Scînteia, mai 1965 (Anul 34, nr. 6606-6635)

1965-05-01 / nr. 6606

Geo BOGZA M­ARILE C­OLOANE Acum douăzeci de ani, în împrejurări de neuitat, poporul nostru a sărbătorit pentru întîia oară ziua de 1 Mai în condiţii care i-au îngăduit să facă din ea o demonstraţie luminoasă şi plină de forţă, cum niciodată nu mai văzuse nici unul din oraşele ţării în jurul cărora se ridicau coşuri de fabrici. Ani întregi, fumul se ridicase spre cer din acele coşuri de fabrici în lungi fuioare, semn că acolo ardeau focuri puternice, semn că acolo se prelucrau metalele şi aveau loc tot felul de acţiuni demiurgice — cum ar fi construirea lo­comotivelor în stare să ducă o mie de oameni, cu o sută de kilometri pe oră, între orizonturi oricît de îndepărtate — semn al unei mari pu­teri. Dar cei care, ziua şi noaptea, ţineau cup­toarele aprinse şi făceau să se ridice fumurile spre cer erau ţinuţi acolo : pe orizontală, într-o centură de triste periferii, pe verticală în sub­solul istoriei. Lor nu li se îngăduia, sub rigoarea legilor marţiale, să vină în centru decît individual. Lor le era interzis să se adune laolaltă, să vor­bească despre ei înşişi şi, in general, le era in­terzisă orice manifestare ce ar fi dovedit forţa clasei lor şi idealurile care o animă. In privinţa aceasta, ziua de 1 Mai atrăgea asupra ei cele mai se­­vere oprelişti. In ajunul unei astfel de zile, un tînăr muncitor a fost tîrît în beciurile poliţiei pen­tru că, plimbîndu-se cu iubita lui pe o stradă pustie de mahala, i-a venit să fluiere încet de tot, ca pe un cîntec de dragoste, cîteva frînturi !» din Internaţionala. Totuşi, în fiecare zi de 1 Mai aflam că undeva, pe străzi şi în pieţe ale oraşului, tineri muncitori au scos din sîn drapele roşii, stirnind în jurul lor un scurt vîrtej de oa­meni. Un cortegiu se înjgheba la iuţeală şi se auzeau, peste tumultul mulţimii, clamate cuvin­tele care în acei ani reprezentau nu numai re­vendicările clasei muncitoare, ci şi marea înţe­lepciune şi cuminţenie a popoarelor : Pîine, Pace, Libertate ! Atît era de ajuns ca bastoanele de cauciuc să intre în funcţiune, iar dubele poliţiei să-şi facă apariţia. Acestea erau amintirile mele despre ziua de 1 Mai cînd, cu douăzeci de ani în urmă, am luat parte la cea dinţii sărbătorire­a ei în liber­tate, la acea demonstraţie de neuitat ce s-a desfăşurat atunci pe străzile Bucureştiului, în plină lumină a zilei, o zi întreagă, din zori şi pînă aproape de amurg. Pentru prima oară în ţară la noi munca era pusă la locul de cinste ce i se cuvine. Pentru prima oară oamenii muncii urcau din subsolul istoriei pe puntea ei de comandă. Veneau din cartiere insalubre, din periferii lacustre, din Balta Albă, din Floreasca, de pe Giuleşti, din Ferentari, iar cei din Griviţa — dintre uriaşe mormane de moloz, din cartierul lor sărac şi eroic, prefăcut în ruine de urgia războiului. Veneau din ruine, din sărăcie, dar veneau sub desfăşurarea steagurilor roşii şi chipul lor era luminos. Tunul bubuia departe, la Berlin, unde fascis­mul înjositor al fiinţei umane şi înrobitor al po­poarelor, după ce ţinuse sub ghearele lui aproa­pe întreaga întindere a Europei, se retrăsese adînc, în întuneric, în gangurile de şobolani în care urma să-şi dea sfîrşitul. O nouă istorie începea pentru multe popoare şi — printre ele — şi pentru poporul nostru. Veneau din cartiere insalubre, dar veneau cu fluturarea steagurilor roşii, într-o ţară în care munca şi oamenii muncii erau puşi la locul de cinste ce li se cuvine. Veneau din sărăcie şi chiar din foame, dar erau hotărîţi să lupte pentru înlăturarea lor, pentru o viaţă nouă a fiecăruia din ei şi a întregii ţări. (Continuare in pag. IV-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXXIV Nr. 6606 Simbătă 1 mai 1965 6 PAGINI - 30 BANI TRĂIASCĂ 1 MAI PRIMĂVARĂ munca ŞI LUPTA VICTORII In această primă zi din luna florilor, zi a renaşterii tu­multuoase a naturii, simbol al luminii şi optimismului, ome­nirea muncitoare şi-a înscris una dintre cele mai scumpe sărbători ale sale : ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni, uniţi în lupta pentru pace, democraţie şi o viaţă mai bună. Tradiţionala sărbătoare a trecerii în revistă­ a forţelor lu­mii muncitoare găseşte poporul nostru în plin avînt al lup­tei pentru înflorirea patriei socialiste. Carele alegorice, pa­nourile, graficele purtate cu mîndrie de manifestanţi vor aduce cu ele noi mărturii emoţionante ale muncii harnice a constructorilor socialismului din ţara noastră, vor anunţa îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate, noi succese ale colectivelor din fabrici şi uzine în întîmpinarea măreţei sărbători. Oamenii muncii vor însoţi toate aceste realizări cu sentimentul adînc al bucuriei şi satisfacţiei celor ce se ştiu stăpîni deplini pe munca şi destinele lor, cu entu­ziasmul propriu acelora ce-şi văd de la an la an ţara tot mai prosperă şi fericită, viitorul ei tot mai luminos. România socialistă cunoaşte astăzi o intensă viaţă economică, cultu­rală şi socială, regiunile şi raioanele ei cunosc o continuă înnoire şi dezvoltare — şi nu toate acestea oamenii muncii îşi identifică roadele propriei lor munci, devotate şi pline de abnegaţie, pentru transpunerea în viaţă a planurilor con­strucţiei socialiste elaborate de partid şi guvern. întregul nostru popor a primit cu deosebită însufleţire ho­­tărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R. care a stabilit con­vocarea celui de-al IV-lea Congres al partidului în vara a­­cestui an. Dorinţa tuturor celor ce muncesc din patria noas­tră de a ieşi în întîmpinarea acestui eveniment de impor­tanţă istorică în viaţa partidului şi a ţării cu noi angaja­mente, cu noi realizări a creat o atmosferă de puternic avînt în muncă, de largă emulaţie socialistă, care-şi pune puter­nic amprenta şi pe această mare manifestare sărbătorească a zilei de 1 Mai. Desfăşurînd larg în adierile dimineţii roşul steag al marilor sale victorii — steagul glorios al partidului — întregul popor îşi va reafirma în această zi hotărîrea sa neabătută de a înfăptui politica partidului, de a păşi strîns unit în jurul încercatei sale călăuze — Partidul Muncitoresc Român — şi al Comitetului său Central, spre noi şi măreţe victorii, de a urca an de an noi trepte ale progresului şi civi­lizaţiei socialiste. " O deltă­­cu manifestarea bucuriei pentru viaţă liberă, la marea demonstraţie sărbătorească a întîiului de Mai, oa­menii muncii din toată ţara — muncitori, ţărani, intelec­tuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici — vor da expresie sentimentelor internaţionaliste ce-i însufleţesc, manifestînd pentru prietenia trainică şi frăţească cu toate popoarele ţă­rilor socialiste, pentru solidaritate internaţională cu toţi cei ce muncesc din lumea întreagă, cu uriaşele forţe — în con­tinuă creştere — care militează în epoca contemporană pen­tru ţelurile nobile ale democraţiei, socialismului şi păcii. Astăzi, socialismul, înscris în urmă cu aproape 8 decenii pe steagurile primilor manifestanţi de 1 Mai ca ideal scump dar îndepărtat, se înfăţişează ca un puternic sistem mondial, în continuă dezvoltare, cu o covîrşitoare influenţă determi­nantă în evoluţia întregii omeniri. Ţările sistemului mondial socialist întîmpină marea sărbătoare a celor ce muncesc sub semnul vastei activităţi creatoare, al importantelor reali­zări dobîndite sub conducerea partidelor comuniste şi mun­citoreşti, în făurirea şi dezvoltarea noii societăţi. Victoriile Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, realizările obţinute de toate ţările socialiste în dezvoltarea potenţialului lor economic şi tehnico-ştiinţific, în creşterea nivelului de trai exercită o puternică înrîurire asupra cercu­rilor largi de oameni ai muncii de pretutindeni, sporesc for­ţa de atracţie a socialismului, demonstrînd ce mari minuni poate face munca eliberată de orice exploatare. De 1 Mai poporul nostru îşi reafirmă puternic solidarita­tea cu milioanele de muncitori ce trăiesc încă sub robia capitalului. Pe diferite meridiane ale globului pro­letariatul sărbătoreşte în condiţii diferite această primă zi a începutului de mai. In Venezuela, Spania, Ecuador, Re­publica Sud-Africană şi în alte ţări, clasa muncitoare este supusă unei terori crîncene, cei mai buni fii ai ei sunt prigo­niţi, aruncaţi în întunericul închisorilor. Dar istoria este ire­versibilă ; în ciuda torturilor, terorii, proletariatul nu-şi în­doaie grumazul ; nimic şi nimeni nu-l poate abate de la mi­siunea pe care însăşi istoria i-a hărăzit-o. Ţările capitaliste sunt în această primăvară arena unor importante bătălii muncitoreşti duse împotriva exploatării şi reacţiunii. Sute şi sute de mii de oameni se ridică în mari greve şi acţiuni de luptă în Italia, Anglia, Spania, Franţa, Japonia, în ţări ale Americii Latine, dînd o ripostă energică mono­polurilor, reacţiunii. Sub conducerea partidelor marxist­­leniniste, în întreaga lume cresc impetuos rîndurile clasei muncitoare internaţionale, care se afirmă tot mai puternic în istorie drept cea mai înaintată forţă a societăţii. Marile demonstraţii ale zilei de 1 Mai prilejuiesc afirma­rea puternică a solidarităţii poporului nostru cu lupta popoa­relor pentru sfărâmarea lanţurilor robiei coloniale, pentru a­­părarea şi consolidarea independenţei naţionale a tinerelor state ridicate pe ruinele imperiilor coloniale. Pe continen­tele lumii arde puternic flacăra mişcării de eliberare naţio­nală ; în Mozambic, în Congo, în Angola şi Oman popoarele se ridică cu arma în mînă în apărarea independenţei şi a dreptului lor la o viaţă liberă. Poporul nostru îşi exprimă solidaritatea cu lupta eroicului popor vietnamez şi cere cu hotărîre curmarea neîntîrziată a agresiunii, încetarea bom­bardamentelor împotriva R. D. Vietnam, retragerea trupelor americane din Vietnamul de sud şi respectarea drepturilor poporului vietnamez de a-şi făuri viaţa potrivit propriei sale voinţe. In zilele noastre o uriaşă mişcare de masă ridică la luptă activă pentru apărarea bunului cel mai de preţ al omenirii — pacea — milioane şi milioane de oameni de diferite profe­sii, convingeri şi credinţe dia­mate ţările globului. Lupta pentru idealurile nobile ale păcii capătă o deosebită semni­ficaţie în acest început de mai cînd popoarele lumii aniver­sează două decenii de la marea victorie asupra fascism­ului. Ele cer ca niciodată asemenea vărsări de sînge să nu mai fie posibile. Astăzi, in calea agresorilor se ridică forţe uria­şe , de acţiunea lor unită, de vigilenţa lor neslăbită, de eforturile lor comune depinde ca omenirea să nu mai încerce ororile războiului, ca drumul spre noi conflagraţii mondiale să fie barat pentru totdeauna. Poporul nostru priveşte cu optimism şi adîncă încredere viitorul. La marile demonstraţii de 1 Mai din acest an oa­menii muncii din ţara noastră păşesc mîndri de succesele lor, de perspectiva luminoasă pe care şi-o făuresc sub con­ducerea partidului. ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Ion BRAD Astru viu Un început, O ardere e-n toate, Din rădăcini La fruntea pădurilor, crescînd Din alchimii de seve Ce cîntă-n libertate, Calm vălurind Polenul solar peste pămînt. Ca ape din adînc Desferecate Săpăm în piatră albii, Unde-i strimt, Fluida lor oglindă Prin ţară cînd străbate Să se-ncovoaie, largă, De-ntruchipări, de gînd. Eşti sinonimul nostru, Superbă claritate, Cu fulgere-nflorite In avînt. Umanităţii, astăzi, Dînd sensuri mai bogate, Pe cerul ei, poporul Mi-e astru viu răsfrînt. R­aportăm partidului Planul producţiei globale industriale pe primul trimestru a fost depăşit Din datele primite de la Direcţia centrală de statistică rezultă că, în primele trei luni ale anului, planul producţiei globale industriale a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută, înregistrîndu-se un spor de 14,2 la sută faţă de primul, trimes­tru al anului trecut. Creşteri impor­tante de producţie — faţă de ace­eaşi perioadă — au fost obţinute în industria energiei electrice şi termice — 35 la sută; în industria chimică — peste 24 la sută ; în in­dustria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor — peste 14 la sută; în industria siderurgică — peste 12 la sută ; în industria ma­terialelor de construcţie — 17 la sută. S-au produs peste prevederi­le planului 30 400 tone fontă, 24 400 tone oţel, 10 500 tone laminate fi­nite pline, 26 600 tone de ciment etc. Cu peste 13 la sută a crescut producţia bunurilor de consum a industriei uşoare şi alimentare. Productivitatea muncii în indus­trie pe trimestrul I al anului a crescut cu 9 la sută, faţă de pri­mele trei luni ale anului trecut, sarcina planificată fiind depăşită. In această perioadă au intrat in funcţiune noi capacităţi de produc­ţie în industria energiei electrice, industria chimică, în siderurgie, în Uzinele Constructorii de „23 August“ maşini ai uzinei ---------------------au realizat o de­păşire a planului la producţia mar­fă de 4 milioane lei, iar la producţia globală de 2,5 milioane lei. Eco­nomiile suplimentare la preţul de cost se ridică, numai în primele trei luni, la peste 733 000 lei. Uzina de ma- Colectivul între­­şini electrice prinderii şi-a de-Bucureşti păşit planul pro­ Bucureşti ducţiei marfă cu 3,5 milioane lei. Şantierului Combi­natului siderurgic „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ din Galaţi i-au fost livra­te 100 de motoare pentru role de la­minor. Complexul La complexul mi­­minier uner Moldova Nouă Moldovie/Voud­le linii ale Rotaţiei. Paralel, la unele fronturi de lucru în mină a început exploatarea minereului, me-Industria uşoară şi alimentară. A­­gricultura a primit 3 400 de trac­toare şi un mare număr de alte ma­şini agricole, precum şi cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice. Rezultatele obţinute in primele luni ale anului constituie o bază temeinică pentru realizarea de noi succese în îndeplinirea planului pe anul 1965 — ultimul an al sesena­­tului. (Agerpres) dia realizărilor fiind de aproape 700 tone pe zi. In cadrul complexului se vor extrage şi prepara 660 000 tone minereu cuprifer pe an. Combinatul Oţelarii au elabo­­siderurgic rar aproape 15 000 Reşiţa tone de metal pes­­şi uzinele de Plan, depăşin­­„Oţelul roşu“ s cu­multan­----------------------gajamentele luate. Furnaliştii de la Reşiţa au dat în plus faţă de prevederile planului 4 000 tone de fontă. Laminatorii au realizat peste plan mai bine de 8 000 tone laminate finite şi au economisit prin laminarea la toleranţe minime aproape 2 000 tone de metal. Rafinăriile au depăşit planul din regiunea la producţia globa­-----5Trim­i---- lă cu 12 milioane m­oleşti lei, faţă de 7 700 000 lei cît se angajaseră, iar planul produc­ţiei marfă cu 6 700 000 lei, cu 3 500 000 lei în plus faţă de angajament. Desen de IULIAN OLARIU PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE DE CĂTRE NOUL AMBASADOR AL REPUBLICII INDONEZIA IN R. P. ROMÂNA La 30 aprilie, preşedintele Consi-­nipotenţiar al Republicii Indonezia fiului de Stat al Republicii Popu­ în R. P. Română, general maior, Mare Române, Chivu Stoica, a primit Sambas Armadinata, care și-a­pre­­pe ambasadorul extraordinar și pre­­zentat scrisorile de acreditare. yj v FARA ESCALE Decolind de undeva din sud, o dată cu cocorii, pri­măvara urcă spre noi cu aripi întinse, fără escale, ca să se instaleze în Carpaţi, unde îşi are pregătit din vreme marele ei aeroport solar. Carpaţii îi pun sub picioare o gi­gantă cunună de flori mi­rosind a aprilie şi mai, pînă in clipa cînd în văi se coc strugurii şi fierbe mustul. De aici, din Carpaţi, pri­măvara domină pămînturi­­le româneşti, din zările nordului şi „pînă la Marea cea mare“, stînd trează lin­gă piscuri, învăluită în brume şi stînjenei alpini. Noi vom merge înainte cu celălalt anotimp, dar pri­măvara va rămîne cu noi, acolo sus, ca o metaforă a ritmului nostru impetuos. Anotimpul ne obligă la o continuă întrecere cu el. Am urmărit pe hartă şi de­­la sol marea bătălie a po­rumbului, din Dobrogea şi din Moldova pînă în Ba­nat şi Maramureş, contem­­plînd cum urcă sămînţa pe sute de mii de hectare, pînă în zarea pădurilor din miază-noapte. Tractorişti, ţărani, ingineri, mecanici, mii şi sute de mii de oa­meni sînt în întrecere cu anotimpul. Acolo unde termometrul a hotărît temperatura optimă, pă­­mîntul devine cîmp de bătaie, fiindcă clipele primăverii sînt unice, iar clipa înseamnă adesea un spor de multe kilogra­me la un hectar. Am urmă­rit această bătălie a pri­măverii desfăşurată ori­zontal, de la o zare a ţării la alta, impresionantă şi anuală epopee, avînd drept scop să îmbrace pămîntul în nesfirşite holde. Ano­timpul şi omul şi-au dat drept punct de întîlnire şi prin bilanţ ziua de 1 Mai. Am urmărit, de aseme­nea, întrecerea cu primă­vara pe verticală, contem­­pind cota de altitudine a steagului roşu, pe schele. Cînd am pus temeliile ? Temeliile le punem în fie­care zi, la Bucureşti şi Su­ceava, la Baia Mare şi Iaşi, la Tg. Mureş şi la Craiova, în sate sau pe pămîntul gol, în munţi şi pe ţărmul mă­rii. Construcţia nu este la noi o vegetaţie de sezon, ci o permanenţă. Punem mereu temelii şi construim perpetuu, iar primăvara ne întîlneşte de fiecare dată pe schele, la un alt etaj terminat al zidirii noastre obşteşti, gata finisat şi la cheie. Dar întrecerea continuă, iar cei care impunem rit­mul sîntem noi. La Galaţi şi la Craiova sînt construc­tori care s-ar fi putut prea bine întîlni cu acest 1 Mai încă din Mărţişor, invitînd lalelele şi trandafirii în glastrele noilor blocuri chiar înainte ca anotimpul să nu-i fi dăruit. La fel s-a petrecut la Oradea, la Con­stanţa, la Hunedoara, în zeci şi sute de locuri, iar aceste flori ale construc­ţiei, strînse buchete, fac ele singure o primăvară. Constructorii au întîmpinat primăvara cu această pri­măvară timpurie a lor. Punct comun de salut — ziua de 1 Mai. 1 Mai! Primăvara ne face semne de pe Paring şi Rarău, învăluită în brume şi stînjenei de munte. Şi noi urcăm... Paul ANGHEL

Next