Scînteia, iulie 1965 (Anul 34, nr. 6666-6696)
1965-07-01 / nr. 6666
PAGINA 2 SCI NTEIA Conferinţa organizaţiei regionale de partid Oltenia în geografia economică a ţării, Oltenia — în trecut unul din ţinuturile mult rămase în urmă din punct de vedere economic şi socialcultural — se înfăţişează astăzi ca o regiune înfloritoare, în plin avint. Aici a fost creată o puternică industrie extractivă, au fost ridicate mari obiective ale industriei energetice, electrotehnice, chimice, de prelucrare a lemnului, ale industriei bunurilor de consum. Regiunea este astăzi un vast şantier. Delegaţii la conferinţa organizaţiei regionale de partid Oltenia, care a avut loc în zilele de 25—26 iunie a.c., au dezbătut aprofundat şi multilateral proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. şi proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, exprimîndu-şi adeziunea unanimă a tuturor oamenilor muncii din regiune la măreţul program de dezvoltare a ţării pe calea desăvirşirii construcţiei socialiste. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Ion Stănescu, prim-secretar al comitetului regional de partid, a reliefat puternica dezvoltare a economiei regiunii în anii şesenatului şi largile perspective ce se deschid în viitorii ani. Ca urmare a aplicării politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de îmbunătăţire continuă a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, în Oltenia se dezvoltă o puternică industrie, care valorifică multilateral resursele naturale ale regiunii. Anul acesta, producţia industrială a regiunii va fi de 2,7 ori mai mare decît în 1959, înregistrîndu-se în perioada sesenatului un ritm mediu anual de 18,4 la Sută. Numai în 1964 şi în primele cinci luni din acest an s-a obţinut peste plan o producţie în valoare de 200 milioane lei. Pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii, în anii şesenatului, s-au alocat din fondurile statului investiţii de peste 16,5 miliarde lei. Harta industrială a regiunii s-a îmbogăţit cu noi şi importante obiective industriale. Combinatul chimic, termocentrala şi întreprinderea de prefabricate de la Craiova, fabrica de ciment Tg. Jiu, complexele de industrializare a lemnului din Tg. Jiu şi Tr. Severin, noile mine din bazinul carbonifer Valea Motrului — sunt numai citeva dintre marile unităţi care au intrat in funcţiune şi urmează să se dezvolte în continuare. A început construcţia sistemului ţivic îmvigaţie de la Porţile de Fier, care se realizează în colaborare cu R.S.F. Iugoslavia. Au fost realizate progrese şi în dezvoltarea agriculturii, în ultimii ani, construcţiile de locuinţe şi social-culturale au luat amploare. Numai în perioada 1960- 1964 s-au construit din fondurile statului peste 8 600 apartamente, la care se adaugă circa 42 000 de case noi ridicate în mediul rural. S-au construit aproape 1 500 săli de clasă, noi cinematografe, cămine culturale, dispensare. Subliniind că nu toate aceste realizări obţinute în dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii se reflectă munca rodnică a organelor şi organizaţiilor de partid, creşterea competenţei lor, a capacităţii lor de a mobiliza pe oameni la înfăptuirea politicii partidului, delegaţii la conferinţă s-au referit la necesitatea ridicării continue a nivelului activităţii economice şi al muncii de partid, in lumina sarcinilor de mare răspundere, calitativ superioare, legate de îndeplinirea obiectivelor înscrise în proiectele de Directive, în viitorii ani, regiunii Oltenia i se vor aloca fonduri mări de investiţii. După cum s-a arătat în darea de seamă şi în cuvîntul mai multor delegaţi, realizarea prevederilor proiectelor de Directive privind creşterea producţiei în anii următori este nemijlocit legată de îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului de investiţii, de amplasarea judicioasă şi intrarea în funcţiune la termen a noilor obiective, de atingerea in scurtă vreme a indicatorilor tehnico-economici proiectaţi. — Combinatul nostru — a spus JOV. ing. Gheorghe Pria, director general al Combinatului chimic Craiova — are create condiţii pentru realizarea de noi investiţii în vederea extinderii sectorului de îngrăşăminte şi a celui organic. Tocmai de aceea propun amplasarea la Craiova a unor noi unităţi de mare capacitate pentru fabricarea de amoniac, azotat şi uree, precum şi mărirea corespunzătoare a fabricii de catalizatori pentru amoniac. Din studiile făcute, reiese economicitatea amplasării acestor unităţi în cadrul combinatului, intrucit avem asigurate materia primă şi utilităţile, precum şi baza de construcţii organizată pentru începerea imediată a lucrărilor. Consider necesar ca, la avizare, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini să analizeze posibilităţile de realizare în ţară a unui volum mai mare de utilaje pentru industria chimică. — Proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al partidului — a arătat tov.. ing. Nicolae Mănescu, director general al grupului de şantiere construcţiiInvestiţii Porţile de Fier — au fost primite cu satisfacţie şi îndreptăţită mîndrie de constructorii noştri. Cu multă bucurie am aflat că trei dintre cele şase grupuri hidroenergetice cu care va fi echipată hidrocentrala vor fi fabricate in ţară. Aceasta va ridica prestigiul industriei noastre constructoare de maşini. Pentru grăbirea ritmului lucrărilor este necesar să se creeze încă în acest an un nou şenal navigabil şi, de aceea, solicităm să ni se repartizeze prima dragă cu cupe din cele ce se execută la Olteniţa, să se urgenteze aducerea pe şantier a autobasculantelor şi pieselor de schimb pentru mijloacele de transport. Secretarul comitetului de partid de pe şantierul complexului de materiale de construcţii Tg. Jiu, tov. Dumitru Mustoiu, a menţionat că în vederea bunei desfăşurări a lucrărilor de construcţii pentru etapa a doua este nevoie ca Ministerul Industriei Construcţiilor să asigure contractarea din timp a utilajelor şi corelarea livrării lor cu termenele de începere a montajului prevăzute în graficele de execuţie. El a cerut ministerului să ia măsuri ca recepţia utilajelor şi a confecţiilor să se facă la furnizor, ca elaborarea proiectelor şi deschiderea finanţării să fie armonizate cu introducerea în plan a lucrărilor de Investiţii, pentru a se putea respecta termenele de dare în funcţiune prevăzute în planul de stat. Este pe deplin justificată orientarea stabilită prin proiectele de Directive privind dezvoltarea unei puternice industrii carbonifere — a spus tov. ing. Hariton Niculescu, şeful exploatării miniere Motru. In regiunea noastră sunt localizate majoritatea rezervelor de lignit ale ţării. Pentru atingerea unei eficienţe maxime, Trustului minier Oltenia îi revine ca sarcina imediata sa rezolve problemele legate de modernizarea procesului de producţie, să aplice soluţii tehnice avansate de exploatare a Resurselor energetice de care dispunem. Solicităm ministerului de resort să ne sprijine în asigurarea cadrelor de ingineri pentru activitatea de proiectare şi cercetare, precum şi de muncitori calificaţi, potrivit dezvoltării în perspectivă a bazinelor carbonifere din Oltenia. Cu mult interes au ascultat participanţii la conferinţă cuvîntul tov. Mihai Liculescu, inginer şef al fabricii de transformatoare de la Uzinele „Electroputere“-Craiova. Consider că un viitor importul de transformatoare electrice ar trebui sistat cu totul. Dispunem în ţară de suficiente posibilităţi de a fabrica practic orice tip de transformatoare, nu numai pentru nevoile interne ci şi pentru export. Ţinînd seama de importanţa deosebită ce o prezintă producţia de transformatoare pentru dezvoltarea energeticii în ţara noastră, socotesc util ca în scurtă vreme organele de resort să studieze temeinic şi să precizeze necesarul de transformatoare pentru perioada pînă în 1975, precum şi măsurile concrete care vor trebui luate pentru fabricarea lor la noi în ţară. Darea de seamă şi numeroşi delegaţi, printre care Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Craiova, Constantin Ghenciu, de la Uzinele mecanice Tr. Severin, Viorica Stănciuc, muncitoare la Fabrica de confecţii din Craiova, s-au oprit asupra problemelor legate de asimilarea în fabricaţie a noi tipuri de maşini şi utilaje în pas cu cerinţele progresului tehnic contemporan, de ridicarea continuă a nivelului calitativ al produselor. Vorbitorii s-au referit la necesitatea ca organizaţiile de partid, conducerile întreprinderilor să se ocupe cu toată răspunderea de perfecţionarea tehnologiei şi respectarea disciplinei tehnologice, ridicarea calificării cadrelor, întărirea controlului tehnic de calitate. Tov. Virgil Bratu, director al Trustului de foraj Tg. Jiu, a făcut propunerea ca Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini să ia măsuri pentru perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie a sapelor şi prăjinilor grele, pentru asimilarea în fabricaţie a echipamentului necesar probelor de producţie la sondele de mare adîncime. In cadrul lucrărilor conferinţei, un loc important l-au ocupat problemele dezvoltării agriculturii în lumina sarcinilor prevăzute de proiectele de Directive. Darea de seamă şi numeroşi delegaţi au remarcat faptul că, spre deosebire de anii anteriori, a crescut numărul unităţilor care au obţinut producţii mari. Tov. Vasile Sandu, directorul Trustului Gostar Tr. Severin, a propus ca în vederea adîncirii acţiunii de concentrare a producţiei în unităţi specializate, organele de resort, specialiştii să reanalizeze profilul fiecărei gospodării, să asigure o eficienţă economică optimă în îmbinarea ramurilor de producţie. A crescut producţia de cereale şi nu cooperativele agricole de producţie. Tov. Dumitru Roşea, preşedintele cooperativei agricole de producţie Cioroiu, a subliniat importanţa aplicării retribuţiei suplimentare pentru sporirea cointeresării materiale a cooperatorilor în creşterea producţiei. Conferinţa a subliniat că rezultatele obţinute în producţia agricolă vegetală nu sunt pe măsura posibilităţilor existente în regiune. Tov. Petre Golea, prim-secretar al Comitetului raional de partid Corabia, Walner Dinescu, prim-secretar al Comitetului raional de Permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al partidului, al Biroului său Politic şi personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul secretar al C.C., să transmit delegaţilor şi invitaţilor la Conferinţa organizaţiei regionale de partid, tuturor comuniştilor, oamenilor muncii din Oltenia, un călduros salut tovărăşesc. Lucrările conferinţei noastre se desfăşoară în preajma deschiderii celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, eveniment de importanţă istorică în viaţa partidului, a Întregului nostru popor. Apropiatul Congres va dezbate şi adopta proiectele de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—-1970 şi cu privire la valorificarea surselor energetice şi electrificarea ţării în perioada 1966— 1975, precum şi proiectul de Statut al Partidului Comunist Român. Arătind că în întreaga ţară aceste documente, care înfăţişează imaginea tot mai înfloritoare a României de mîine, au fost primite cu mare însufleţire de întregul nostru popor, vorbitorul a subliniat optimismul şi încrederea nemărginită cu care conferinţa a exprimat acordul unanim al comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii din regiunea Oltenia faţă de documentele pe care le-a dezbătut. Prevederile proiectelor de Directive sunt aşezate solid pe temelia marilor succese obţinute în înfăptuirea planului de 6 ani, perioadă de importanţă primordială în desăvîrşirea construcţiei socialiste. Oglindind imaginea de azi, plină de strălucire a patriei noastre, noua denumire propusă a se da ţării . Republica Socialistă România exprimă în cel mai înalt grad profundele transformări revoluţionare care au avut loc în economie, în cultură şi în conştiinţa oamenilor muncii, în orînduirea noastră socială şi de stat. După ce a înfăţişat principalele prevederi ale proiectelor de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în viitorii ani, vorbitorul a subliniat importanţa vitală a lărgirii bazei energetice şi creşterea producţiei de energie pentru progresul întregii economii. Relevînd că la realizarea obiectivelor planului de şase ani o contribuţie substanţială au adus oamenii muncii din regiunea Oltenia în frunte cu comuniştii, vorbitorul a făcut un amplu tablou al profundelor transformări petrecute in anii desenatului în regiune, în cadrul dezvoltării de ansamblu a economiei naţionale, în viitorii ani regiunea Oltenia va cunoaşte, în continuare, un puternic avînt industrial. Vorbitorul a insistat asupra necesităţii ca organizaţiile de partid partid Vînju Mare, au relevat că o serie de unităţi agricole obţin producţii diferite în aceleaşi condiţii de climă şi de sol. Producţiile mari realizate de gospodăriile de stat şi cooperativele agricole fruntaşe oglindesc cu putere că în agricultura regiunii există mari rezerve pentru a se realiza o însemnată creştere a producţiei agricole vegetale. Tov. Gheorghe Gheorghe, prim-secretar al Comitetului raional de partid Olteţu, a subliniat însemnătatea măsurilor cuprinse în recenta hotărîre a partidului şi a guvernului cu privire la îmbunătăţirea regimului de valorificare a produselor agricole, măsuri care constituie un puternic stimulent pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. Atît darea de seamă cit şi mulţi vorbitori s-au ocupat pe larg de problemele creşterii animalelor şi ale sporirii producţiei acestora. Tov. ing. Mihai Ilăluţă, preşedintele consiliului agricol regional, a arătat că organele şi organizaţiile de partid, consiliile agricole trebuie să sprijine unităţile agricole in dezvoltarea bazei furajere, prin extinderea suprafeţelor cultivate cu trifoliene, folosirea pe scară mai largă a metodelor moderne de conservare a furajelor, creşterea producţiei de furaje concentrate, valorificarea în mod mai judicios a păşunilor şi fîneţelor. Mai mulţi delegaţi, printre care tov. Gheorghe Peştişanu, directorul Şcolii medii din Peştişani, Călin Florian, directorul Teatrului Naţional din Craiova, medicul Ion din întreprinderile regiunii să manifeste o grijă deosebită pentru mărirea eficienţei economice a investiţiilor, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii tuturor produselor, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost.Relevînd succesele obţinute în creşterea producţiei agricole şi întărirea economico-organizatorică a unităţilor agricole din regiune, vorbitorul a subliniat necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid, consiliile agricole să se ocupe cu perseverenţă de mobilizarea lucrătorilor de pe ogoare pentru punerea în valoare a marilor rezerve existente în fiecare unitate, pentru folosirea raţională, cu maximum de eficienţă a pâmîntului, maşinilor, şi utilajelor, a îngrăşămintelor, pentru aplicarea pe scară largă în producţie a metodelor ştiinţifice agrozootehnice. Succesele mari obţinute de poporul român în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării se datoresc înainte de toate întăririi continue a partidului nostru. De la Congresul al III-lea pînă azi, rîndurile partidului au sporit simţitor, a crescut nemăsurat de mult rolul său de forţă conducătoare în întreaga viaţă a ţării. In continuare, vorbitorul s-a referit la Proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, document care, sintetizînd experienţa de luptă a partidului nostru, reflectă creşterea forţei şi maturităţii sale, a rolului său conducător în opera de construcţie socialistă, profundul democratism al întregii activităţi a partidului. împreună cu dumneavoastră am ascultat cu firească emoţie cuvintele pline de căldură, rostite de la tribuna conferinţei de numeroşi delegaţi — tovarăşi cu îndelungat stagiu în partid sau în mişcarea muncitorească din ţara noastră, precum şi ale unor tineri membri de partid , care şi-au exprimat adeziunea deplină la Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. de a supune Congresului al IV-lea propunerea ca partidul să poarte denumirea de Partid Comunist Român. Denumirea de partid comunist este legată de cele mai glorioase pagini ale istoriei mişcării muncitoreşti din ţara noastră. In anii grei, înfruntînd teroarea regimului burghezo-moşieresc, partidul comunist s-a afirmat permanent ca forţa politică cea mai înaintată, în jurul căreia s-a unit tot ceea ce era mai bun, mai conştient din sinul poporului în lupta împotriva politicii antinaţionale a claselor exploatatoare, pentru apărarea intereselor celor ce muncesc. Partidul Comunist Român a organizat şi condus inBîrzu, au reliefat realizările şi perspectivele în domeniul dezvoltării învăţămintului, culturii şi artei, ocrotirii sănătăţii. Prof. dr. Mircea Oprean, rectorul Institutului agronomic „Tudor Vladimirescu“ din Craiova, a subliniat că întîlnirea recentă a conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii de ştiinţă a determinat în rîndul cadrelor din institut un imbold fără seamăn pentru dezvoltarea în continuare a cercetării ştiinţifice şi a activităţii didactice. Vorbitorul a propus ca în proiectul de Directive să se precizeze necesitatea intensificării activităţii de cercetare în învăţămîntul superior. Darea de seamă şi mai mulţi participanţi la discuţii, printre care tov. Mihail Ivan, secretar al comitetului regional de partid, Mihai Smarandache, prim-secretar al Comitetului raional de partid Gilort, Gheorghe Paloş, secretar al comitetului regional de partid, scoţind în evidenţă experienţa acumulată in munca de partid, au arătat că sarcinile mari şi complexe legate de îndeplinirea obiectivelor înscrise în proiectele de Directive impun creşterea continuă a rolului organizator şi mobilizator al organelor şi organizaţiilor de partid, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, întărirea controlului îndeplinirii hotărîrilor, ridicarea propagandei de partid la un nivel mai înalt. In cuvîntul lor, tovarăşii Dumitru Ivanovici, membru al biroului surecţia armată la 23 August 1944, care a descătuşat energia revoluţionară a maselor populare. Purtător al idealurilor de unitate organizatorică şi politică a clasei muncitoare, partidul comunist a militat neobosit şi consecvent pentru unitatea tuturor detaşamentelor mişcării muncitoreşti din ţara noastră. După încheierea Frontului Unic Muncitoresc la 1 Mai 1944, lupta pentru unitatea muncitorească a fost încununată de succes deplin prin crearea în anul 1948 a Partidului Muncitoresc Român, rezultatul unirii Partidului Comunist Român cu Partidul Social-Democrat. Partidul Muncitoresc Român a condus poporul nostru la victoria deplină a socialismului , a ridicat şi promovat din rîndurile celor ce muncesc sute demii de cadre valoroase , devotate trup şi suflet cauzei socialismului. In mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională partidul nostru şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu. Recenta Plenară a Comitetului Central a hotărît să supună aprobării Congresului al IV-lea propunerea făcută de primul secretar al Comitetului Central ca membrilor Partidului Muncitoresc Român care, fără a fi membri de partid, au desfăşurat o activitate permanentă în mişcarea revoluţionară şi au avut o comportare demnă faţă de duşmanul de clasă, să li se acorde vechimea în partid din momentul intrării lor în mişcarea revoluţionară. De asemenea, ţinînd seama că Partidul Muncitoresc Român este rezultatul unirii Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat, s-a propus ca membrilor P.M.R. proveniţi din fostele partide Social-Democrat şi Socialist, care au făcut parte din aceste partide, în anii regimului burghezo-moşieresc, să li se recunoască vechimea în partid de la data înscrierii lor în Partidul Social-Democrat sau în Partidul Socialist. Prin aceasta se dă o binemeritată preţuire activităţii desfăşurate de militanţii revoluţionari ai clasei muncitoare în anii grei ai regimului burghezo-moşieresc, pentru afirmarea forţei şi tăriei mişcării muncitoreşti din ţara noastră. După ce a arătat că în conferinţă a fost relevată creşterea numărului de membri de partid în toate sectoarele de activitate, întărirea organizaţiilor de bază din regiune, tovarăşul Ştefan Voitec a insistat asupra unor sarcini ce revin comitetului regional pentru întărirea organizaţiilor de bază care au încă un număr mic de membri şi pentru educarea partinică a noilor membri de partid în spiritul eticii revoluţionare, pentru însuşirea recomitetului regional de partid, Petre Bîrnavă, secretarul comitetului de partid de la I. F. Novaci, Emil I. Ştef, vechi simpatizant al mişcării muncitoreşti, au arătat că proiectul de Statut al Partidului Comunist Român reflectă consecvenţa neabătută cu care partidul nostru aplică normele şi principiile leniniste cu privire la organizarea şi activitatea partidului revoluţionar, exprimă creşterea forţei şi maturităţii partidului, a rolului său conducător în toate domeniile vieţii social-economice. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic, al C.C. al P.M.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale. Conferinţa a ales apoi membrii noului comitet regional de partid, ai comisiei de revizie, precum şi delegaţii la Congres. In prima sa şedinţă plenară, comitetul regional a ales în funcţia de prim-secretar pe tovarăşul Ion Stănescu. Delegaţii la conferinţă au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.M.R., în care se exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din regiunea Oltenia de a-şi consacra întreaga energie şi capacitate creatoare înfăptuirii măreţelor obiective ce vor fi trasate de Congresul al IV-lea al partidului. Mircea ANGELESCU Victor DELEANU meinică a politicii partidului. Apoi, vorbitorul s-a ocupat de unele probleme privind îmbunătăţirea şi perfecţionarea în continuare a stilului şi metodelor de muncă în activitatea de partid. Lumea contemporană înfăţişează un tablou complex de adinei transformări ; au loc dezvoltarea şi întărirea economică a ţărilor sistemului mondial socialist, creşterea forţei mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, se intensifică şi creşte în profunzime mişcarea de eliberare naţională, se desfăşoară tot mai puternice acţiuni ale forţelor antiimperialiste. Incercînd să se opună mersului înainte al societăţii, să-şi menţină dominaţia şi să înăbuşe prin forţă aspiraţiile de libertate ale popoarelor, imperialismul, desfăşoară , în mai multe puncte ale globului acţiuni agresive armate, recurge tot mai mult la represiuni colonialiste, la imixtiuni în treburile interne ale altor popoare, încalcă normele dreptului internaţional, suveranitatea şi independenţa statelor, extinde focarele de nelinişte periclitînd pacea mondială. Intervenţia imperialismului american în Vietnamul de sud, bombardarea teritoriului Republicii Democrate Vietnam — stat independent şi suveran *— sînt acte de agresiune deschisă care stîrnesc protestul tuturor popoarelor iubitoare de pace. Linia politică agresivă a imperialismului american este demonstrată, in acelaşi, timp, de încălcarea suveranităţii Republicii Dominicane, de prezenţa trupelor de represiune americane în această ţară. Dar, aşa cum arată istoria, o asemenea linie, condamnată de popoare, este sortită eşecului şi va duce inevitabil la izolarea promotorilor ei. Vorbind despre politica externă a ţării noastre şi despre poziţia partidului in mişcarea comunista şi muncitorească internaţională, tovarăşul Ştefan Voitec a spus că baza de neclintit a politicii statului nostru o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu toate statele socialiste, întărirea şi dezvoltarea continuă a acestor relaţii. Totodată statul nostru militează pentru dezvoltarea colaborării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor social-politică. îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi, a spus în încheiere vorbitorul, să exprim din partea Comitetului Central al partidului, a Biroului său Politic, convingerea că organizaţia regională de partid Oltenia, comuniştii, toţi oamenii muncii din regiune nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a da viaţă, cu pasiune şi devotament, măreţelor obiective stabilite în proiectele de Directive ce vor fi dezbătute de cel de-al IV-lea Congres al partidului. Cuvîntarea tovarăşului Ştefan Voitec Fabrica de ciment de la Birsetti — Tg. Jiu Fotó : Agerpres TEATRE Teatrul de operă şi balet : Bărbierul din Sevilla (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Ţara surîsului (orele 19,30). Teatrul „Lada Sturdza. Bulandri''. (sala din B-dul Schitu Măgureanu nr. 1) . Clipe de viaţă (orele 20). (Teatrul de vară din parcul Herăstrău): Fă cuminte, Cristofor 1 (orele 20,30). Circul de stat : Allo,ici Paris I (orele 20). CINEMATOGRAFE Laleaua neagră ? film. pentru ecran panoramic : Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). Săritură în întuneric: Capitol, (completare Arta chineză de decupare — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21; la grădină orele 20,30). America, America (ambele serii) : Luceafărul (10; 13,15; 16,30; 20), Griviţa (10; 13,15; 16,30; 19,45), Modern (10; 13,15; 16,30; 20). Fiul căpitanului Blood — cinemascop : Republica (9,45; 11,45; 14; 16,15; 19; 21,15), Festival (8,45; 10,45; 13; 15,45; 18; 20,15) , Arenele Libertăţii (Parcul Libertăţii — orele 20,45), Melodia (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flamura (10; 12; 14; 16; 18; 20). Ordinul Ana : Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30). Can-Can — cinemascop : Bucureşti (9,30; 12; 16; 18,30; 21). Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare — orele 20,30). De doi bani violete : Expoziţia realizaţilor economiei naţionale a R.P.R.Piaţa Scînteii — orele 20,15) , Feroviar (9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Excelsior (10; 12,15; 16,15; 18,45; 21,15). Femeia necunoscută: Victoria (8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Grădina „Progresul" (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 20,30), Tomis (8,30; 11; 13,15; 16; 18,30; 21; la grădină orele 20,30), Floreasca (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30), Raby Mátyás : Central (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) , Ciulești (16; 18,15; 20,30), Scaramouche — cinemascop : Lumina (9; 11; 13; 15, 17; 19, 21), Unirea (completare Gelozie — 16; 18,15; la grădină orele 20,30). Hanka : Union (15,30; 18; 20,30). Program pentru copii : Doina (orele 10 dimineaţa). Cînd Martin avea 14 ani: Doina (completare Sănătate Takov — 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Secolul gîndirii omeneşti — Locuinţa — Soare în sticlă — Pictînd natura — Josef Kelmonski — Artişti amatori : Timpuri Noi (10—17 în continuare : 19, 21). Pe urmele lui Ahmed : Cultural (completare Scoarţe populare — 16 ; 18,15; 20,30) . Asta-i tot ce s-a întîmplat: înfrăţirea între popoare (10,30; 16; 18, 20), Volga (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21). Nuntă cu peripeţii : Dacia (completare Hemingway — 9,15* 16,15 în continuare ; 18,45, 21), Drumul Sării (completare Celule ameţite — 16; 18;15; 20,30). Jo limonadă — cinemascop : Buzeşti (14; 16,15; 18,30). Nevasta nr. 13 : Crîngaşi (16; 18,15; 20,30). Nu te Minge de fericire : Cosmos (completare Comandantul regimentului — 16; 18,15; 20,30) Winnetou — cinemascop : Bucegi (completare Eu şi oglinda — 10; 12,15; 16; 18,30, 21 , la grădină orele 20,30), Mioriţa (completare Gelozie — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Arena circului : Flacăra (completare Smulse din împărăţia sării — 1B; 18,15; 20,30). Bine aţi venit ! Vitan (completare Baletul negru din Senegal — 16, 18, 20). Spre culmi : Munca (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Rahova (15, 17, 19; la grădină orei« 20,30). Doi băieţi ca pîinea caldă : Popular (completare Drumurile celui de-al cincilea continent — 16; 18,15; 20,30). Roşu şi negru (ambele serii): Arta (îl; 16; 19,15; la grădină orele 20,15). Oliver Twist: Grădina „Doina" (Str. Doamnei nr. 9 — orele 20,30), Moşilor (15,30; 18; la grădină orele 20,30) . Bufonul regelui : Grădina „Festival* (Pasajul Eforie — Orele 20,30) Războiul vesel : Grădina „Buzești" (Str. Brîzești nr.39—41 — orele 20,45). Logodnicele văduve : Viitorul (completare Gura lumii — 16; 18,15; 20,30). Rachetele nu trebuie să decoleze rcinemascop . Colentina (completare Șapte secole mai tîrziu — 16; 18; 20). Ne asumăm răspunderea : Progresul 15,30; 18; 20,15). Cronica unui bufon : Lira (completare Noi și soarele 15*30; 18; la grădină orele 20*30), Fernand -cowboy Ferentari (completare Comori de artă românească — 16 ; 18;15; 20.30). Regina cîntecelor : Cotroceni (13,45; 16; 18,30; 21). Neamul Şoimăreştilor — tinemăscop (ambele serii) : Pacea (completare Şopîrle - 10; 16,15; 19,30). Diavolul deşertului : Grădina „Vitan" (Calea Dudeşti, orele 20,30).. Ucigaşii de femei: Grădina ,Progresul -Parc (Piaţa Libertăţii - orele 20,30). Cerul și mocirla : Grădina „Colentina* (Sos Colentina nr. 84 — orele 20,15). TELEVIZIUNE Orei. 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Pentru tineretul şcolar : „Oaspeţii noştri". 20,00 — Debuturi. 21,15 — Orizont ' 70. 21,45 — Cintece şi jocuri populare româneşti, in interpretarea formaţiilor Casei de cultură a studenţilor din Bucureşti, in încheiere : buletin de știri, buletin meteorologic. Cum va fi vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie, în tară . Vremea continui .si se încălzească. Cerul va fi variabil.. Local vor cădea ploi sub formă de averse. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 11 şi21 de grade, iar maximele intre 23 şi 33 grade. In București : Vremea continuă să se Încălzească. .Cerul va fi variabil Vlhtul, va sufla slab, pînă la potrivit Temperatura in creştere.