemnate. în gospodăriile agricole de stat din cadrul trustului Bîrlad, spre exemplu, s-au arat toate cele 642 ha rămase din toamnă, s-au discuit 3 200 ha din terenurile destinate culturii floriisoarelui şi a porumbului, s-au însămînţat 900 ha cu mazăre din 1915 ha planificate şi aproape 2 000 ha plante de nutreţ. Şi cooperatorii din raionul Bîrlad au însămînţat cu culturi din epoca I 5 387 hectare. In comunele Cîrja, Măluşteni, Blăgeşti şi Bogdăniţa din acest raion s-au terminat de însămînţat culturile din prima urgenţă. Rezultate bune la semănat au obţinut şi cooperatorii din Codăeşti, Tanacu, Muntenii de Sus, Văleni şi alţii din raionul Vaslui. La Codăeşti, în ziua de 29 martie tractoriştii Voinea Gheorghe şi Vasile Nicolae semănau ultimele 20 de hectare cu mazăre. In livada tînără de 60 de hectare se insămînţa măzărichea cu 4 semănători. La brigada din satul Rediu, condusă de Constantin Toma, peste 100 de cooperatori munceau la plantatul pomilor fructiferi. Pînă seara au terminat lucrarea pe cele 10 ha prevăzute a fi plantate. La cooperativa agricolă de producţie Tanacu, raionul Vaslui, munca este, de asemenea, bine organizată. Inginerul agronom Ion Lupu controlînd din primele zile semănăturile de păioase, ogoarele şi loturile rămase nearate din toamnă a stabilit lucrările care trebuie făcute. în tarlaua Mereni, tractoarele au pornit de îndată să însămînţeze mazărea. In decurs de numai 8 zile, tractoriştii au terminat de însămînţat 80 de hectare cu mazăre, 20 ha cu ovăz şi 50 ha cu borceag. De la Consiliul agricol regional am fost informat că semănatul culturilor din epoca I se efectuează de zor şi în multe unităţi din raioanele de nord ale regiunii. Este necesar însă ca toate cooperativele agricole să urmeze exemplul fruntaşilor in executarea la timp a însămînţărilor. Pe terenurile zvîntate TIRGU MUREŞ (coresp. „Scînteii“). Majoritatea unităţilor agricole din raioanele Luduş, Tîrnăveni, Tîrgu Mureş, Reghin şi Odorhei au trecut la pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor din urgenţa I. La cooperativa agricolă de producţie din Band, raionul Tîrgu Mureş, se apropie de sfîrşit semănatul borceagului pe 36 de hectare şi a mazării furajere. Pe unele suprafeţe, grîul de toamnă a fost fertilizat cu azotat de amoniu. Semănatul se desfăşoară în ritm susţinut şi în cooperativele agricole de producţie din Milaş, Gorneşti, Zau de Cîmpie, Sînpaul, Ghindari şi altele. In unele locuri, zilele bune de lucru nu sunt folosite din plin. La cooperativa agricolă de producţie Văleni, raionul Tîrgu Mureş, din cauză că membrii consiliului de conducere şi brigadierii nu au identificat terenurile mai zvîntate lucrează numai 5 din cele 12 tractoare. Aici sediul brigăzii de tractoare fiind amplasat în mod necorespunzător, mecanizatorii ocolesc zilnic 3—4 kilometri pentru a ajunge la loturile stabilite. Situaţii asemănătoare există şi în alte cooperative agricole de producţie. Se cere ca toate tractoarele şi maşinile agricole cît şi atelajele cooperativelor să fie folosite mai judicios pentru a se intensifica ritmul lucrărilor agricole. IN ZIARUL DE AZI ■ Cetăţeanul la ghişeu LOGICA CERTIFICATELOR (pag. a II-a) E Economie finanţe, statistică (pag. a Ill-a) B TEATRUL, ACT DE CULTURĂ de Radu BELIGAN (pag. aV-a) fl Lingă cercul polar (pag. a V-a) B Corespondenţă din Atena (pag. a Vi-a) Instalaţii de comandă centralizată Colectivul Uzinelor „Electromagnetica" din Capitală a realizat prima instalaţie de comandă centralizată, tip dispecer, pentru dirijarea vagoanelor pe căile ferate. Cu ajutorul ei, de la o staţie principală de cale ferată se pot transmite diverse comenzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează totodată executarea lor. Comenzile se transmit prin manevrarea aparatajului de la un pupitru de comandă, iar controlul efectuării lor se realizează prin iluminarea automată a traseelor de cale ferată pe lumino-schema pupitrului. Noua instalaţie, realizată pentru prima dată în ţara noastră, contribuie la sporirea cu aproximativ 40 la sută a capacităţii de trafic pe porţiunea de cale ferată deservită de ea. Totodată, se măreşte siguranţa în circulaţia trenurilor şi se asigură sporirea vitezei vagoanelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă centralizată tip dispecer pentru dirijarea vagoanelor vor fi date în exploatare în reţeaua căilor ferate. (Agerpres) îmbunătăţiri în reţeaua sanitară Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale efectuează în prezent studii în vederea reîmpărţirii teritoriale a circumscripţiilor sanitare în raport cu dezvoltarea economică şi sistematizarea oraşelor, cu noile obiective industriale şi construcţii de locuinţe. Se urmăreşte, totodată, ca asistenţa medicală de specialitate să fie cît mai aproape de locul de muncă şi de domiciliul cetăţenilor. In spitalele rurale se vor organiza servicii de consultaţii, asigurate de medici specialişti. De asemenea, se vor face periodic deplasări la sate de către specialişti din unităţile raionale pentru a acorda consultaţii de ORL, oftalmologie etc. Se extinde şi sistemul de acordare a asistenţei medicale şi efectuarea de tratamente la domiciliul bolnavului de către cadre medicale calificate. (Agerpres) In portul Galaţi In Capitală Extinderea reţelei de termoficare In prezent în Bucureşti funcţionează 5 centrale de termoficare, iar alte două se află în curs de construcţie — Bucureşti-Sud şi Militari. Centrala electrică de termoficare Bucureşti-Sud va intra parţial în funcţiune cu două cazane de apă fierbinte de 100 Gcal pe oră şi un grup de 50 MW cu un cazan ce va produce 420 tone abur pe oră. Centrala va alimenta cu căldură locuinţele din zona de sud şi sud-est a oraşului, precum şi industria din zona Dudeşti şi de pe cheiul Dîmboviţei pînă la Uzinele „Timpuri noi“. Pentru transportul căldurii se construiește în acest an magistrala nr. 1 cu diametrul de 1 200 mm, care va alimenta cartierele Balta Albă, 23 August, Mihai Bravu, Obor și altele. grlil In. 2*4 de care Manifestaţii studentesti » f interzise in Portugalia Ministrul portughez al educaţiei, Galvao Teles, a anunţat interzicerea manifestărilor programate pentru Ziua studenţilor ce urma să fie sărbătorită la sfîrşitul săptămînii. El a avertizat că încălcarea acestei interdicţii va atrage aplicarea unor sancţiuni severe. Asociaţia studenţilor universităţii din Lisabona a pregătit un program de manifestări pentru vineri, sîmbătă şi duminică, în vederea marcării Zilei studenţilor. Autorităţile se tem ca aceste manifestări să nu se transforme în demonstrații antiguvernamentale. Poziţia Franţei faţă de reuniunea de la Veneţia Guvernul francez, transmite agenţia „France Presse“, a considerat necesar să precizeze, într-o declaraţie oficială, poziţia sa faţă de conferinţa miniştrilor de externe ai ţărilor Pieţei comune, propusă de guvernul italian, întîlnirea urma să aibă loc la Veneţia pentru a discuta problema unificării politice vest-europene. De acord cu principiul conferinţei sugerate, guvernul francez apreciază că aceasta nu este în prezent oportună. DUPĂ RAPORTUL LUI GALO PLAZA Cercurile politice din capitala turcă sunt favorabile soluţionării problemei cipriote pe calea tratativelor, dar ar prefera metodei sugerate de mediatorul O.N.U., Galo Plaza Lasso,începerea cu precădere a tratativelor între cele două comunităţi ale insulei, urmînd ca ele să fie extinse ulterior şi asupra celorlalte părţi interesate), metoda tratativelor directe intre Ankara şi Atena. Surpriză la Londra Hotărîrea autorităţilor de la Salisbury de a dizolva Parlamentul sudrhodesian a făcut obiectul întrevederii de miercuri dintre primul ministru englez, Harold Wilson, şi ministrul pentru relaţiile cu Commonwealthul, Arthur Bottomley. Un purtător de cuvînt al guvernului, deşi nu s-a referit la conţinutul concret al convorbirilor, a arătat, totuşi, că decizia luată de Ian Smith de a dizolva parlamentul sud-rhodesian şi de a organiza alegeri generale la 7 mai a fost primită de cercurile politice londoneze ca o surpriză. (Amănunte în pag. VI-a). UN AVION DE PASAGERI al companiei spaniole „Iberia” s-a prăbuşit miercuri dimineaţa în apele Atlanticului, în apropiere de capul Spartei. Din cele 52 de persoane care se aflau la bord, numai trei au scăpat cu viață, fiind salvate de o navă marocană de pescuit. In apele Atlanticului au fost găsite 40 de cadavre.