Scînteia, iulie 1965 (Anul 34, nr. 6666-6696)

1965-07-01 / nr. 6666

PAGINA 2 SCI NT­EIA Conferinţa organizaţiei regionale de partid Oltenia în geografia economică a ţării, Oltenia — în trecut unul din ţinu­turile mult rămase în urmă din punct de vedere economic şi social­­cultural — se înfăţişează astăzi ca o regiune înfloritoare, în plin a­­vint. Aici a fost creată o puternică industrie extractivă, au fost ridi­cate mari obiective ale industriei energetice, electrotehnice, chimice, de prelucrare a lemnului, ale in­dustriei bunurilor de consum. Re­giunea este astăzi un vast şantier. Delegaţii la conferinţa organiza­ţiei regionale de partid Oltenia, care a avut loc în zilele de 25—26 iunie a.c., au dezbătut aprofundat şi multilateral proiectele de Direc­tive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. şi proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, expri­­mîndu-şi adeziunea unanimă a tu­turor oamenilor muncii din regiune la măreţul program de dezvoltare a ţării pe calea desăvirşirii con­strucţiei socialiste. Darea de seamă prezentată de tovarăşul Ion Stănescu, prim-se­­cretar al comitetului regional de partid, a reliefat puternica dezvol­tare a economiei regiunii în anii şesenatului şi largile perspective ce­­ se deschid în viitorii ani. Ca ur­mare a aplicării politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de îmbunătăţire continuă a repar­tizării teritoriale a forţelor de pro­ducţie, în Oltenia se dezvoltă o pu­ternică industrie, care valorifică multilateral resursele naturale ale regiunii. Anul acesta, producţia in­dustrială a regiunii va fi de 2,7 ori mai mare decît în 1959, înregis­­trîndu-se în perioada sesenatului un ritm mediu anual de 18,4 la Sută. Numai în 1964 şi în primele cinci luni din acest an s-a obţi­nut peste plan o producţie în va­loare de 200 milioane lei. Pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii, în anii şesenatului, s-au alocat din fondu­rile statului investiţii de peste 16,5 miliarde lei. Harta industrială a regiunii s-a îmbogăţit cu noi şi importante obiective industriale. Combinatul chimic, termocentrala şi întreprinderea de prefabricate de la Craiova, fabrica de ciment Tg. Jiu, complexele de industria­lizare a lemnului din Tg. Jiu şi Tr. Severin, noile mine din bazinul carbonifer Valea Motrului —­ sunt numai citeva dintre marile unităţi care au intrat in funcţiune şi ur­mează să se dezvolte în continuare. A început construcţia sistemului ţi­vic îmvigaţie de la Porţile de Fier, care se realizea­ză în colaborare cu R.S.F. Iugosla­via. Au fost realizate progrese şi în dezvoltarea agriculturii, în ultimii ani, construcţiile de lo­cuinţe şi social-culturale au luat amploare. Numai în perioada 1960- 1964 s-au construit din fondurile statului peste 8 600 apartamente, la care se adaugă circa 42 000 de case noi ridicate în mediul rural. S-au construit aproape 1 500 săli de clasă, noi cinematografe, cămine culturale, dispensare. Subliniind că nu toate aceste rea­lizări obţinute în dezvoltarea eco­nomică şi social-culturală a regiu­nii se reflectă munca rodnică a or­ganelor şi organizaţiilor de partid, creşterea competenţei lor, a capaci­tăţii lor de a mobiliza pe oameni la înfăptuirea politicii partidului, delegaţii la conferinţă s-au referit la necesitatea ridicării continue a nivelului activităţii economice şi al muncii de partid, in lumina sar­cinilor de mare răspundere, cali­tativ superioare, legate de îndepli­nirea obiectivelor înscrise în pro­iectele de Directive, în viitorii ani, regiunii Oltenia i se vor aloca fonduri mări de in­vestiţii. După cum s-a arătat în darea de seamă şi în cuvîntul mai multor delegaţi, realizarea preve­derilor proiectelor de Directive privind creşterea producţiei în anii următori este nemijlocit legată de îndeplinirea în cele mai bune con­diţii a planului de investiţii, de amplasarea judicioasă şi intrarea în funcţiune la termen a noilor o­­biective, de atingerea in scurtă vreme a indicatorilor tehnico-eco­­nomici proiectaţi. — Combinatul nostru — a spus JOV. ing. Gheorghe Pria, director general al Combinatului chimic Craiova — are create condiţii pen­tru realizarea de noi investiţii în vederea extinderii sectorului de în­grăşăminte şi a celui organic. Toc­mai de aceea propun amplasarea la Craiova a unor noi unităţi de mare capacitate pentru fabricarea de a­­moniac, azotat şi uree, precum şi mărirea corespunzătoare a fabricii de catalizatori pentru amoniac. Din studiile făcute, reiese economicita­tea amplasării acestor unităţi în cadrul combinatului, intrucit avem asigurate materia primă şi utilită­ţile, precum şi baza de construcţii organizată pentru începerea ime­diată a lucrărilor. Consider necesar ca, la avizare, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini să anali­zeze posibilităţile de realizare în ţară a unui volum mai mare de utilaje pentru industria chimică. — Proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al par­tidului — a arătat tov.. ing. Nico­­lae Mănescu, director general al grupului de şantiere construcţii­­Investiţii Porţile de Fier — au fost primite cu satisfacţie şi îndreptă­ţită mîndrie de constructorii noş­tri. Cu multă bucurie am aflat că trei dintre cele şase grupuri hidro­energetice cu care va fi echipată hidrocentrala vor fi fabricate in ţară. Aceasta va ridica prestigiul industriei noastre constructoare de maşini. Pentru grăbirea ritmului lucrărilor este necesar să se cree­ze încă în acest an un nou şe­­nal navigabil şi, de aceea, solici­tăm să ni se repartizeze prima dragă cu cupe din cele ce se e­­xecută la Olteniţa, să se urgenteze aducerea pe şantier a autobascu­lantelor şi pieselor de schimb pen­tru mijloacele de transport. Secretarul comitetului de partid de pe şantierul complexului de materiale de construcţii Tg. Jiu, tov. Dumitru Mustoiu, a menţio­nat că în vederea bunei desfăşu­rări a lucrărilor de construcţii pentru etapa a doua este nevoie ca Ministerul Industriei Construc­ţiilor să asigure contractarea din timp a utilajelor şi corelarea li­vrării lor cu termenele de înce­pere a montajului prevăzute în graficele de execuţie. El a cerut ministerului să ia măsuri ca re­cepţia utilajelor şi a confecţiilor să se facă la furnizor, ca elabo­rarea proiectelor şi deschiderea finanţării să fie armonizate cu in­troducerea în plan a lucrărilor de Investiţii, pentru a se putea res­pecta termenele de dare în func­ţiune prevăzute în planul de stat. Este pe deplin justificată orien­tarea stabilită prin proiectele de Directive privind dezvoltarea u­­nei puternice industrii carbonifere — a spus tov. ing. Hariton Nicu­­lescu, şeful exploatării miniere Motru. In regiunea noastră sunt lo­calizate majoritatea rezervelor de lignit ale ţării. Pentru atingerea unei eficienţe maxime, Trustului minier Oltenia îi revine ca sar­cina imediata sa rezolve proble­­mele legate de modernizarea pro­cesului de producţie, să aplice so­luţii tehnice avansate de exploa­tare a Resurselor energetice de care dispunem. Solicităm ministe­rului de resort să ne sprijine în a­­sigurarea cadrelor de ingineri pen­tru activitatea de proiectare şi cercetare, precum şi de muncitori calificaţi, potrivit dezvoltării în perspectivă a bazinelor carbonife­re din Oltenia. Cu mult interes au ascultat par­ticipanţii la conferinţă cuvîntul tov. Mihai Liculescu, inginer şef al fabricii de transformatoare de la Uzinele „Electroputere“-Craiova.­­ Consider că un viitor impor­tul de transformatoare electrice ar trebui sistat cu totul. Dispunem în ţară de suficiente posibilităţi de a fabrica practic orice tip de trans­formatoare, nu numai pentru ne­voile interne ci şi pentru export. Ţinînd seama de importanţa deo­sebită ce o prezintă producţia de transformatoare pentru dezvolta­rea energeticii în ţara noastră, socotesc util ca în scurtă vreme organele de resort să studieze te­meinic şi să precizeze necesarul de transformatoare pentru perioada pînă în 1975, precum şi măsurile concrete care vor trebui luate pen­tru fabricarea lor la noi în ţară. Darea de seamă şi numeroşi de­legaţi, printre care Ion Zăvăleanu, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc de partid Craiova, Constan­tin Ghenciu, de la Uzinele me­canice Tr. Severin, Viorica Stăn­­ciu­c, muncitoare la Fabrica de con­fecţii din Craiova, s-au oprit asupra problemelor legate de asimilarea în fabricaţie a noi tipuri de maşini şi utilaje în pas cu cerinţele pro­gresului tehnic contemporan, de ridicarea continuă a nivelului ca­litativ al produselor. Vorbitorii s-au referit la necesitatea ca organiza­ţiile de partid, conducerile între­prinderilor să se ocupe cu toată răspunderea de perfecţionarea teh­nologiei şi respectarea disciplinei tehnologice, ridicarea calificării cadrelor, întărirea controlului teh­nic de calitate. Tov. Virgil Bratu, director al Trustului de foraj Tg. Jiu, a făcut propunerea ca Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini să ia măsuri pentru perfecţionarea tehnologiei de fa­bricaţie a sapelor şi prăjinilor grele, pentru asimilarea în fabri­caţie a echipamentului necesar probelor de producţie la sondele de mare adîncime. In cadrul lucrărilor conferinţei, un loc important l-au ocupat pro­blemele dezvoltării agriculturii în lumina sarcinilor prevăzute de proiectele de Directive. Darea de seamă şi numeroşi delegaţi au re­marcat faptul că, spre deosebire de anii anteriori, a crescut numă­rul unităţilor care au obţinut pro­ducţii mari. Tov. Vasile Sandu, directorul Trustului Gostar Tr. Severin, a propus ca în vederea adîncirii acţiunii de concentrare a producţiei în unităţi specializate, organele de resort, specialiştii să reanalizeze profilul fiecărei gospo­dării, să asigure o eficienţă eco­nomică optimă în îmbinarea ra­murilor de producţie. A crescut producţia de cereale şi nu cooperativele agricole de pro­ducţie. Tov. Dumitru Roşea, pre­şedintele cooperativei agricole de producţie Cioroiu, a subliniat im­portanţa aplicării retribuţiei su­plimentare pentru sporirea co­interesării materiale a cooperatori­lor în creşterea producţiei. Conferinţa a subliniat că rezul­tatele obţinute în producţia agri­colă vegetală nu sunt pe măsura posibilităţilor existente în regiune. Tov. Petre Golea, prim-secretar al Comitetului raional de partid Co­rabia, Walner Dinescu, prim-se­cretar al Comitetului raional de Permiteţi-mi ca în numele Co­mitetului Central al partidului, al Biroului său Politic şi personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, primul secretar al C.C., să transmit delegaţilor şi invitaţilor la Confe­rinţa organizaţiei regionale de par­tid, tuturor comuniştilor, oameni­lor muncii din Oltenia, un călduros salut tovărăşesc. Lucrările conferinţei noastre se desfăşoară în preajma deschiderii celui de-al IV-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Român, eveni­ment de importanţă istorică în via­ţa partidului, a Întregului nostru popor. Apropiatul Congres va dez­bate şi adopta proiectele de Direc­tive cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naţionale în perioada 1966—-1970 şi cu privire la valori­ficarea surselor energetice şi elec­trificarea ţării în perioada 1966— 1975, precum şi proiectul de Statut al Partidului Comunist Român. Arătind că în întreaga ţară aces­te documente, care înfăţişează ima­ginea tot mai înfloritoare a Româ­niei de mîine, au fost primite cu mare însufleţire de întregul nostru popor, vorbitorul a subliniat opti­mismul şi încrederea nemărginită cu care conferinţa a exprimat acor­dul unanim al comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii din re­giunea Oltenia faţă de documen­tele pe care le-a dezbătut. Preve­derile proiectelor de Directive sunt aşezate solid pe temelia marilor succese obţinute în înfăptuirea pla­nului de 6 ani, perioadă de impor­tanţă primordială în desăvîrşirea construcţiei socialiste. Oglindind imaginea de azi, plină de strălucire a patriei­ noastre, noua denumire propusă a se da ţării . Republica Socialistă Româ­nia­­ exprimă în cel mai înalt grad profundele transformări re­voluţionare care au avut loc în economie, în cultură şi în con­ştiinţa oamenilor muncii, în orîn­­duirea noastră socială şi de stat. După ce a înfăţişat principalele prevederi ale proiectelor de Direc­tive cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naţionale în viitorii ani, vorbitorul a subliniat importanţa vitală a lărgirii bazei energetice şi creşterea producţiei de energie pentru progresul întregii economii. Relevînd că la realizarea obiec­tivelor planului de şase ani o con­tribuţie substanţială au adus oa­menii muncii din regiunea Oltenia în frunte cu comuniştii, vorbitorul a făcut un amplu tablou al pro­fundelor transformări petrecute in anii desenatului în regiune, în cadrul dezvoltării de ansam­blu a economiei naţionale, în vii­torii ani regiunea Oltenia va cu­noaşte, în continuare, un puternic avînt industrial. Vorbitorul a insistat asupra ne­cesităţii ca organizaţiile de partid partid Vînju Mare, au relevat că o serie de unităţi agricole obţin pro­ducţii diferite în aceleaşi condiţii de climă şi de sol. Producţiile mari realizate de gospodăriile de stat şi cooperativele agricole frun­taşe oglindesc cu putere că în agri­cultura regiunii există mari re­zerve pentru a se realiza o însem­nată creştere a producţiei agricole vegetale. Tov. Gheorghe Gheorghe, prim-secretar al Comitetului raio­nal de partid Olteţu, a subliniat însemnătatea măsurilor cuprinse în recenta hotărîre a partidu­lui şi a guvernului cu privire la îmbunătăţirea regimului de valo­rificare a produselor agricole, mă­suri care constituie un puternic stimulent pentru creşterea produc­ţiei vegetale şi animale. Atît darea de seamă cit şi mulţi vorbitori s-au ocupat pe larg de problemele creşterii animalelor şi ale sporirii producţiei acestora. Tov. ing. Mihai Ilăluţă, preşedin­tele consiliului agricol regional, a arătat că organele şi organiza­ţiile de partid, consiliile agricole trebuie să sprijine unităţile agri­cole in dezvoltarea bazei furajere, prin extinderea suprafeţelor culti­vate cu trifoliene, folosirea pe sca­ră mai largă a metodelor moderne de conservare a furajelor, creşte­rea producţiei de furaje concen­trate, valorificarea în mod mai ju­dicios a păşunilor şi fîneţelor. Mai mulţi delegaţi, printre care tov. Gheorghe Peştişanu, directo­rul Şcolii medii din Peştişani, Călin Florian, directorul Teatrului Naţional din Craiova, medicul Ion din întreprinderile regiunii să ma­nifeste o grijă deosebită pentru mărirea eficienţei economice a in­vestiţiilor, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii tu­turor produselor, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost.­­Relevînd succesele­­ obţinute în creşterea producţiei agricole şi în­tărirea economico-organizatorică a unităţilor agricole din regiune, vor­bitorul a subliniat necesitatea ca organele şi organizaţiile de par­tid, consiliile agricole să se ocupe cu perseverenţă de mobilizarea lu­crătorilor de pe ogoare pentru pu­nerea în valoare a marilor rezerve existente în fiecare unitate, pen­tru folosirea raţională, cu maxi­mum de eficienţă a pâmîntului, maşinilor, şi utilajelor, a îngrăşă­mintelor, pentru aplicarea pe sca­ră largă în producţie a metodelor ştiinţifice agrozootehnice. Succesele mari obţinute de po­­­­porul român în dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a ţării se datoresc înainte de toate întăririi continue a partidului nostru. De la Congresul al III-lea pînă azi, rîndurile partidului au sporit simţitor, a crescut nemăsurat de mult rolul său de forţă conducă­toare în întreaga viaţă a ţării. In continuare, vorbitorul s-a re­ferit la Proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, do­cument care, sintetizînd experienţa de luptă a partidului nostru, re­flectă creşterea forţei şi maturită­ţii sale, a rolului său conducător în opera de construcţie socialistă, profundul democratism al întregii activităţi a partidului. împreună cu dumneavoastră am ascultat cu firească emoţie cuvin­tele pline de căldură, rostite de la tribuna conferinţei de numeroşi delegaţi — tovarăşi cu îndelungat stagiu în partid sau în mişcarea muncitorească din ţara noastră, precum şi ale unor tineri membri de partid , care şi-au exprimat adeziunea deplină la Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. de a su­pune Congresului al IV-lea pro­punerea ca partidul să poarte de­numirea de Partid Comunist Român. Denumirea de partid co­munist este legată de cele mai glorioase pagini ale istoriei mişcă­rii muncitoreşti din ţara noastră. In anii grei, înfruntînd teroarea regimului burghezo-moşieresc, partidul comunist s-a afirmat permanent ca forţa politică cea mai înaintată, în jurul căreia s-a unit tot ceea ce era mai bun, mai conştient din sinul poporului în lupta împotriva politicii antina­ţionale a claselor exploatatoare, pentru apărarea intereselor celor ce muncesc. Partidul Comunist Român a organizat şi condus in­Bîrzu, au reliefat realizările şi perspectivele în domeniul dezvol­tării învăţămintului, culturii şi ar­tei, ocrotirii sănătăţii. Prof. dr. Mircea Oprean, rectorul Institutu­lui agronomic „Tudor Vladimi­­rescu“ din Craiova, a subliniat că întîlnirea recentă a conducătorilor de partid şi de stat cu oamenii de ştiinţă a determinat în rîndul ca­drelor din institut un imbold fără seamăn pentru dezvoltarea în con­tinuare a cercetării ştiinţifice şi a activităţii didactice. Vorbitorul a propus ca în proiectul de Directive să se precizeze necesitatea inten­sificării activităţii de cercetare în învăţămîntul superior. Darea de seamă şi mai mulţi participanţi la discuţii, prin­­tre care tov. Mihail Ivan, se­cretar al comitetului regional de partid, Mihai Smarandache, prim-secretar al Comitetului ra­ional de partid Gilort, Gheor­ghe Paloş, secretar al comite­tului regional de partid, scoţind în evidenţă experienţa acumulată in munca de partid, au arătat că sarcinile mari şi complexe legate de îndeplinirea obiectivelor în­scrise în proiectele de Directive impun creşterea continuă a rolu­lui organizator şi mobilizator al organelor şi organizaţiilor de partid, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, întărirea controlului îndeplinirii hotărîrilor, ridicarea propagandei de partid la un nivel mai înalt. In cuvîntul lor, tovarăşii Dumi­tru Ivanovici, membru al biroului surecţia armată la 23 August 1944, care a descătuşat energia revolu­ţionară a maselor populare. Pur­tător al idealurilor de unitate or­ganizatorică şi politică a clasei muncitoare, partidul comunist a militat neobosit şi consecvent pentru unitatea tuturor detaşa­mentelor mişcării muncitoreşti din ţara noastră. După încheierea Frontului Unic Muncitoresc la 1 Mai 1944, lupta pentru unitatea muncitorească a fost încununată de succes deplin prin crearea în a­­nul 1948 a Partidului Muncitoresc Român, rezultatu­­l unirii Partidu­lui Comunist Român cu Partidul Social-Democrat. Partidul Muncitoresc Român a condus poporul nostru la victoria deplină a socialismului , a ridicat şi promovat din rîndurile celor ce muncesc sute de­­mii de cadre va­­­­loroase , devotate trup şi suflet cauzei socialismului. In mişcarea comunistă şi muncitorească inter­naţională partidul nostru şi-a cîş­­tigat un binemeritat prestigiu. Recenta Plenară a Comitetu­lui Central a hotărît să supună a­­probării Congresului al IV-lea propunerea făcută de primul se­cretar al Comitetului Central ca membrilor Partidului Muncito­resc Român care, fără a fi mem­bri de partid, au desfăşurat o ac­tivitate permanentă în mişcarea revoluţionară şi au avut o com­portare demnă faţă de duşmanul de clasă, să li se acorde vechimea în partid din momentul intrării lor în mişcarea revoluţionară. De asemenea, ţinînd seama că Parti­dul Muncitoresc Român este re­zultatul unirii Partidului Comu­nist cu Partidul Social-Democrat, s-a propus ca membrilor P.M.R. proveniţi din fostele partide So­cial-Democrat şi Socialist, care au făcut parte din aceste partide, în anii regimului burghezo-moşieresc, să li se recunoască vechimea în partid de la data înscrierii lor în Partidul Social-Democrat sau în Partidul Socialist. Prin aceasta se dă o binemeritată preţuire acti­vităţii desfăşurate de militanţii revoluţionari ai clasei muncitoare în anii grei ai regimului burghe­zo-moşieresc, pentru afirmarea forţei şi tăriei mişcării muncito­reşti din ţara noastră. După ce a arătat că în conferin­ţă a fost relevată creşterea numă­rului de membri de partid în toate sectoarele de activitate, întărirea organizaţiilor de bază din regiune, tovarăşul Ştefan Voitec a insistat asupra unor sarcini ce revin comi­tetului regional pentru întărirea organizaţiilor de bază care au încă un număr mic de membri şi pen­tru educarea partinică a noilor membri de partid în spiritul eticii revoluţionare, pentru însuşirea re­comitetului regional de partid, Petre Bîrnavă, secretarul comite­tului de partid de la I. F. Novaci, Emil I. Ştef, vechi simpatizant al mişcării muncitoreşti, au arătat că proiectul de Statut al Partidului Comunist Român reflectă consec­venţa neabătută cu care partidul nostru aplică normele şi princi­piile leniniste cu privire la orga­nizarea şi activitatea partidului revoluţionar, exprimă creşterea forţei şi maturităţii partidului, a rolului său conducător în toate do­meniile vieţii social-economice. In încheiere a luat cuvîntul to­varăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Biroului Politic, al C.C. al P.M.R., preşedintele Marii Adu­nări Naţionale. Conferinţa a ales apoi membrii noului comitet regional de partid, ai comisiei de revizie, precum şi delegaţii la Congres. In prima sa şedinţă plenară, comitetul regional a ales în funcţia de prim-secretar pe tovarăşul Ion Stănescu. Delegaţii la conferinţă au adop­tat textul unei telegrame adre­sate C.C. al P.M.R., în care se exprimă hotărîrea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din re­giunea Oltenia de a-şi consacra întreaga energie şi capacitate crea­toare înfăptuirii măreţelor obiec­tive ce vor fi trasate de Congresul al IV-lea al partidului. Mircea ANGELESCU Victor DELEANU meinică a politicii partidului. Apoi, vorbitorul s-a ocupat de unele pro­bleme privind îmbunătăţirea şi perfecţionarea în continuare a sti­lului şi metodelor de muncă în ac­tivitatea de partid. Lumea contemporană înfăţişează un tablou complex de adinei trans­formări ; au loc dezvoltarea şi în­tărirea economică a ţărilor siste­mului mondial socialist, creşterea forţei mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale, se intensi­fică şi creşte în profunzime miş­carea de eliberare naţională, se desfăşoară tot mai puternice ac­ţiuni ale forţelor antiimperialiste. Incercînd să se opună mersului înainte al societăţii, să-şi menţină dominaţia şi să înăbuşe prin forţă aspiraţiile de libertate ale popoare­lor, imperialismul, desfăşoară , în mai multe puncte ale globului ac­­­ţiuni agresive armate, recurge tot mai mult la represiuni colonialiste, la imixtiuni în treburile interne ale altor popoare, încalcă normele dreptului internaţional, suverani­tatea şi independenţa statelor, ex­tinde focarele de nelinişte pericli­­tînd pacea mondială. Intervenţia imperialismului american în Viet­namul de sud, bombardarea teri­toriului Republicii Democrate Viet­nam — stat independent şi suveran *— sînt acte de agresiune deschisă care stîrnesc protestul tuturor po­poarelor iubitoare de pace. Linia politică agresivă a imperialismu­lui­ american este demonstrată, in acelaşi, timp, de încălcarea suvera­nităţii Republicii Dominicane, de prezenţa trupelor de represiune a­­mericane în această ţară. Dar, aşa cum arată istoria, o asemenea linie, condamnată de popoare, este sor­tită eşecului şi va duce inevitabil la izolarea promotorilor ei. Vorbind despre politica externă a ţării noastre şi despre poziţia partidului in mişcarea comunista şi muncitorească internaţională, tovarăşul Ştefan Voitec a spus că baza de neclintit a politicii statu­lui nostru o constituie prietenia şi alianţa frăţească cu toate statele socialiste, întărirea şi dezvoltarea continuă a acestor relaţii. Totodată statul nostru militează pentru dez­voltarea colaborării cu toate sta­tele, indiferent de orînduirea lor social-politică. îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi, a spus în încheiere vorbitorul, să ex­prim din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Biroului său Politic, convingerea că organizaţia regională de partid Oltenia, comu­niştii, toţi oamenii muncii din re­giune nu-şi vor precupeţi efortu­rile pentru a da viaţă, cu pasiune­ şi devotament, măreţelor obiective stabilite în proiectele de Directive ce­ vor fi dezbătute de cel de-al IV-lea Congres al partidului. Cuvîntarea tovarăşului Ştefan Voitec Fabrica de ciment de la Birsetti — Tg. Jiu Fotó : Agerpres T­EATRE Teatrul de operă şi balet : Băr­bierul din Sevilla (orele 19,30). Teatrul de stat de operetă : Ţara surîsului (orele 19,30). Teatrul „Lada Sturdza. Bulandri''. (sala din B-dul Schitu Măgureanu nr. 1) . Clipe de viaţă (orele 20). (Tea­trul de vară din parcul Herăstrău): Fă cuminte, Cristofor 1 (orele 20,30). Circul de stat : Allo,­ici Paris I (orele­ 20). CINEMATOGRAFE Laleaua neagră ? film. pentru ecran panoramic : Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30). Săritură în întuneric: Capitol, (completare Arta chineză de decupare — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21; la gră­dină orele 20,30). America, Ame­rica (ambele serii) : Luceafărul (10; 13,15; 16,30; 20), Griviţa (10; 13,15; 16,30; 19,45), Modern (10; 13,15; 16,30; 20). Fiul căpitanului Blood — cinemascop : Republica (9,45; 11,45; 14; 16,15; 19; 21,15), Festival (8,45­; 10,45; 13; 15,45; 18; 20,15) , Arenele Libertăţii (Parcul Libertăţii — orele 20,45), Melodia (10; 12; 15; 17; 19; 21), Flamura (10; 12; 14; 16; 18; 20). Ordinul Ana : Carpaţi (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,30). Can-Can — cinema­scop : Bucureşti (9,30; 12; 16; 18,30; 21). Stadionul Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare — orele 20,30). De doi bani violete : Expoziţia realizaţilor economiei naţionale a R.P.R.­­Piaţa Scînteii — orele 20,15) , Feroviar (9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30), Excelsior (10; 12,15; 16,15; 18,45; 21,15). Femeia necunoscută: Victoria (8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Grădina „Progresul" (Str. Ion Vidu nr. 5 — orele 20,30), Tomis (8,30; 11; 13,15; 16; 18,30; 21; la grădină orele 20,30), Floreasca (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30), Raby Mátyás : Central (10; 12; 14; 16; 18,15; 20,30) , Ciulești (16; 18,15; 20,30), Scaramouche — cinemascop : Lu­mina (9; 11; 13; 15, 17; 19, 21), Unirea (completare Gelozie — 16; 18,15; la grădină orele 20,30). Hanka : Union (15,30; 18; 20,30). Program pentru copii : Doina (o­­rele 10 dimineaţa). Cînd Martin avea 14 ani: Doina (completare Sănătate Takov — 11,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). Secolul gîn­­dirii omeneşti — Locuinţa — Soa­re în sticlă — Pictînd natura — Josef Kelmonski — Artişti ama­tori : Timpuri Noi (10—17 în con­tinuare : 19, 21). Pe urmele lui Ahmed : Cultural (completare Scoarţe populare — 16 ; 18,15; 20,30) . Asta-i tot ce s-a întîmplat: înfrăţirea între popoare (10,30; 16; 18, 20), Volga (10, 12; 14,15; 16,30; 18,45, 21). Nuntă cu peripeţii : Dacia (completare Hemingway — 9,15* 16,15 în continuare ; 18,45, 21), Drumul Sării­­ (completare Celule ameţite — 16; 18;15; 20,30). Jo­ limonadă — cinemascop : Bu­­zeşti (14; 16,15; 18,30). Nevasta nr. 13 : Crîngaşi (16; 18,15; 20,30). Nu te Minge de fericire : Cosmos (completare Comandantul regi­mentului — 16; 18,15; 20,30) Winnetou — cinemascop : Bucegi (completare Eu şi oglinda — 10; 12,15; 16; 18,30­, 21 , la grădină orele 20,30), Mioriţa (completare Gelozie — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45). Arena circului : Fla­căra (completare Smulse din îm­părăţia sării — 1B; 18,15; 20,30). Bine aţi venit ! Vitan (completare Baletul negru din Senegal — 16, 18, 20). Spre culmi : Munca (10,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), Rahova (15, 17, 19; la grădină orei« 20,30). Doi băieţi ca pîinea caldă : Popu­lar (completare Drumurile celui de-al cincilea continent — 16; 18,15; 20,30). Roşu şi negru (am­bele serii): Arta (îl; 16; 19,15; la grădină orele 20,15). Oliver Twist: Grădina „Doina" (Str. Doamnei nr. 9 — orele 20,30), Mo­şilor (15,30; 18; la grădină orele 20,30) . Bufonul regelui : Grădina „Festival* (Pasajul Eforie — Orele 20,30) Războiul vesel : Grădina „Buzești" (Str. Brîzești nr.3­9—41 — orele 20,45). Logodnicele vădu­ve : Viitorul (completare Gura lumii — 16; 18,15; 20,30). Rache­tele nu trebuie să decoleze r­­cinemascop . Colentina (completa­re Șapte secole mai tîrziu — 16; 18; 20). Ne asumăm răspunderea : Progresul 15,30; 18; 20,15). Croni­ca unui bufon : Lira (completare Noi și soarele 15*30; 18; la gră­dină orele 20*30), Fernand -cow­boy­­ Ferentari (completare Co­mori de artă românească —­ 16 ; 18;15; 20.30). Regina cîntecelor : Cotroceni (13,45; 16; 18,30; 21). Neamul Şoimăreştilor — tinemă­­scop (ambele serii) : Pacea (com­pletare Şopîrle - 10; 16,15; 19,30). Diavolul deşertului : Grădina „Vi­tan" (Calea Dudeşti, orele 20,30).. Ucigaşii de femei: Grădina ,­Pro­gresul -Parc (Piaţa Libertăţii - orele 20,30). Cerul și mocirla : Grădina „Colentina* (Sos Colen­tina nr. 84 — orele 20,15). TELEVIZIUNE Orei. 19,00 — Jurnalul televi­ziunii. 19,20 — Pentru tineretul şcolar : „Oaspeţii noştri". 20,00 — Debuturi. 21,15 — Orizont ' 70. 21,45 — Cintece şi jocuri popu­lare româneşti, in interpretarea formaţiilor Casei de cultură a stu­denţilor din Bucureşti, in încheie­re : buletin de știri, buletin me­teorologic. Cum va fi vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 iulie, în tară . Vre­mea continui .si se încălzească. Cerul va fi variabil.. Local vor cădea ploi sub formă de averse. Vînt slab, pînă la potrivit. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse intre 11 şi­­21 de grade, iar maxi­mele intre 23 şi 33 grade. In București : Vremea continuă să se Încălzească. .Cerul­ va fi va­riabil Vlhtul, va­­ sufla slab, pînă la potrivit Temperatura in creş­tere.

Next