Scînteia, mai 1965 (Anul 34, nr. 6606-6635)
1965-05-01 / nr. 6606
Geo BOGZA MARILE COLOANE Acum douăzeci de ani, în împrejurări de neuitat, poporul nostru a sărbătorit pentru întîia oară ziua de 1 Mai în condiţii care i-au îngăduit să facă din ea o demonstraţie luminoasă şi plină de forţă, cum niciodată nu mai văzuse nici unul din oraşele ţării în jurul cărora se ridicau coşuri de fabrici. Ani întregi, fumul se ridicase spre cer din acele coşuri de fabrici în lungi fuioare, semn că acolo ardeau focuri puternice, semn că acolo se prelucrau metalele şi aveau loc tot felul de acţiuni demiurgice — cum ar fi construirea locomotivelor în stare să ducă o mie de oameni, cu o sută de kilometri pe oră, între orizonturi oricît de îndepărtate — semn al unei mari puteri. Dar cei care, ziua şi noaptea, ţineau cuptoarele aprinse şi făceau să se ridice fumurile spre cer erau ţinuţi acolo : pe orizontală, într-o centură de triste periferii, pe verticală în subsolul istoriei. Lor nu li se îngăduia, sub rigoarea legilor marţiale, să vină în centru decît individual. Lor le era interzis să se adune laolaltă, să vorbească despre ei înşişi şi, in general, le era interzisă orice manifestare ce ar fi dovedit forţa clasei lor şi idealurile care o animă. In privinţa aceasta, ziua de 1 Mai atrăgea asupra ei cele mai severe oprelişti. In ajunul unei astfel de zile, un tînăr muncitor a fost tîrît în beciurile poliţiei pentru că, plimbîndu-se cu iubita lui pe o stradă pustie de mahala, i-a venit să fluiere încet de tot, ca pe un cîntec de dragoste, cîteva frînturi !» din Internaţionala. Totuşi, în fiecare zi de 1 Mai aflam că undeva, pe străzi şi în pieţe ale oraşului, tineri muncitori au scos din sîn drapele roşii, stirnind în jurul lor un scurt vîrtej de oameni. Un cortegiu se înjgheba la iuţeală şi se auzeau, peste tumultul mulţimii, clamate cuvintele care în acei ani reprezentau nu numai revendicările clasei muncitoare, ci şi marea înţelepciune şi cuminţenie a popoarelor : Pîine, Pace, Libertate ! Atît era de ajuns ca bastoanele de cauciuc să intre în funcţiune, iar dubele poliţiei să-şi facă apariţia. Acestea erau amintirile mele despre ziua de 1 Mai cînd, cu douăzeci de ani în urmă, am luat parte la cea dinţii sărbătorirea ei în libertate, la acea demonstraţie de neuitat ce s-a desfăşurat atunci pe străzile Bucureştiului, în plină lumină a zilei, o zi întreagă, din zori şi pînă aproape de amurg. Pentru prima oară în ţară la noi munca era pusă la locul de cinste ce i se cuvine. Pentru prima oară oamenii muncii urcau din subsolul istoriei pe puntea ei de comandă. Veneau din cartiere insalubre, din periferii lacustre, din Balta Albă, din Floreasca, de pe Giuleşti, din Ferentari, iar cei din Griviţa — dintre uriaşe mormane de moloz, din cartierul lor sărac şi eroic, prefăcut în ruine de urgia războiului. Veneau din ruine, din sărăcie, dar veneau sub desfăşurarea steagurilor roşii şi chipul lor era luminos. Tunul bubuia departe, la Berlin, unde fascismul înjositor al fiinţei umane şi înrobitor al popoarelor, după ce ţinuse sub ghearele lui aproape întreaga întindere a Europei, se retrăsese adînc, în întuneric, în gangurile de şobolani în care urma să-şi dea sfîrşitul. O nouă istorie începea pentru multe popoare şi — printre ele — şi pentru poporul nostru. Veneau din cartiere insalubre, dar veneau cu fluturarea steagurilor roşii, într-o ţară în care munca şi oamenii muncii erau puşi la locul de cinste ce li se cuvine. Veneau din sărăcie şi chiar din foame, dar erau hotărîţi să lupte pentru înlăturarea lor, pentru o viaţă nouă a fiecăruia din ei şi a întregii ţări. (Continuare in pag. IV-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul XXXIV Nr. 6606 Simbătă 1 mai 1965 6 PAGINI - 30 BANI TRĂIASCĂ 1 MAI PRIMĂVARĂ munca ŞI LUPTA VICTORII In această primă zi din luna florilor, zi a renaşterii tumultuoase a naturii, simbol al luminii şi optimismului, omenirea muncitoare şi-a înscris una dintre cele mai scumpe sărbători ale sale : ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni, uniţi în lupta pentru pace, democraţie şi o viaţă mai bună. Tradiţionala sărbătoare a trecerii în revistă a forţelor lumii muncitoare găseşte poporul nostru în plin avînt al luptei pentru înflorirea patriei socialiste. Carele alegorice, panourile, graficele purtate cu mîndrie de manifestanţi vor aduce cu ele noi mărturii emoţionante ale muncii harnice a constructorilor socialismului din ţara noastră, vor anunţa îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate, noi succese ale colectivelor din fabrici şi uzine în întîmpinarea măreţei sărbători. Oamenii muncii vor însoţi toate aceste realizări cu sentimentul adînc al bucuriei şi satisfacţiei celor ce se ştiu stăpîni deplini pe munca şi destinele lor, cu entuziasmul propriu acelora ce-şi văd de la an la an ţara tot mai prosperă şi fericită, viitorul ei tot mai luminos. România socialistă cunoaşte astăzi o intensă viaţă economică, culturală şi socială, regiunile şi raioanele ei cunosc o continuă înnoire şi dezvoltare — şi nu toate acestea oamenii muncii îşi identifică roadele propriei lor munci, devotate şi pline de abnegaţie, pentru transpunerea în viaţă a planurilor construcţiei socialiste elaborate de partid şi guvern. întregul nostru popor a primit cu deosebită însufleţire hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R. care a stabilit convocarea celui de-al IV-lea Congres al partidului în vara acestui an. Dorinţa tuturor celor ce muncesc din patria noastră de a ieşi în întîmpinarea acestui eveniment de importanţă istorică în viaţa partidului şi a ţării cu noi angajamente, cu noi realizări a creat o atmosferă de puternic avînt în muncă, de largă emulaţie socialistă, care-şi pune puternic amprenta şi pe această mare manifestare sărbătorească a zilei de 1 Mai. Desfăşurînd larg în adierile dimineţii roşul steag al marilor sale victorii — steagul glorios al partidului — întregul popor îşi va reafirma în această zi hotărîrea sa neabătută de a înfăptui politica partidului, de a păşi strîns unit în jurul încercatei sale călăuze — Partidul Muncitoresc Român — şi al Comitetului său Central, spre noi şi măreţe victorii, de a urca an de an noi trepte ale progresului şi civilizaţiei socialiste. " O deltăcu manifestarea bucuriei pentru viaţă liberă, la marea demonstraţie sărbătorească a întîiului de Mai, oamenii muncii din toată ţara — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici — vor da expresie sentimentelor internaţionaliste ce-i însufleţesc, manifestînd pentru prietenia trainică şi frăţească cu toate popoarele ţărilor socialiste, pentru solidaritate internaţională cu toţi cei ce muncesc din lumea întreagă, cu uriaşele forţe — în continuă creştere — care militează în epoca contemporană pentru ţelurile nobile ale democraţiei, socialismului şi păcii. Astăzi, socialismul, înscris în urmă cu aproape 8 decenii pe steagurile primilor manifestanţi de 1 Mai ca ideal scump dar îndepărtat, se înfăţişează ca un puternic sistem mondial, în continuă dezvoltare, cu o covîrşitoare influenţă determinantă în evoluţia întregii omeniri. Ţările sistemului mondial socialist întîmpină marea sărbătoare a celor ce muncesc sub semnul vastei activităţi creatoare, al importantelor realizări dobîndite sub conducerea partidelor comuniste şi muncitoreşti, în făurirea şi dezvoltarea noii societăţi. Victoriile Uniunii Sovietice în construcţia desfăşurată a comunismului, realizările obţinute de toate ţările socialiste în dezvoltarea potenţialului lor economic şi tehnico-ştiinţific, în creşterea nivelului de trai exercită o puternică înrîurire asupra cercurilor largi de oameni ai muncii de pretutindeni, sporesc forţa de atracţie a socialismului, demonstrînd ce mari minuni poate face munca eliberată de orice exploatare. De 1 Mai poporul nostru îşi reafirmă puternic solidaritatea cu milioanele de muncitori ce trăiesc încă sub robia capitalului. Pe diferite meridiane ale globului proletariatul sărbătoreşte în condiţii diferite această primă zi a începutului de mai. In Venezuela, Spania, Ecuador, Republica Sud-Africană şi în alte ţări, clasa muncitoare este supusă unei terori crîncene, cei mai buni fii ai ei sunt prigoniţi, aruncaţi în întunericul închisorilor. Dar istoria este ireversibilă ; în ciuda torturilor, terorii, proletariatul nu-şi îndoaie grumazul ; nimic şi nimeni nu-l poate abate de la misiunea pe care însăşi istoria i-a hărăzit-o. Ţările capitaliste sunt în această primăvară arena unor importante bătălii muncitoreşti duse împotriva exploatării şi reacţiunii. Sute şi sute de mii de oameni se ridică în mari greve şi acţiuni de luptă în Italia, Anglia, Spania, Franţa, Japonia, în ţări ale Americii Latine, dînd o ripostă energică monopolurilor, reacţiunii. Sub conducerea partidelor marxistleniniste, în întreaga lume cresc impetuos rîndurile clasei muncitoare internaţionale, care se afirmă tot mai puternic în istorie drept cea mai înaintată forţă a societăţii. Marile demonstraţii ale zilei de 1 Mai prilejuiesc afirmarea puternică a solidarităţii poporului nostru cu lupta popoarelor pentru sfărâmarea lanţurilor robiei coloniale, pentru apărarea şi consolidarea independenţei naţionale a tinerelor state ridicate pe ruinele imperiilor coloniale. Pe continentele lumii arde puternic flacăra mişcării de eliberare naţională ; în Mozambic, în Congo, în Angola şi Oman popoarele se ridică cu arma în mînă în apărarea independenţei şi a dreptului lor la o viaţă liberă. Poporul nostru îşi exprimă solidaritatea cu lupta eroicului popor vietnamez şi cere cu hotărîre curmarea neîntîrziată a agresiunii, încetarea bombardamentelor împotriva R. D. Vietnam, retragerea trupelor americane din Vietnamul de sud şi respectarea drepturilor poporului vietnamez de a-şi făuri viaţa potrivit propriei sale voinţe. In zilele noastre o uriaşă mişcare de masă ridică la luptă activă pentru apărarea bunului cel mai de preţ al omenirii — pacea — milioane şi milioane de oameni de diferite profesii, convingeri şi credinţe diamate ţările globului. Lupta pentru idealurile nobile ale păcii capătă o deosebită semnificaţie în acest început de mai cînd popoarele lumii aniversează două decenii de la marea victorie asupra fascismului. Ele cer ca niciodată asemenea vărsări de sînge să nu mai fie posibile. Astăzi, in calea agresorilor se ridică forţe uriaşe , de acţiunea lor unită, de vigilenţa lor neslăbită, de eforturile lor comune depinde ca omenirea să nu mai încerce ororile războiului, ca drumul spre noi conflagraţii mondiale să fie barat pentru totdeauna. Poporul nostru priveşte cu optimism şi adîncă încredere viitorul. La marile demonstraţii de 1 Mai din acest an oamenii muncii din ţara noastră păşesc mîndri de succesele lor, de perspectiva luminoasă pe care şi-o făuresc sub conducerea partidului. ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Ion BRAD Astru viu Un început, O ardere e-n toate, Din rădăcini La fruntea pădurilor, crescînd Din alchimii de seve Ce cîntă-n libertate, Calm vălurind Polenul solar peste pămînt. Ca ape din adînc Desferecate Săpăm în piatră albii, Unde-i strimt, Fluida lor oglindă Prin ţară cînd străbate Să se-ncovoaie, largă, De-ntruchipări, de gînd. Eşti sinonimul nostru, Superbă claritate, Cu fulgere-nflorite In avînt. Umanităţii, astăzi, Dînd sensuri mai bogate, Pe cerul ei, poporul Mi-e astru viu răsfrînt. Raportăm partidului Planul producţiei globale industriale pe primul trimestru a fost depăşit Din datele primite de la Direcţia centrală de statistică rezultă că, în primele trei luni ale anului, planul producţiei globale industriale a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută, înregistrîndu-se un spor de 14,2 la sută faţă de primul, trimestru al anului trecut. Creşteri importante de producţie — faţă de aceeaşi perioadă — au fost obţinute în industria energiei electrice şi termice — 35 la sută; în industria chimică — peste 24 la sută ; în industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor — peste 14 la sută; în industria siderurgică — peste 12 la sută ; în industria materialelor de construcţie — 17 la sută. S-au produs peste prevederile planului 30 400 tone fontă, 24 400 tone oţel, 10 500 tone laminate finite pline, 26 600 tone de ciment etc. Cu peste 13 la sută a crescut producţia bunurilor de consum a industriei uşoare şi alimentare. Productivitatea muncii în industrie pe trimestrul I al anului a crescut cu 9 la sută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, sarcina planificată fiind depăşită. In această perioadă au intrat in funcţiune noi capacităţi de producţie în industria energiei electrice, industria chimică, în siderurgie, în Uzinele Constructorii de „23 August“ maşini ai uzinei ---------------------au realizat o depăşire a planului la producţia marfă de 4 milioane lei, iar la producţia globală de 2,5 milioane lei. Economiile suplimentare la preţul de cost se ridică, numai în primele trei luni, la peste 733 000 lei. Uzina de ma- Colectivul întreşini electrice prinderii şi-a de-Bucureşti păşit planul pro Bucureşti ducţiei marfă cu 3,5 milioane lei. Şantierului Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Galaţi i-au fost livrate 100 de motoare pentru role de laminor. Complexul La complexul miminier uner Moldova Nouă Moldovie/Voudle linii ale Rotaţiei. Paralel, la unele fronturi de lucru în mină a început exploatarea minereului, me-Industria uşoară şi alimentară. Agricultura a primit 3 400 de tractoare şi un mare număr de alte maşini agricole, precum şi cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice. Rezultatele obţinute in primele luni ale anului constituie o bază temeinică pentru realizarea de noi succese în îndeplinirea planului pe anul 1965 — ultimul an al sesenatului. (Agerpres) dia realizărilor fiind de aproape 700 tone pe zi. In cadrul complexului se vor extrage şi prepara 660 000 tone minereu cuprifer pe an. Combinatul Oţelarii au elabosiderurgic rar aproape 15 000 Reşiţa tone de metal pesşi uzinele de Plan, depăşin„Oţelul roşu“ s cumultan----------------------gajamentele luate. Furnaliştii de la Reşiţa au dat în plus faţă de prevederile planului 4 000 tone de fontă. Laminatorii au realizat peste plan mai bine de 8 000 tone laminate finite şi au economisit prin laminarea la toleranţe minime aproape 2 000 tone de metal. Rafinăriile au depăşit planul din regiunea la producţia globa-----5Trimi---- lă cu 12 milioane moleşti lei, faţă de 7 700 000 lei cît se angajaseră, iar planul producţiei marfă cu 6 700 000 lei, cu 3 500 000 lei în plus faţă de angajament. Desen de IULIAN OLARIU PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE DE CĂTRE NOUL AMBASADOR AL REPUBLICII INDONEZIA IN R. P. ROMÂNA La 30 aprilie, preşedintele Consi-nipotenţiar al Republicii Indonezia fiului de Stat al Republicii Popu în R. P. Română, general maior, Mare Române, Chivu Stoica, a primit Sambas Armadinata, care și-aprepe ambasadorul extraordinar și prezentat scrisorile de acreditare. yj v FARA ESCALE Decolind de undeva din sud, o dată cu cocorii, primăvara urcă spre noi cu aripi întinse, fără escale, ca să se instaleze în Carpaţi, unde îşi are pregătit din vreme marele ei aeroport solar. Carpaţii îi pun sub picioare o gigantă cunună de flori mirosind a aprilie şi mai, pînă in clipa cînd în văi se coc strugurii şi fierbe mustul. De aici, din Carpaţi, primăvara domină pămînturile româneşti, din zările nordului şi „pînă la Marea cea mare“, stînd trează lingă piscuri, învăluită în brume şi stînjenei alpini. Noi vom merge înainte cu celălalt anotimp, dar primăvara va rămîne cu noi, acolo sus, ca o metaforă a ritmului nostru impetuos. Anotimpul ne obligă la o continuă întrecere cu el. Am urmărit pe hartă şi dela sol marea bătălie a porumbului, din Dobrogea şi din Moldova pînă în Banat şi Maramureş, contemplînd cum urcă sămînţa pe sute de mii de hectare, pînă în zarea pădurilor din miază-noapte. Tractorişti, ţărani, ingineri, mecanici, mii şi sute de mii de oameni sînt în întrecere cu anotimpul. Acolo unde termometrul a hotărît temperatura optimă, pămîntul devine cîmp de bătaie, fiindcă clipele primăverii sînt unice, iar clipa înseamnă adesea un spor de multe kilograme la un hectar. Am urmărit această bătălie a primăverii desfăşurată orizontal, de la o zare a ţării la alta, impresionantă şi anuală epopee, avînd drept scop să îmbrace pămîntul în nesfirşite holde. Anotimpul şi omul şi-au dat drept punct de întîlnire şi prin bilanţ ziua de 1 Mai. Am urmărit, de asemenea, întrecerea cu primăvara pe verticală, contempind cota de altitudine a steagului roşu, pe schele. Cînd am pus temeliile ? Temeliile le punem în fiecare zi, la Bucureşti şi Suceava, la Baia Mare şi Iaşi, la Tg. Mureş şi la Craiova, în sate sau pe pămîntul gol, în munţi şi pe ţărmul mării. Construcţia nu este la noi o vegetaţie de sezon, ci o permanenţă. Punem mereu temelii şi construim perpetuu, iar primăvara ne întîlneşte de fiecare dată pe schele, la un alt etaj terminat al zidirii noastre obşteşti, gata finisat şi la cheie. Dar întrecerea continuă, iar cei care impunem ritmul sîntem noi. La Galaţi şi la Craiova sînt constructori care s-ar fi putut prea bine întîlni cu acest 1 Mai încă din Mărţişor, invitînd lalelele şi trandafirii în glastrele noilor blocuri chiar înainte ca anotimpul să nu-i fi dăruit. La fel s-a petrecut la Oradea, la Constanţa, la Hunedoara, în zeci şi sute de locuri, iar aceste flori ale construcţiei, strînse buchete, fac ele singure o primăvară. Constructorii au întîmpinat primăvara cu această primăvară timpurie a lor. Punct comun de salut — ziua de 1 Mai. 1 Mai! Primăvara ne face semne de pe Paring şi Rarău, învăluită în brume şi stînjenei de munte. Şi noi urcăm... Paul ANGHEL