Scînteia, aprilie 1965 (Anul 34, nr. 6576-6604)

1965-04-01 / nr. 6576

Noutăţi la Brazi In preajma rafinăriei de la Brazi se înmulţesc instalaţiile moderne ale Combinatului pe­trochimic. Diferiţii componenţi ai ţiţeiurilor noastre vor căpăta aci noi valori de întrebuinţare prin transformarea lor în produse că­utate de numeroasele ramuri ale chimiei, în continuă şi rapidă dezvoltare. In ianuarie au început să lu­creze o parte din instalaţiile de la fabrica de olefine­t unde se vor realiza anual 35 000 de tone de etilenă de înaltă puritate şi 20 000 de tone de propilenă. Eti­lena şi propilenă sunt produşi de bază necesari fabricării unor mase plastice care se utilizează în industrie, în agricultură şi la producţia multor articole de larg consum. Luna aceasta vor începe probele tehnologice şi la fabrica de polietilenă de presiune înaltă (una din masele plastice care se vor produce aici). Cu cîteva săp­­tămîni in urmă a început să pro­ducă şi fabrica de modificatori, care vor fi folosiţi pentru reali­zarea supercordului de la Com­binatul de fibre artificiale Brăila — o pînză specială necesară la fabricarea cauciucurilor pentru autovehicule. Intr-un stadiu a­­vansat se găsesc lucrările de construcţii-montaj la fabrica de oxid de etilenă şi glicoli — pro­duşi importanţi în industria de­tergenţilor sintetici, cu aplicaţii în diverse sinteze chimice, în fa­bricarea de lichide antigel care împiedică îngheţarea apei în ra­diatoarele motoarelor cu explozie ş.a. Peste 80 la sută din utilajele acestei fabrici s-au şi montat. Aici, procesele tehnologice baza­te pe un înalt grad de automati­zare vor fi supravegheate de la un tablou central de comandă. După ce au urmat o specializare corespunzătoare, cadrele tehnice care vor­ munci aici şi-au preluat posturile. Se înalţă şi alte obiective care vor contribui la dezvoltarea ca­pacităţii de producţie şi la îmbo­găţirea gamei de sortimente rea­lizate în acest combinat. Cu vreo două luni în urmă a început con­strucţia fabricii de anhidridă ita­lică, produs folosit la fabricarea plastifianţilor necesari producerii diferitelor articole de policlorură de vinil şi a unui bogat sorti­ment de răşini sintetice pentru industria de lacuri şi vopsele. Aici se apropie de sfîrşit con­strucţia metalică, se execută montajul utilajelor grele, se lu­crează la estacadele pentru con­ductele de legătură care vor aduce materia primă, abur şi apă. Lucrările de montaj se fac după o machetă care reproduce fabrica la scară, în toate detalii­le, ceea ce înlesneşte construc­torilor execuţia corectă şi rapidă a lucrărilor. Au început lucrările şi la cea de-a şasea fabrică. Ea va produ­ce oxigen şi azot de mare puri­tate, în aprilie va începe monta­jul utilajelor. Consumatorii oxi­genului produs vor fi întreprin­derile din oraşul Ploieşti, iar azo­tul va fi întrebuinţat în combinat la diferite procese tehnologice. La cele şase fabrici amintite au fost montate peste 16 000 de tone de construcţii metalice şi utilaje, dotate cu aproape 13 000 de aparate de măsură şi control. Sever UTAN Pe şantierul de la Brazi PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Anul XXXIV Nr. 6576 Joi 1 aprilie 1965 6 PAGINI - 30 BANI CALITATEA Şl EFICIENŢA INVĂŢÂMÎNTULUI IDEOLOGIC îmbunătăţirea continuă a calităţii muncii ideologice constituie o pre­ocupare de seamă a Comitetului orăşenesc de partid Bucureşti şi a comitetelor raionale din Capitală. Această preocupare şi-a găsit ex­presie şi în ultima plenară a co­mitetului orăşenesc, care a analizat desfăşurarea propagandei de par­tid în Capitală. Plenara a insis­tat în mod deosebit asupra princi­palilor factori de care depinde ca­litatea şi eficacitatea propagandei şi anume : asigurarea unui bogat conţinut de idei, îmbunătăţirea for­melor organizatorice ale învăţămîn­­tului, perfecţionarea pregătirii lecto­rilor şi conducătorilor de seminarii. Asupra acestor aspecte ne vom opri in cele ce urmează. Conţinut bogat de idei In conformitate cu indicaţiile partidului nostru, comitetul orăşe­nesc de partid, organele şi organi­zaţiile de partid din Capitală orien­tează munca de propagandă spre însuşirea de către membrii de partid şi masele de oameni ai muncii a ne­secatului tezaur al teoriei marxist­­leniniste, călăuza sigură în analiza­rea problemelor mereu mai com­plexe pe care le ridică realitatea contemporană în permanentă trans­formare, spre cunoaşterea temeinică a liniei şi hotărîrilor partidului, a aprecierilor sale asupra probleme­lor vieţii interne şi internaţionale. Documente ale partidului nostru, cum sînt Raportul la Congresul al III-lea al P.M.R., Declaraţia C.C. al P.M.R. din aprilie 1964. Raportul to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de-a 40-a aniversare a parti­dului, expunerea ţinută cu prilejul celei de a 20-a aniversări a elibe­rării patriei, au făcut obiectul unor ample dezbateri în toate cursurile şi cercurile de studiu. Operele clasicilor marxism-leni­­nismului, documentele partidului nostru se află la baza întregului în­­văţămînt de partid. Astfel, în lecţiile şi seminariile de economie politică şi economie concretă sunt aprofun­date, pe baza acestora, probleme cum ar fi proprietatea socialistă, dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului, politica partidului de industrializare socialistă, de ma­ximă valorificare a resurselor natu­rale ale ţării, perfecţionarea rela­ţiilor de producţie socialiste în e­­tapa actuală, progresul tehnic şi creşterea productivităţii muncii, îm­bunătăţirea calităţii produselor etc. In domeniul filozofiei, pe lîngă dezbaterea unor probleme cu ca­racter general, privitoare la catego­riile şi legile fundamentale ale dia­lecticii, sunt studiate teme privind legile generale ale revoluţiei şi con­strucţiei socialiste, statul democrat­­popular ca principal instrument al construirii socialismului. In studiul istoriei partidului, materialele ple­narei C.C. al P.M.R. din noiembrie­­decembrie 1961, cuvîntările condu­cătorilor partidului şi statului, ci­clul de articole care au apărut în „Scînteia“ cu prilejul celei de a 20-a aniversări a eliberării patriei dau posibilitatea explicării juste a celor mai importante momente din lupta dusă de partidul nostru de-a lungul deceniilor. O mare atenţie s-a acordat stu­dierii problemelor referitoare la viaţa internaţională, unitatea ţări­lor socialiste şi a mişcării comu­niste mondiale, lupta pentru apăra­rea păcii şi dezvoltarea colaborării internaţionale, în lumina Declara­ţiei C.C. al P.M.R. din aprilie 1964. Studiul documentelor partidului nostru a contribuit la ridicarea ni­velului ideologic al învăţămîntului şi la o mai strînsă legare a lui de viaţă, sporind capacitatea membrilor de partid, a oamenilor muncii de a înţelege şi analiza problemele ac­tuale, interne şi internaţionale. Co­mitetul orăşenesc de partid va a­­corda şi în viitor o atenţie deose­bită studierii în toate formele de în­­văţămînt a documentelor partidului nostru, va sprijini şi mai mult lec­torii, conducătorii de seminarii, în vederea aprofundării în lecţii, ca şi în dezbaterile cu cursanţii, a proble­melor teoretice ale economiei politi­­c, socialismului ştiinţific, filozofiei marxiste. Un învăţămînt diferenţiat Este ştiut că un mijloc important de îmbogăţire a conţinutului propa­gandei, de sporire a eficacităţii sale îl constituie diferenţierea învăţămîn­tului de partid, organizarea lui po­trivit preocupărilor şi cerinţelor di­feritelor categorii de oameni ai muncii. In prezent masele largi ale celor ce muncesc manifestă un interes puternic pentru cunoaşterea apro­fundată a politicii economice a partidului şi guvernului, pentru dezvoltarea cunoştinţelor lor de e­­conomie politică şi economie con­cretă. De aici şi marea atenţie pe care Comitetul orăşenesc, comitete­le raionale din Capitală o acordă învăţămîntului economic. Ceea ce caracterizează acest învă­ţămînt în prezent este legarea lui mai strînsă de practica construc­ţiei socialiste, de sarcinile concrete ale producţiei în Capitală, în raioa­nele şi întreprinderile în care mun­cesc cursanţii. Organizaţii de partid ca cele de la „Semănătoarea“, Uzinele „23 August“, Uzina de maşini electri­ce şi altele obişnuiesc să consulte, la întocmirea programelor de studiu, muncitori fruntaşi, ingineri, tehni­cieni şi maiştri, introducînd, la pro­punerea acestora, teme corespunză­toare sarcinilor şi problemelor lo­cale. La uzinele „23 August“, unde utilarea cu tehnica modernă a ridi­cat numeroase probleme privind u­­tilizarea ei din plin, au fost intro­duse, în programul cercurilor de e­­conomie concretă, teme legate de folosirea intensivă a capacităţilor de producţie In prezent, eforturile organizaţii­lor de partid din întreprinderi sunt îndreptate spre realizarea sarcinilor de plan pe anul 1965 şi în mod deosebit spre îmbunătăţirea calită­ţii produselor, punerea în funcţiune la termen a noilor obiective, îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de ex­port — obiective a căror importanţă a fost puternic subliniată la plenara C.C. al P.M.R. şi sesiunea Marii Adu­nări Naţionale de la sfîrşitul a­­nului trecut. Invăţămîntul eco­nomic ţine şi el pasul cu aceste preo­cupări. Comitetul orăşenesc, comite­tele raionale îndrumă lectorii, propa­gandiştii să nu se ocupe doar în­­tr-un mod general, în lecţii, semi­narii, de aceste probleme, ci să-i aju­te pe cursanţi în cunoaşterea căilor concrete de rezolvare a lor în între­prinderea unde muncesc ; de pildă, în ceea ce priveşte calitatea, să con­tribuie ca lupta pentru calitate să devină o preocupare de seamă a fie­cărui colectiv, în toate fazele proce­sului de producţie, pe baza cunoaş­terii criteriilor precise, tehnice, ale calităţii în ramura şi întreprinderea respectivă. Numai în acest fel, dis­cuţiile despre calitate pot fi cu ade­vărat eficiente, folositoare. Un larg proces de diferenţiere cu­noaşte învăţămîntul pentru intelec­tuali. Este semnificativă în acest sens trecerea, în tot mai mare măsu­ră, de la studierea bazelor învăţăturii marxist-leniniste la dezbaterea în lumina acesteia a problemelor teo­retice ale diferitelor ramuri ale ştiin­ţei, ale literaturii, artei etc. Dezbate­rile la care participă intelectualii în variatele forme ale învăţămîntului de partid— studiul individual, se­minariile teoretice, simpozioane etc Traian DUDAȘ secretar al Comitetului orăşenesc P. M. R. Bucureşti (Continuare in pag. II-a) In zilele acestei primăveri în­­cepe cel de-al IV-lea festival, de teatru de amatori „I. L. Car­a­­giale". Cîfi interpreţi şi cîte formaţii vor participa la marea competi­ţie ? Pronosticurile ar fi cu totul premature, dar dacă amintim citeva din cifrele concursului an­terior atunci perspectivele aces­tei întreceri sunt dintre cele mai optimiste. Peste 12 000 de echipe, cuprinzînd 160 000 de artişti a­­matori, 33 000 de spectacole, la care au asistat aproximativ 6,5 milioane de spectatori. Acesta a fost bilanţul celui de-al III-lea festival, desfăşurat în anul 1962. El exprimă neistovita sete de cultură a păturilor celor mai largi ale poporului, pasiunea pentru artă care devine tot mai mult o necesitate spirituală per­manentă la oameni de cele mai diverse categorii sociale. Dar ci­frele — concludente pentru am­ploarea mișcării artistice de a­­matori — nu pot sugera căl­dura aplauzelor stîrnite de nu­meroase formaţii. Memoria mai reţine momente de autentică încîntare artistică de la finala pe ţară a festivalului precedent, figuri de interpreţi dăruiţi cu mult har şi sensibili­tate. Ce-o fi făcînd oare Culiţă Irimie, de prin părţile Huşilor, „şcolar şi ţăran muncitor", cum îşi spunea singur, care ne-a ui­mit cu harul şi savoarea „pupe­­zei din tei" a lui Creangă ? Dar INSTANTANEE inginerul Const. Crişan din Tul­­cea, un talent profund şi matur, o prezenţă scenică surprinzătoa­re ? Intre timp talentul lor şi-a descoperit poate noi faţete, ori­zontul lor a căpătat noi dimen­siuni, întrucît pasiunea pentru artă modifică preocupările zilni­ce, îmbogăţeşte universul spiri­tual, dezvoltă aptitudini şi va­lenţe uneori nebănuite. Acum îşi pregătesc, desigur, noile roluri, îşi aleg poate personajele pe care le vor interpreta, dezvă­­luindu-le gîndurile, năzuinţele, faptele. Şi n-ar fi exclus, aşa cum se întîmplă în teatrul de amatori, ca eroii de pe scenă să se con­funde, să se contopească cu via­ţa şi personalitatea actorilor înşişi. In acest sens repertoriul e destul de generos. Avem în faţă o vastă listă de recomandări care însumează numeroase piese, ma­joritatea într-un act. E un re­pertoriu variat. Alecsandri şi Caragiale sau Horia Lovinescu şi Mirodan, Moliére şi Cehov sau Brecht şi O’Neill, dramaturgia ro­­mînească şi universală oferă di­verse şi largi posibilităţi pentru cele mai diferite colective de ar­tişti amatori. De la casa de creaţie populară a regiunii Hunedoara ne-a par­venit primul document al acestei ample întreceri: repertoriul de concurs al celor 422 de formaţii ale aşezămintelor culturale. După cum se vede, pe Valea Jiului, în podişul Haţegului, în Băile şi Băi­­ţele Munţilor Apuseni nu e sat în care să nu fie o echipă de teatru. Concursul va contin­ua pînă în decembrie. Aproape un an de muncă şi de emoţii pentru mii şi mii de artişti amatori. E un eve­niment cultural cu adinei rezo­nanţe, o emulaţie artistică plină de pasiune, care stîrneşte intere­sul pentru teatru şi stimulează dragostea pentru artă în genere. Nu ne îndoim că în zilele fi­nalei cîteva zeci de formaţii ne vor încînta ochiul şi inima cu spectacole de înaltă şi autentică valoare artistică, la nivelul con­diţiilor pe care le are astăzi arta amatorilor. Paul DIACONESCU PRIMĂVARĂ ŞI ARTĂ Cooperativa agricolă de pro­ducţie din Bărcăneşti, regiu­nea Ploieşti, cultivă 400 ha cu griu. La indicaţia specialişti­lor, mecanizatorii de la S.M.T. execută lucrările de Întreţine­re cu grapa rotativă Foto : Gh. Amuza TIMPUL SEMĂNATULUI In zilele bune de lucru IAŞI (coresp. „Scînteii“). — In regiunea Iaşi începutul primăve­rii se arată destul de capricios. Vremea se schimbă de la o zi la alta. Totuşi ţăranii cooperatori, mecanizatorii din S.M.T., lucră­torii din G.A.S. folosesc cu hăr­nicie fiecare zi bună de lucru pentru pregătirea terenului şi semănat. In cooperativele agricole din raioanele Bîrlad, Vaslui, Huşi s-au şi însămînţat suprafeţe în­semnate. în gospodăriile agricole de stat din cadrul trustului Bîr­lad, spre exemplu, s-au arat toate cele 642 ha rămase din toamnă, s-au discuit 3 200 ha din tere­nurile destinate culturii florii­­soarelui şi a porumbului, s-au însămînţat 900 ha cu mazăre din 1915 ha planificate şi aproape 2 000 ha plante de nutreţ. Şi cooperatorii din raionul Bîrlad au însămînţat cu culturi din epoca I 5 387 hectare. In comu­nele Cîrja, Măluşteni, Blăgeşti şi Bogdăniţa din acest raion s-au terminat de însămînţat culturile din prima urgenţă. Rezultate bune la semănat au obţinut şi cooperatorii din Codăeşti, Ta­­nacu, Muntenii de Sus, Văleni şi alţii din raionul Vaslui. La Codăeşti, în ziua de 29 mar­tie tractoriştii Voinea Gheorghe şi Vasile Nicolae semănau ulti­mele 20 de hectare cu mazăre. In livada tînără de 60 de hectare se insămînţa măzărichea cu 4 semănători. La brigada din satul Rediu, condusă de Constantin Tom­a, peste 100 de cooperatori munceau la plantatul pomilor fructiferi. Pînă seara au termi­nat lucrarea pe cele 10 ha pre­văzute a fi plantate. La cooperativa agricolă de producţie Tanacu, raionul Vaslui, munca este, de asemenea, bine organizată. Inginerul agronom Ion Lupu controlînd din primele zile semănăturile de păioase, o­­goarele şi loturile rămase neara­te din toamnă a stabilit lucră­rile care trebuie făcute. în tar­laua Mereni, tractoarele au pornit de îndată să însămîn­­ţeze mazărea. In decurs de nu­mai 8 zile, tractoriştii au termi­nat de însămînţat 80 de hectare cu mazăre, 20 ha cu ovăz şi 50 ha cu borceag. De la Consiliul agricol regio­nal am fost informat că semă­natul culturilor din epoca I se efectuează de zor şi în multe u­­nităţi din raioanele de nord ale regiunii. Este necesar însă ca toa­te cooperativele agricole să ur­meze exemplul fruntaşilor in e­­xecutarea la timp a însămînţă­­rilor. Pe terenurile zvîntate TIRGU MUREŞ (coresp. „Scîn­teii“).­­ Majoritatea unităţi­lor agricole din raioanele Luduş, Tîrnăveni, Tîrgu Mureş, Reghin şi Odorhei au trecut la pregăti­rea terenului şi însămînţarea culturilor din urgenţa I. La cooperativa agricolă de produc­ţie din Band, raionul Tîrgu Mu­reş, se apropie de sfîrşit semăna­tul borceagului pe 36 de hectare şi a mazării furajere. Pe unele suprafeţe, grîul de toamnă a fost fertilizat cu azotat de amoniu. Semănatul se desfăşoară în ritm susţinut şi în cooperativele agri­cole de producţie din Milaş, Gorneşti, Zau de Cîmpie, Sîn­­paul, Ghindari şi altele. In unele locuri, zilele bune de lucru nu sunt folosite din plin. La coope­rativa agricolă de producţie Vă­leni, raionul Tîrgu Mureş, din cauză că membrii consiliului de conducere şi brigadierii nu au identificat terenurile mai zvîn­tate lucrează numai 5 din cele 12 tractoare. Aici sediul brigă­zii de tractoare fiind amplasat în mod necorespunzător, meca­nizatorii ocolesc zilnic 3—4 ki­lometri pentru a ajunge la lo­turile stabilite. Situaţii asemănă­toare există şi în alte coopera­tive agricole de producţie. Se cere ca toate tractoarele şi ma­şinile agricole cît şi atelajele cooperativelor să fie folosite mai judicios pentru a se intensifica ritmul lucrărilor agricole. IN ZIARUL DE AZI ■ Cetăţeanul la ghişeu LOGICA CERTIFICATELOR (pag. a II-a) E Economie finanţe, statistică (pag. a Ill-a) B TEATRUL, ACT DE CULTURĂ de Radu BELIGAN (pag. a­­V-a) fl Lingă cercul polar (pag. a V-a) B Corespondenţă di­n Atena (pag. a Vi-a) Instalaţii­­ de comandă centralizată Colectivul Uzinelor „Electromagnetica" din Capitală a realizat prima instalaţie de comandă centralizată, tip dispecer, pentru dirijarea vagoanelor pe căile fe­rate. Cu ajutorul ei, de la o staţie prin­cipală de cale ferată se pot transmite diverse comenzi către alte staţii aflate în subordine şi se controlează totodată exe­cutarea lor. Comenzile se transmit prin manevrarea aparatajului de la un pupi­tru de comandă, iar controlul efectuării lor se realizează prin iluminarea auto­mată a traseelor de cale ferată pe lumi­­no-schema pupitrului. Noua instalaţie, realizată pentru prima dată în ţara noastră, contribuie la spori­rea cu aproximativ 40 la sută a capacită­ţii de trafic pe porţiunea de cale fe­rată deservită de ea. Totodată, se mă­reşte siguranţa în circulaţia trenurilor şi se asigură sporirea vitezei vagoanelor cu peste 30 la sută. Primele instalaţii de comandă centrali­zată tip dispecer pentru dirijarea vagoa­nelor vor fi date în exploatare în reţeaua căilor ferate. (Agerpres) îmbunătăţiri în reţeaua sanitară Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale efectuează în prezent studii în vederea reîm­părţirii teritoriale a circumscripţiilor sani­tare în raport cu dez­voltarea economică şi sistematizarea oraşelor, cu noile obiective in­dustriale şi construcţii de locuinţe. Se urmă­reşte, totodată, ca asis­tenţa medicală de spe­cialitate să fie cît mai aproape de locul de muncă şi de domiciliul cetăţenilor. In spitalele rurale se vor organiza servicii de consultaţii, asigurate de medici specialişti. De aseme­nea, se vor face periodic deplasări la sate de că­tre specialişti din uni­tăţile raionale pentru a acorda consultaţii de ORL, oftalmologie etc. Se extinde şi sistemul de acordare a asistenţei medicale şi efectuarea de tratamente la domi­ciliul bolnavului de că­tre cadre medicale ca­lificate. (Agerpres) In portul Galaţi In Capitală Extinderea reţelei de termoficare In prezent în Bucureşti funcţio­nează 5 centrale de termoficare, iar alte două se află în curs de con­strucţie — Bucureşti-Sud şi Militari. Centrala electrică de termoficare Bucureşti-Sud va intra parţial în funcţiune cu două cazane de apă fierbinte de 100 Gcal pe oră şi un grup de 50 MW cu un cazan ce va produce 420 tone abur pe oră. Cen­trala va alimenta cu căldură locu­inţele din zona de sud şi sud-est a oraşului, precum şi industria din zona Dudeşti şi de pe cheiul Dîmboviţei pînă la Uzinele „Tim­puri noi“. Pentru transportul căl­durii se construiește în acest an ma­gistrala nr. 1 cu diametrul de 1 200 mm, care va alimenta cartierele Balta Albă, 23 August, Mihai Bra­­vu, Obor și altele. grl­il In. 2*4 de care Manifestaţii studentesti » f­­ interzise in Portugalia Ministrul portughez al educa­ţiei, Galvao Teles, a anunţat in­terzicerea manifestărilor progra­mate pentru Ziua studenţilor ce urma să fie sărbătorită la sfîrşi­tul săptămînii. El a avertizat că încălcarea acestei interdicţii va atrage aplicarea unor sancţiuni severe. Asociaţia studenţilor universi­tăţii din Lisabona a pregătit un program de manifestări pentru vineri, sîmbătă şi duminică, în vederea marcării Zilei studenţi­lor. Autorităţile se tem ca aceste manifestări să nu se transforme în demonstrații antiguvernamen­tale. Poziţia Franţei faţă de reuniunea de la Veneţia Guvernul francez, transmite agen­ţia „France Presse“, a considerat ne­cesar să precizeze, într-o declaraţie oficială, poziţia sa faţă de conferinţa miniştrilor de externe ai ţărilor Pie­ţei comune, propusă de guvernul ita­lian, întîlnirea urma să aibă loc la Veneţia pentru a discuta problema unificării politice vest-europene. De acord cu principiul conferinţei su­gerate, guvernul francez apreciază că aceasta nu este în prezent oportună. DUPĂ RAPORTUL LUI GALO PLAZA Cercurile politice din capitala turcă sunt favorabile soluţionării problemei cipriote pe calea tra­tativelor, dar ar prefera metodei sugerate de mediatorul O.N.U., Galo Plaza Lasso,­­începerea cu precădere a tratativelor între cele două comunităţi ale insulei, urmînd ca ele să fie extinse ul­terior şi asupra celorlalte părţi interesate), metoda tratativelor directe intre Ankara şi Atena. Surpriză la Londra Hotărîrea autorităţilor de la Salis­bury de a dizolva Parlamentul sud­­rhodesian a făcut obiectul întreve­derii de miercuri dintre primul mi­nistru englez, Harold Wilson, şi mi­nistrul pentru relaţiile cu Common­­wealthul, Arthur Bottomley. Un pur­tător de cuvînt al guvernului, deşi nu s-a referit la conţinutul concret al convorbirilor, a arătat, totuşi, că decizia luată de Ian Smith de a di­zolva parlamentul sud-rhodesian şi de a organiza alegeri generale la 7 mai a fost primită de cercurile po­litice londoneze ca o surpriză. (Amă­nunte în pag. VI-a). UN AVION DE PASAGERI al companiei spaniole „Iberia” s-a prăbuşit miercuri dimineaţa în apele Atlanticului, în apropiere de capul Spartei. Din cele 52 de persoane care se aflau la bord, numai trei au scăpat cu viață, fiind salvate de o navă maroca­nă de pescuit. In apele Atlanti­cului au fost găsite 40 de cada­vre.

Next