Scînteia, august 1965 (Anul 34, nr. 6697-6726)
1965-08-01 / nr. 6697
mum ÎNTRECEREA SOCIALISTA-1965 Orele fierbinţi ale Hunedoarei Pilon solid de metal la temelia economiei nationale, Hunedoara trăieşte în aceste zile în ritmul trepidant al flăcărilor plămădind în marile cuptoare milioane de tone de oțel pe care le „pompează" fără contenire pe magistralele industriale ale ţârii. Hunedoara lucrează cu foc con- Nu este vorba aici de faptul că flăcările nu se sting niciodată. Semnificaţia pleacă de la acel foc lăuntric, specific Hunedoarei, care a strîns şi călit într-un fot unitar forţa miilor de oameni, a tehnicii şi experienţei, făurind ofel — piatra de fundafie pe care s-a ridicat nouă şi viguroasă Industria românească constructoare de maşini. La ofelăria Martin nr. 2 focul continuu este mai reprezentativ ca oriunde. Producția de ofel — se spune în raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al partidului — este barometrul potenţialului economic al ţârii, iar ofelarii de aici sunt aceia care fac ca barometrul să-şi încline tot mai mult acul indicator spre Industrializare socialistă, spre o producţie mereu sporită şi de bună calitate. Această oțelărie produce la ora actuală peste jumătate din oțelul țării. Pentru anii viitori se conturează noi perspective. Care sunt ele ? Inginerul Mircea Penescu le sintetizează în cîteva cuvinte : „Să producem oțelul dupălitera tehnicii moderne. Să elaborăm șarjele cu o înaltă răspundere şi eficienţă economică. Partidul pune în fața noastră asemenea sarcini şi nu putem sta deoparte". Ofelarii nu stau. Merg mereu înainte, pregătesc încă de pe acum bazele sporirii producţiei de oţel şi cu deosebire îmbunătăţirea calităţii metalului. „Am reţinut din documentele Congresului — spunea deunăzi un maistru orerar, în cadrul unei discuții înfiripate adhoc — multe idei de mare valoare teoretică și practică pentru desăvîrșirea construcției socialiste. Am să mă refer însă la capitolul siderurgie, la necesitatea modernizării ei. Noi am început elaborarea oțelului cu ajutorul oxigenului. Este o acțiune importantă. Extinderea ei la toate cuptoarele oielăriei înseamnă un spor anual de producţie de 270—300 000 de tone. Cît un cuptor de mare capacitate, cît producția de oțel din 1938 a întregii Românii ! Discuția avea loc în ziua în care Hunedoara înscria pe graficele întrecerii din acest an 22 000 de tone de oțel peste plan. în incinta combinatului întîlneşti de putină vreme freamătul unui mare șantier. Este vorba de construcția celui de-al doilea furnal de 1 000 metri cubi. Şantierul poartă şi el amprenta focului continuu. Se lucrează din plin, în ritm susţinut. După o lună şi jumătate de la începerea lucrărilor fundaţiile, coşul de fum, estacadele sunt terminate. „Ştim ce atenţie se acordă în documentele Congresului realizării exemplare a investiţiilor. Noi ne-am şi formulat cuvîntul de ordine. El sună aşa: obiectivele noi să producă la timp, la întreaga capacitate, să fie realizate fără remedieri şi defecţiuni". Cuvintele tovarăşului Cornel Covaliov, secretarul comitetului de partid al întreprinderii de construcţii siderurgice, exprimă hotărîrea unanimă a colectivului de constructori şi montori. Completîndu-l, inginerul Zaharia Farcaş, maistrul Teodor Malancea şi montorul Traian Rus, veterani ai şantierelor hunedorene, relatează : „Avem pe şantier cele mai bune brigăzi, maiștri și ingineri constructori pricepuți. Bogata lor experiență, conjugată cu mecanizarea masivă a lucrărilor, ne ajută să atingem ritmuri înalte de execuție". Ritmurile sunt într-adevăr înalte. Fierarul betonist Nicolae Lupu, dulgherul László Francisc, maistrul Adrian Dejeu execută lucrările înaintea termenelor din grafice. Coşul de fum, înalt de 100 de metri, a fost gata cu şapte zile mai repede. Două din locurile de muncă cu foc continuu ale Hunedoarei. Ele caracterizează entuziasmul siderurgiştilor şi al constructorilor, hotărîrea lor de a traduce în viață prevederile stabilite de Congresul partidului. P i I r» n «rtirl rla mălai la mama Laurentiu VISKI coresp. „Scînteii' Atenţie şi precizie in execuţia fiecărei piese ! (Uzina de mecanică fină din Bucureşti) Anul XXXIV Nr. 6697 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITIVĂ! ORGAN Al COMITETULUI CENTRAL Al P.C.R Duminică 1 august 1965 4 PAGINI —30 BANI cum sunt pregătite cadrele PENTRU NOILE OBIECTIVE ALE CHIMIEI In Raportul asupra Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. se arată că în 1970 aproape 40 la sută din întreaga producţie a industriei chimice se va obţine în noile întreprinderi ce vor intra în funcţiune în perioada cincinalului. In privinţa asigurării de muncitori calificaţi, accentul este pus pe pregătirea acestora în şcoli profesionale create pe lingă marile şantiere sau combinate. Din necesarul de peste 55 000 de noi cadre de muncitori pentru perioada noului cincinal, cea mai mare parte — circa 80 la sută — vor fi pregătiţi în şcoli profesionale. Numai în anul şcolar 1965—1966 vor fi cuprinşi peste 19 600 de elevi (faţă de 6 700 în primul an al sesenatului). Progresul tehnic şi diversificarea continuă a producţiei au impus apariţia unor profesii noi. O dată cu aplicarea forajului de mare adîncime, a apărut necesitatea pregătirii de laboranţi pentru fluide de foraj , contactişti, electronişti, lăcătuşi mecanici pentru aparate de măsură şi automatizare, electricieni montori, depanatori de instalaţii automatizate sunt alte profesii noi de care se simte tot mai multă nevoie. — Ce măsuri s-au luat pentru pregătirea de cadre în asemenea meserii ? — In primul rînd, au fost mai bine profilate şcolile profesionale ; grupul şcolar din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care pregătea cadre pentru diferite unităţi din ţară, este acum profilat numai pentru întreprinderile din localitate ; grupul şcolar de la Brăila asigură muncitori calificaţi pentru industria hîrtiei, celulozei şi firelor artificiale, iar grupul şcolar de la Tulcea — pentru sectorul de amenajare şi valorificare a stufului. Colegiul ministerului nostru analizează periodic nomenclatorul de meserii şi specialităţi, planurile de învăţămînt, conţinutul şi nivelul manualelor şcolare. Recent, specialişti din minister şi din întreprinderi au supus unei examinări critice toate manualele şcolare, în lumina cerinţelor modernizării planurilor şi programelor de învăţămînt. Instruirea practică se realizează ţinîndu-se seama de cerinţele noi, sporite, ale producţiei şi de principiile învăţămîntului sistematic în şcoală. Din totalul orelor de învăţămînt, 55 la sută sunt afectate instruirii practice în ateliere, laboratoare-şcoală şi în întreprinderi. Ministerul a îndrumat şi sprijinit conducerile şcolilor să colaboreze strîns cu întreprinderile, în vederea însuşirii de către elevi a proceselor tehnologice moderne, a îmbunătăţirii instructajului individual. — Din unele uzine ni s-a relatat că nu toţi absolvenţii şcolilor profesionale au o temeinică pregătire şi, de aceea, este nevoie să se organizeze cursuri de completare a cunoştinţelor. Cum apreciaţi această situaţie? — Intr-adevăr, aşa stau lucrurile. Şi iată de ce. Pentru pregătirea temeinică a muncitorilor calificaţi un rol important au doi factori de răspundere: şcoala şi întreprinderea. Majoritatea materiilor tehnice sunt predate de ingineri şi tehnicieni din întreprinderi. Aceste întreprinderi au îndatorirea de a trimite ca profesori pe cei mai bine pregătiţi, de a controla cu seriozitate activitatea lor. Dar unele conduceri de întreprinderi nu respectă întocmai dispoziţiile ministerului în această direcţie. (Continuare în pag. a IlI-a) IN EDITURA POLITICĂ au apărut: In ziarul de azi Puncte de vedere: Educaţia muzicală a publicului larg de Alfred MENDELSOHN (pag. a H-a) RĂSFOIND PRESA STRĂINA (pag. a IlI-a) Pe marginea proiectului Constituţiei Republicii Socialiste România La înălţimea misiunii istorice Ştefan TRIPSA prim-maistru orelar Erou al Muncii Socialiste Puternice sentimente de bucurie şi mîndrie ne inspiră mia, ca şi tovarăşilor mei de muncă, prevederea proiectului noii Constituţii care consemnează rolul conducător al clasei muncitoare în societatea noastră socialistă. Noi, muncitorii, ca şi întregul popor, ştim bine că acest rol clasa muncitoare şi l-a cîştigat prin luptă, prin eforturi şi sacrificii eroice pentru înfăptuirea idealului nobil al izbăvirii tuturor celor ce muncesc de exploatare şi asuprire. In anii grei ai regimului burghezo-moşieresc, clasa muncitoare, In frunte cu partidul comunist, a fost aceea care, înfruntînd cu curaj teroarea, a dat grele bătălii revoluţionare pentru dreptul la o viaţă omenească, pentru libertăţi democratice, împotriva războiului, pentru interesele vitale ale întregului popor. Ea s-a aflat în fruntea luptei maselor populare pentru eliberarea ţârii de sub jugul fascist, pentru răsturnarea de la putere a claselor exploatatoare, şi tot ea a purtat pe umerii ei greul luptei pentru făurirea României noi, socialiste. Ne amintim bine de anii imediat următori naţionalizării principalelor mijloace de producţie, cînd fabricile, uzinele, băncile, Întreprinderile de transporturi au trecut in mina poporului. Preluind conducerea acestora —multe dintre ele ruinate de război şi de sabotajul capitalist — muncitorii au dovedit cu prisosinţă că sînt capabili să le gospodărească şi să conducă întreaga viaţă a ţării mai bine decît capitaliştii. Prin înalta ei conştiinţă şi devotamentul neclintit faţă de cauza socialismului, prin experienţa şi maturitatea ei politică, disciplina şi spiritul de organizare, clasa muncitoare şi-a îndeplinit cu cinste misiunea ei istorică de conducătoare a tuturor celor ce muncesc pe calea socialismului. De aci şi sentimentele de dragoste, preţuire şi recunoştinţă cu care o Înconjoară întregul popor. (Continuare în pag. a II-a) SENTIMENTUL DOMINANT Acum o săptămînă s-au încheiat lucrările celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român — istorică adunare de stat şi hotârîri a celor mai încercați luptători şi fii ai poporului nostru : comuniștii. Sentimentul dominant al tuturor cetățenilor patriei noastre a fost şi este în aceste zile sentimentul încrederii totale, al încrederii profunde şi desăvîrşite în partidul comuniştilor, în hotărîrile pe care le-au luat reprezentanţii săi de-a lungul istoricei dezbateri care a avut loc. încrederea aceasta nu a fost niciodată mai deplină, mai neabătută. E un sentiment izvorît din însăşi realitatea vieţii noastre, din experienţa de viaţă a tuturor şi a fiecăruia, experienţă verificată şi confirmată, zi cu zi, de cînd comuniştii români şi-au început opera de conducători ai poporului pe drumul făuririi societâţii socialiste. In acest timp, în care partidul a solicitat încrederea şi sprijinul poporului pentru o operă care n-a fost, la un moment dat, decît o promisiune a viitorului, fiecare om din această fără — muncitor, țăran, intelectual — s-a putut convinge că singurul fel al partidului a fost, este şi va fi fericirea poporului şi înviierea patriei. Ceas cu ceas, zi cu zi, an cu an, s-a confirmat justețea deplină a politicii partidului, unitatea deplină dintre vorbele şi faptele sale. Identitatea absolută între idealul său şi Zaharia STANCU idealul de viață şi fericire al fiecăruia dintre noi, al poporului nostru în totalitatea lui. Timp de douăzeci de ani am avut prilejul — şi partidul însuşi ne-a dat fără încetare acest prilej — de a dobîndi cel mai rar şi mai prețios bun pe care îl poate dobîndi un popor obişnuit de veacuri cu vitregia istorică și cu dezamăgirea politică : încrederea în conducătorul său, încrederea absolută în sinceritatea absolută a cuvîntului celor ce îl conduc. Milioane de cetățeni ai țării noastre au dezbătut Directivele propuse Congresului de către Comitetul Central al partidului, au aşteptat lucrările Congresului şi, după ce Congresul s-a deschis, i-au urmărit lucrările vii, pasionante, cutezătoare. Nu cred că există astăzi cetățean român care să nu se fi familiarizat cu cuprinsul acestor îndrăzneţe şi grandioase planuri de realizare a încă unei importante etape pe drumul ce duce spre comunism. Ştim, aşa cum ştim că mîine va răsări şi va apune soarele, că fiecare din aceste planuri măreţe, aprobate de Congres într-o atmosferă de fierbinte entuziasm, va deveni, în anii cei mai apropiaţi, realitatea concretă a vieții noastre de toate zilele. Nu avem nici o îndoială, nu sîntem străbătuți de nici o umbră de rezervă, de nici o fărîmă de scepticism. Aşa va fi ! Convingerea aceasta nu este o convingere oarbă. După cum spuneam, însăşi încrederea noastră în partid e fructul realist al unei îndelungate şi bogate experienţe de viață zilnică, de istorie trăită la modul celei mai concrete verificări, de existenţă colectivă şi individuală. Convingerea noastră că planurile care au fost adoptate de către Congresul al IX-lea vor deveni realităţi continuă şi creşte din această experiență. Tot ce a prevăzut partidul, tot ce a plănuit partidul, s-a înfăptuit. Şi cînd spun tot, cuprind în acest cuvînt nu o meschină şi pasivă profesie a „ceea ce se va întîmpla", ci o uriaşă succesiune de Inițiative dinamice, o formidabilă succesiune de îndrăzneţe transformări şi modelări ale realităfii istorice : Insurecția armată și eliberarea patriei din jugul fascist( ridicarea din ruine a economiei țării, rănită in toate organele ei de anii de crincen război ) industrializarea socialistă, cooperativizarea agriculturii, grandioasa revoluție culturală. (Continuare In pag. a IlI-a) I TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ SĂ FIE FĂCUTE LA TIMP în aceste zile, oamenii muncii din agricultură lucrează intens la executarea secerişului, treierişului şi la efectuarea arăturilor. Pînă în prezent, în gospodăriile de stat recoltatul griului şi secarei s-a făcut pe 93 la sută din suprafaţă, iar în cooperativele agricole — pe 87 la sută. În regiunile Galaţi, Bucureşti, Ploieşti, Oltenia, Argeş, Banat, Dobrogea s-a încheiat recoltatul, iar în regiunile Iaşi şi Crişana această lucrare se apropie de sfîrşit. Este necesar ca secerişul să fie grăbit îndeosebi în regiunile Braşov, Cluj, Suceava, Mureş-Autonomă Maghiară şi Maramureş. Aceeaşi atenţie trebuie acordată şi treierişului astfel ca recolta să ajungă cît mai curînd în magazii. Tot acum se pune şi baza viitoarei producţii de grîu. Oamenii muncii din agricultură grăbesc arăturile, transportul îngrăşămintelor, condiţionarea seminţelor, amplasarea de pe acum a culturilor de grîu pe cele mai potrivite suprafeţe de teren etc. Pînă în prezent au fost făcute arături de vară pe 524 000 ha, cele mai mari suprafeţe realizîndu-se în regiunile Bucureşti, Oltenia, Galați, Dobrogea, Banat, Crişana etc. Este necesar ca, în continuare, să fie grăbit ritmul acestor lucrări. Pentru asigurarea furajelor necesare numărului de animale în continuă creștere, este necesar să se intensifice recoltarea tinerelor, îndeosebi în regiunile Galaţi, Cluj, Bacău şi Maramureş. Folosind cu chibzuinţă forţele şi mijloacele de care dispun, gospodăriile de stat şi cooperativele agricole vor asigura efectuarea la timp şi în bune condiţii a tuturor lucrărilor agricole din această perioadă. MARAMUREŞ Pe ogoarele maramureşene se lucrează intens la seceriş. Pînă la 30 iulie a fost recoltată 60 la sută din suprafaţa cu grîu şi secară. In raioanele Cehu Silvaniei şi Şomcuta s-a efectuat această lucrare în proporţie de 79 şi respectiv 63 la sută. Cum se lucrează aici ? Folosind fiecare moment bun de lucru, organizînd judicios activitatea echipelor de cosaşi şi a mecanizatorilor, cooperatorii din comuna Benesat, raionul Cehu Silvaniei, au reuşit ca în decurs de 4 zile să recolteze grîul de pe aproape 400 hectare. Zilnic au ieşit la cosit 190 echipe de cosaşi. Două dintre brigăzi recoltau ultimele suprafeţe cu grîu. Şi la Ulmeni, combinele şi secerătorile recoltau ultimele suprafeţe cu grîu şi secară. Secerişul a fost terminat în cooperativele agricole din Arduzel, Mînău, Bogdand, Mineu şi altele. Şi în raionul Şomcuta secerişul se desfăşoară din plin. Unele cooperative agricole de producţie cum sunt cele din Coaş, Coltău, Coruia şi Ciolt au terminat secerişul şi au început treierişul, în multe locuri însă nu sunt folosite toate posibilităţile pentru terminarea secerişului şi treierişului. Cele 5 combine repartizate la Sălsig se defectează adesea în lan, din care cauză la 27 iulie ele au recoltat împreună doar... 2 hectare. Pe unul din lanurile cu grîu ale cooperativei agricole Cehu Silvaniei l-am întîlnit pe inginerul Vasile Cemortan. Era foarte supărat. (Continuare In pag. a IlI-a) Se pregătesc condiţii pentru recolta anului viitor şi la cooperativa agricolă Dragăneşti Vlaşca, regiunea Bucureşti ATENA O NOUA AGRAVARE A SITUAJIEI POLITICE „Situaţia politică din Grecia a intrat acum într-o fază a evoluţiilor rapide", scrie ziarul „Ta Nea", in ediţia sa de sîmbătă la Prînz. Ziarul caracterizează astfel situaţia „extrem de fluidă" care s-a creat după şedinţa de vineri noapte a parlamentului. La Începerea şedinţei, care a durat mai puţin de 20 de minute, din sală erau absenţi deputaţii Uniunii de centru şi ai partidului E.D.A., care refuză să ia parte la dezbaterea declaraţiei program a guvernului Novas. Prezenţi erau doar 107 deputaţi , exponenţi ai cercurilor de dreapta. Şedinţa a fost suspendată, spre a se organiza o Intrevedere-fulger Intre vicepreşedintele Camerei, Emmanuel Balhadzis, şi Papandreu. Acesta şi-a menţinut insă hotărîrea de a nu participa la dezbateri. La reluare, In sală nu se mai aflau decit 47 de deputaţi. In această situaţie, Balkadzis a declarat : „Guvernul nu a obţinut votul de încredere, ne aflăm într-o criză guvernamentală". El a adăugat că şedinţa este suspendată, fără a mai fixa data unei viitoare întruniri a parlamentului. A început apoi o vie polemică intre reprezentanţii celor două curente din Uniunea de centru. Fostul premier Papandreu, liderul partidului, a calificat aprecierea lui Barkadzis ca justă. La rindul său şeful grupului parlamentar al E.D.A., Ilias Iliu, a arătat: „Faptul că deputaţii au refuzat până să şi asculte declaraţia-program a guvernului înseamnă, conform constituţiei, că acest guvern este lipsit de condiţia necesară fiinţării sale. Criza guvernamentală a izbucnit". Premierul Novas a refuzat însă să demisioneze, în cursul nopţii de vineri spre simbătă guvernul s-a întrunit in cadrul unei şedinţe, la sfirşitul căreia s-a hotărit să se treacă peste prevederile constituţionale şi să se fixeze pentru 2 august o nouă şedinţă a parlamentului. In capitala Greciei tot mai numeroase sunt ştirile potrivit cărora se intenţionează să se formeze un guvern „de serviciu", prin dizolvarea parlamentului. Ziarul de centru „Ethnos" subliniază însă că „cei care hotărăsc o asemenea acţiune vor trebui să-şi asume întreaga răspundere pentru ceea ce se va Întîmpla". C. ALEXANDROAIE