Scînteia, august 1965 (Anul 34, nr. 6697-6726)
1965-08-01 / nr. 6697
PAGINA 2 SCÎNTEIA INTERVIUL NOSTRU ! MULTIPLELE FAŢETE ALE DESERVIRII POPULAŢIEI Congresul al IX-lea al partidului a pus în faţa cooperaţiei meşteşugăreşti obiective importante privitoare la îmbunătăţirea şi lărgirea în continuare a gamei de servicii către populaţie, la dezvoltarea producţiei de articole de uz casnic şi de artizanat. In legătură cu aceasta, un redactor al ziarului nostru, Rodica Şerban, a adresat tovarăşului ILIE ALEXE, vicepreşedinte al UCECOM, cîteva întrebări. — Ce ne puteţi spune despre experienţa dobîndită de cooperativele meşteşugăreşti în lărgirea şi îmbunătăţirea serviciilor de întreţinere şi reparaţii 7 — în lumina indicaţiilor din documentele celui de-al IX-lea Congres al partidului, cooperaţiei meşteşugăreşti îi revine sarcina de a extinde şi perfecţiona continuu activitatea de prestări de servicii. In acest scop, în centrul atenţiei noastre stă preocuparea de a valorifica mai larg experienţa dobîndită pînă acum în vederea organizării unei reţele cît mai puternice de unităţi capabile să efectueze cele mai variate lucrări şi servicii. Paralel cu dezvoltarea activităţii unităţilor existente, în ultimii ani, am obţinut o experienţă pozitivă în organizarea şi dezvoltarea de noi unităţi, în special unităţi pentru întreţinerea şi repararea diferitelor obiecte de uz casnic cu durată lungă de folosinţă ca : maşini electrice de spălat rufe, frigidere, aspiratoare de praf, aparate de radio, televizoare, automate şi altele. Urmărind dezvoltarea continuă a reţelei de unităţi de deservire, şi spre a putea satisface la un nivel corespunzător cererile populaţiei şi pentru a crea, în acelaşi timp, condiţii îmbunătăţite de muncă membrilor cooperatori, cooperaţia meşteşugărească a construit în numeroase centre muncitoreşti mari complexe de deservire. Numărul complexelor date în funcţiune în perioada planului de 6 ani se ridică la 211, ele fiind amplasate în centre industriale ca : Hunedoara, Moreni, Ploieşti, oraşul Victoria, Găvana, Piteşti, Tg. Jiu, oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej etc., în staţiunile balnear climaterice Sinaia, Vatra Dornei, Olăneşti, Călimăneşti, Tuşnad, Borsec ş.a. în prezent în cea mai mare parte a centrelor raionale, a oraşelor, a centrelor muncitoreşti şi în staţiunile balneo-climaterice funcţionează cel puţin un complex al cooperaţiei meşteşugăreşti, iar în unele localităţi sunt construite chiar două-trei asemenea obiective. Ce măsuri veţi lua pentru extinderea şi modernizarea serviciilor prestate către populaţie , în spiritul Directivelor Congresului, la comitetul executiv al UCECOM sunt în curs de definitivare lucrările privind planul de dezvoltare a cooperaţiei meşteşugăreşti pe perioada 1966—1970. Accentul principal va fi pus, în continuare, pe creşterea serviciilor şi lucrărilor pentru populaţie, sporind totodată producţia şi în celelalte sectoare. Se prevede ca în anul 1970, producţia globală să atingă un nivel cu 74 la sută mai mare decît cel al anului 1965. Continuînd orientarea dată , ca preocuparea principală a activităţii noastre să o constituie deservirea populaţiei — în 1970 volumul lucrărilor de deservire va creşte cu 81,4 la sută faţă de nivelul anului in curs. Se prevăd de altfel creşteri importante in toate activităţile de deservire şi în principal la acelea care în prezent sunt insuficient dezvoltate. Astfel, la lucrările de întreţinere şi reparaţii auto, nivelul producţiei prevăzut pentru următorii cinci ani va spori de peste cinci ori, la întreţinerea şi reparaţii televizoare de 2,7 ori, la lucrări radio de 1,8 ori. Sporuri importante la volumul lucrărilor sunt prevăzute şi pentru întreţinerea şi repararea frigiderelor, aspiratoarelor de praf, maşinilor de spălat rufe şi altor obiecte de uz gospodăresc. Şi în celelalte sectoare de deservire a populaţiei — reparaţii de mobilă şi tapiţerie, la comenzi şi reparaţii de uşi-ferestre, de tricotaje, confecţii şi lenjerie etc. — se prevăd creşteri care să asigure satisfacerea mai promptă a cererilor sporite ale populaţiei. O serie de prestări de servicii mult solicitate de cetăţeni — închirierile de obiecte de uz casnic şi personal, întreţinerea şi reparaţiile de imobile — vor cunoaşte o creştere importantă. In presă şi cu alte prilejuri s-a ridicat problema îmbunătăţirii deservirii in cooperaţia meşteşugărească. Ce aţi întreprins concret pe această linie ? Ridicarea calităţii prestaţiilor la nivelul exigenţelor populaţiei constituie şi va constitui şi în viitor una din preocupările noastre de seamă. în planul de care vă vorbeam, s-au prevăzut măsuri menite să asigure introducerea unor metode moderne de lucru, o execuţie calitativă corespunzătoare cerinţelor populaţiei. în perioada noului cincinal urmează să se pună în funcţiune numeroase obiective construite după proiecte moderne, cu o dotare tehnică corespunzătoare care să permită realizarea de lucrări de înaltă calitate. In fiecare centru regional va fi construită cite o „Casă de mode“ cuprinzînd ateliere spaţioase şi mobilier modern. Vor fi date în folosinţă, pînă la sfîrşitul anului 1970, peste 120 de complexe de deservire a populaţiei, amplasate în centre muncitoreşti, staţiuni balneo-climaterice şi localităţi. Vor fi, de asemenea, construite, în fiecare centru regional şi în oraşele mari, ateliere moderne, în principal pentru întreţinerea şi repararea aparatelor de radio, televiziune, a obiectelor electrocasnice de folosinţă îndelungată. Toate aceste unităţi vor fi înzestrate cu utilaje şi aparatură perfecţionate care dau posibilitatea unei deserviri de înalt nivel. Ţinînd seama de creşterea continuă a numărului de posesori particulari de mijloace auto şi de cerinţele dezvoltării turismului, vom construi încă opt staţii moderne auto-service, amplasate pe principalele artere de circulaţie naţională şi internaţională, dotate cu utilaje moderne Se va asigura astfel satisfacerea promptă şi în condiţii calitative superioare a cerinţelor solicitatorilor cu toate serviciile aferente (spălat, gresat, întreţinere, mecanică şi electrică, mici reparaţii etc.).De asemenea, se vor moderniza unităţile auto existente. Răspunzînd cerinţelor populaţiei, se vor reamenaja şi dota cu utilaje moderne un important număr de unităţi de spălătorie chimică. Pentru ridicarea calităţii deservirii sunt prevăzute diferite forme de ridicare a calificării cooperatorilor, în special a acelora din domeniul serviciilor electrotehnice şi auto-moto - cursuri de perfecţionare, schimburi de experienţă, concursuri pe profesii. Se va intensifica, de asemenea, munca educativă pentru formarea unei atitudini noi faţă de muncă, pentru dezvoltarea unei puternice opinii de masă împotriva mentalităţii învechite a unor cooperatori. Lectoratele, conferinţele, întreaga activitate desfăşurată de comisiile culturale ale cooperativelor vor fi subordonate acestui scop. Tot în vederea creşterii interesului cooperatorilor pentru lucru de bună calitate, paralel cu recenta îmbunătăţire a retribuţiei — în medie cu 10 la sută — comitetul executiv al UCECOM are în studiu şi alte forme de cointeresare a membrilor cooperatori, în special pentru acei care lucrează în sectorul deservirii. In domeniul îmbogăţirii varietăţii de sortimente la articolele de uz gospodăresc ce măsuri prevedeţi pentru viitor . Datorită faptului că în principal accentul în activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti s-a pus pe deservirea populaţiei şi pe lărgirea gamei de lucrări şi servicii, pînă în prezent am acordat mai puţină atenţie sporirii varietăţii de sortimente la articolele de uz casnic. Cu toate acestea, în funcţie de cererile organelor comerciale locale şi de posibilităţile noastre de producţie, au fost realizate o serie de sortimente de articole de uz casnic pentru acoperirea diferitelor necesităţi locale. Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. prevăd ca o cerinţă importantă pentru cooperaţia meşteşugărească dezvoltarea producţiei de articole de uz casnic şi gospodăresc în vederea completării şi îmbogăţirii sortimentului 8 de produse realizate de industria republicană. In acest scop, şi pen- I tru a lua măsurile ce se impun § în prezent, purtăm discuţii cu Mi- nisterul Comerţului Interior spre I a stabili produsele şi sortimentele B ce urmează a fi realizate de coope- R raţia meşteşugărească în perioada următorilor cinci ani. După încheierea acestor discuţii, vom trece la adoptarea măsurilor corespunzătoare, la organizarea spaţiilor necesare, la procurarea utilajelor de care avem nevoie, la pregătirea cadrelor de muncitori. Perioada viitorului cincinal va constitui pentru cooperatorii din întreaga noastră reţea perioada unor eforturi susţinute pentru deservirea cît mai corespunzătoare a populaţiei, pentru lărgirea şi modernizarea serviciilor prestate, sporirea producţiei articolelor de uz gospodăresc pe măsura şi la nivelul exigențelor sporite ale oamenilor muncii. Armonii şi perspective Teatrul de vară din Mamaia La înălţimea misiunii istorice (Urmare din pag. I-a) Motorul vastului proces de transformare revoluţionară a societăţii româneşti, clasa muncitoare a trecut şi trece ea însăşi printr-un profund proces de transformare şi dezvoltare Voi da numai exemplu muncitorilor hunedoreni Cînd am pus piciorul pe platforma oţelăriei, Hunedoara număra doar vreo 34 000 de muncitori Se lucra din greu la agregate învechite Politica de industrializare socialistă a ţării, urmată cu consecvenţă de partid, a ridicat uzina veche la nivelul marilor combinate siderurgice moderne Lucrăm azi, în această cetate fierbinte a metalului, peste 20 000 de siderurgişti. în jurul nostru muncesc alte cîteva mii de constructori care lărgesc continuu combinatul, înalţă blocurile moderne, muncitoreşti, ale oraşului nostru. Producţia de metal a săltat la aproape 2,3 milioane de tone de oţel si va continua să crească in anii viitorului cincinal. Mult au crescut şi oamenii noştri în aceşti ani ! Furnalişti, oţelari, laminatori îşi însuşesc tehnica modernă, conduc cu pricepere agregate complexe cu un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Aşa a crescut detaşamentul siderurgiştilor hunedoreni Aşa au crescut şi cresc toate celelalte detaşamente muncitoreşti din cetăţile chimiei, ale construcţiilor de maşini, ale energeticii. Directivele Congresului al IX-lea al partidului pun acum în faţa clasei muncitoare, a întregului popor sarcini noi, măreţe. Industria tării va Creşte In vilteril cinei ani Intr-un ritm de 10,5 la sută, ceea ce va asigura o intensă dezvoltare întregii economii. Sub conducerea partidului, clasa muncitoare va răspunde cu cinste şi de aci înainte înaltelor îndatoriri ce-i revin ca clasă conducătoare a societăţii noastre socialiste Un schimb util de păreri. Arhitecţii Gabriela Ursenescu şi George Motariu, de la Institutul de proiectare a construcţiilor tip, discutând despre soluţiile unui nou proiect Foto : R. Costîn EDUCAŢIA MUZICALĂ A PUBLICULUI LARG Nu am întîlnit, la vîrsta şi la activitatea mea îndelungată în domeniul artei muzicale, şi înainte încă, un singur om care să refuze in mod categoric contactul cu muzica. O singură dată mi-a fost dat să aud, într-un jurnal cinematografic, o studentă din Iaşi, spunînd cu multă sinceritate : „Nu-mi place muzica simfonică“. Afirmaţia nu mi-a apărut ca o atitudine categoric potrivnică muzicii, ci ca o stare de fapt susceptibilă de schimbare. Nu e mai puţin adevărat că o asemenea mărturisire conţine în ea îndemnul către muzicienii profesionişti de a oferi priceperea, cunoştinţele lor spre a descoperi şi altora frumuseţile muzicii, care sînt un bun al tuturor. Dacă muzica populară şi cea uşoară nu ridică, sub aspectul accesibilităţii, decît unele probleme de calitate (felul cum este stereotipizată muzica populară de unele tarafuri, iar în muzica uşoară, anumite produse aşa-zis „comerciale“, care imită neconvingător, grosolan, simplist modele din alte ţări) — situaţia din muzica simfonică şi de cameră este cu totul alta. Aci este necesar, fără îndoială, şi un dram de iniţiere, trebuie răbdare, se impune reascultarea unor piese şi nu numai a celor care ne-au plăcut mult la prima audiţie, ci chiar şi a unora al căror înţeles ne-a scăpat la primul contact, în Raportul C.C. al P.C.R. prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al IX-lea Congres al partidului se subliniază importanţa educării artistice a oamenilor muncii, importanţa formării gustului public pentru ca mase mereu mai largi să se apropie, să înţeleagă şi să se bucure de frumuseţile nepieritoare ale artei. Pentru atragerea către muzică a unor largi categorii de amatori e necesar să găsim diferite forme de a-i iniţia în aşa-zisele „taine“ ale genurilor culte. In primul rînd, trebuie să facem o deosebire între învăţămîntul muzical profesional şi învăţămîntul de amatori. Dacă, de pildă, istoria muzicii se predă pentru viitoarele cadre de profesori, muzicologi, critici etc. într-un anumit fel, cu periodizări în care un loc important îl ocupă antichitatea, evul mediu etc., în învăţămîntul destinat amatorilor de muzică, — la universităţile populare, bunăoară — prioritatea ar trebui s-o aibă lămurirea, desigur cu referiri istorice, a problemelor ridicate de repertoriul viu, de repertoriul care se cintă In mod curent in sălile noastre de concert, In spectacolele musicale. Preocupîndu-ne de practica educării estetice a maselor, este necesar să ne reamintim cîteva adevăruri teoretice importante, fără de care acţiunile noastre vor pluti în incertitudine, în generalităţi. Muzica nu ne informează asupra Istoriei faptice, nu ne dă date echivalente cu cele ale observaţiei ştiinţifice; dar gîndirea muzicală ne oferă o cheie foarte subtilă spre înţelegerea pe cale emoţională a unor fenomene esenţiale pentru evoluţia gîndirii şi culturii omeneşti. Acest lucru este resimţit, fără Îndoială, de iubitorii cu Alfred MENDELSOHN maestru emerit al artei zicii; ei pretind muzicii ca ea să exprime emoţiile profunde izvorînd din viaţă, să se inspire din ele. Multe din expunerile celor care fac educaţia muzicală nu ţin seama de această cerinţă. Se insistă adesea in emisiunile radiofonice de iniţiere muzicală, în cuvîntul introductiv la diferite concerte, asupra conţinutului literar al operelor, se încearcă a se da impresia că muzica trebuie neapărat să exprime adevăruri ce pot fi formulate în cuvinte. înţelegerea normativă, statică a problemei accesibilităţii a dus şi la alte anomalii. A existat părerea că, făcînd concesii gustului îndoielnic, se realizează atragerea către muzică a noi categorii de ascultători. Au fost alcătuite programe simplist „populare“, în care se pleca de la nivelul ultimului amator. Mai puţin la Bucureşti — deşi asemenea concepţii s-au manifestat şi aici — dar mai ales la unele instituţii muzicale din ţară (Galaţi, Bacău, Ploieşti) au fost prezentate publicului nu lucrările mari ale repertoriului universal şi românesc, care ar fi cîştigat interesul multor „indiferenţi“ pentru muzică, ci lucrări din repertoriul de promenadă sau pagini nesemnificative din istoria muzicii. Publicul nu este omogen. Nivele de cultură diferite alcătuiesc auditoriul unui concert. Dar există posibilitatea ca, nefăcînd nici o concesie în ce privește calitatea, să aflăm în vastul tezaur al muzicii lucrări de mare interes pentru majoritatea ascultătorilor. Mi se pare că procedează bine cei care au organizat în ultima vreme, în diferite instituţii artistice din ţară, expuneri de iniţiere paralelă în muzică, artă plastică, arhitectură, literatură etc. pentru că se respectă astfel o cerinţă firească, aceea de a se porni de la aspecte culturale cunoscute, la investigarea unor aspecte necunoscute, subliniind valoarea estetică comună şi precizînd mijloacele specifice de exprimare ale fiecărei arte în parte. In activitatea unor instituţii chemate să facă educaţia muzicală a maselor se manifestă adesea neajunsuri pe care aş vrea de asemenea să le semnalez. Mi se pare ineficientă insistenţa unor „ghizi“ muzicali asupra unor aspecte formale, de pildă descrierea amănunţită a morfologiei muzicale, faptul că o simfonie se compune din trei sau patru părţi, că partea întîia are formă de sonată, că este împărţită în episoade întunecate şi luminoase, că repriza repetă sau nu repetă expoziţia, sau o repetă un chip variat etc. Aceasta nu înseamnă, fireşte, că atunci cînd vorbim unor neprofesionişti trebuie să evităm termenii tehnici. Cu o condiţie însă , ca îndată ce ei folosim, să le dăm o explicaţie, să-i facem înţeleşi, fie printr-o demonstraţie muzicală, fie prin apel la noţiuni mai simple, cunoscute, fie prin comparaţii cu alte fenomene de viaţă sau de artă, mai la îndemîna înţelegerii generale. De aceea insistam mai înainte asupra necesităţii de a face în expunerile cu caracter educativ mai multe legături între arte — între poezie, pictură și muzică, intre dramaturgie, plastică, roman și muzică etc. — pentru că aceste legături înlesnesc accesul la marile valori ale artei în general, acordînd sensuri mai pregnante muzicii pe care vrem s-o „explicăm“. Cred totodată că trebuie să ne ferim a forţa înţelesul muzicii fără program, al muzicii instrumentale, de pildă, obligându-l pe ascultător să-şi însuşească anumite stări sau anumite reprezentări izvorîte din imaginaţia comentatorului. Faţă de cerinţele actuale, unele din formele de educaţie muzicală practicate în ultimii ani au devenit ineficace. Este timpul să fie abandonate conferinţele plicticoase dinaintea unor concerte. Cu puţină imaginaţie ar putea fi găsite alte mijloace de stimulare a interesului pentru muzică, alte mijloace de informare. Sunt de părere că la Radiodifuziune există iniţiative demne de a fi cultivate, continuate, perfecţionate. Recent a avut loc o consfătuire a redacţiei de muzică simfonică cu un compozitor care şi-a prezentat lucrarea. Compozitorul a fost invitat ulterior în studio şi, fără pretenţii de expunere doctă, cu respectul spontaneităţii unei discuţii libere, a fost invitat să facă o scurtă analiză a lucrării sale, să demonstreze la pian ţesătura tematică, ideile principale şi chiar unele modalităţi de realizare. Iniţiativa ar putea fi preluată şi de alte instituţii muzicale. De asemenea, consider că iniţiativa Televiziunii de a acorda un spaţiu iniţierii muzicale prin emisiunea „Vă place muzica ?“ este demnă de atenţie din partea publicului. Rămîne ca Televiziunea să nu se rezume doar la iniţierea în muzică, ci să prezinte mai multă muzică simfonică şi de cameră, în forme atractive, cu prezentări adecvate şi într-o anumită ordine, într-o succesiune care să îmbrăţişeze genuri mai puţin cunoscute. Cu alte cuvinte, un program mai cuprinzător, de perspectivă, care să includă liniile mari de dezvoltare ale culturii muzicale, evitîndu-se elementul întîmplător. Ceea ce trebuie să simtă ascultătorul muzicii simfonice și de cameră de valoare este faptul că in această muzică există afirmarea unor idei, că ea nu este gratuită și nu este un simplu divertisment, ci ea se adresează unor zone ale sensibilităţii şi intelectului uman care nu ţin de suprafeţele cotidianului, ci îl îndrumă, pe calea artei, spre înţelegerea profundă a vieţii. Cred că unele instituţii nu sunt încă antrenate suficient în marele efort de educare muzicală a maselor. De pildă, cinematografia. Ar trebui mai susţinut încurajate iniţiativele prezentării cinematografice a muzicii. A circulat la un moment dat ideea de a se crea, cu mijloace reduse la început, nu numai muzică pentru film, ci şi film pentru muzică. O asemenea iniţiativă ar merita, de asemenea, o atenţie mai mare decît i s-a acordat pînă în prezent. Cred că trebuie analizat mai profund conţinutul publicisticii noastre muzicale, al cronicilor, prezentărilor, al materialelor de îndrumare a opiniei publice. N-ar strica să dăm mai multă atenţie prin presă, prin disc, prin repertoriile diferitelor noastre ansambluri promovării mai susţinute a muzicii româneşti contemporane, să acordăm mai mult credit primelor audiţii şi să avem grijă ca asemenea „prime audiţii“ să nu rămînă „ultime audiţii“. O analiză sumară a programelor unei stagiuni simfonice scoate în evidenţă, pe de o parte, un fel de declinare febrilă a unor ultime apariţii, iar pe de altă parte o stăruinţă lipsită de o idee călăuzitoare în a repeta lucrări arhicunoscute. Ne mîndrim cu o viaţă muzicală de o vitalitate şi de o varietate cum au puţine ţări, chiar şi cu tradiţii mari. Dar niciodată nu se va istovi năzuinţa spre desăvîrşire şi niciodată nu ne vom mulţumi cu ceea ce am obţinut. Este ceea ce ne cere viaţa, avîntul continuu al culturii socialiste Punctehej ^ : Teatrul satiric muzical C. Tănase" (grădina „Boema") : Veselie la 174 (orele 20,15), (sala Savoy) , Carnaval la Tănase (orele 20). Circul de stat : Internaţional circ (orele 16 şi orele 20). TELEVIZIUNE Orele 8,58 — Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Reţeta gospodinei. 9,30 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar — Telejurnalul pio - nierilor — ,,Din glumele vacanţei" — Filmul „Daniel şi campionul". 11,00 — Emisiune pentru sate. 15,45 — Intîlnirea de atletism S.U.A. — U.R.S.R. (Transmisiune de la Kiev). 19,00 — Jurnalul televiziunii. 19,20 — Recitalul tenorului Ludovic Spiess. 20,00 — — Filmul artistic „Bonjour, Paris !“. 21,10 — Teatru în studio : „Trăiască tinerii căsătoriţi !“ de Aldo Nicolai. 21,50 — O seară de muzică uşoară cu Jancsy Körössy. 22,15 — Buletin de ştiri. 22,25 — Telesport. In încheiere: Buletin meteorologic CINEMATOGRAFE ROMULUS ŞI REMUS — cinemascop (completare ; A cui e vina ?) Sala Palatului R. P. Române — orele 20, Patria — 9; 11,80! 14; 16,30; 19, 21,15, Bucureşti — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, Stadionul Dinamo — Şos. Ştefan cel Mare — orele 20,15, Expoziţia realizărilor economiei na- ' ţionale — Piaţa Scînteii — orele 20,15, Excelsior — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15 DOMNUL — cinemascop Republica (completare : Mtine începe , azi) — 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, Grădina „Progresul" (completare : Mîine începe azi) — Str. Ion Vidu * nr. 5 — orele 20,15, Grivița (comple-^r_ tare : Minunea de la Ghiza) — 10; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. DATI-MI CONDICA DE RECLAMAȚII : Luceafărul (completare : Drumul) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45, Feroviar (completare : Elevul de serviciu) — 9,30; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30.Melodia (completare: Construim) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 10,45; 21. DOMNIŞOARA BARBĂ-ALBASTRĂ : Car-' păţi (completare : Noi şi soarele) — 10; 12; 14, 16; 18,15; 20,30. DECORAŢII PENTRU COPIII MINUNE : Capitol ,2t. (completare : Muzeul Zambaccian) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30, 21; rulează șila grădină — orele 20,15. LALEAUA, NEAGRA — cinemascop : Festival — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15; ru- ■' lează și la grădină — Pasajul „Efo-... rie" — orele 20,30. BRĂȚARA DE GRANATE — cinemascop : Victoria _ (completare : Melodiile străzii — cinemascop) — 10, 12; 16,15; 18,30; 20,45. Grădina „Doina" (completare : Melodiile străzii — cinemascop) — Str. Doamnei nr. 9 — orele 20,15. Bucegi (completare : Spre cer) — 10; 12,15; 14,30; 16,45; 19 la grădină — orele20,30. ZIDUL ÎNALT: Central (com pletare : La cel mai înalt nivel) — 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30, Dacia (completare: 180 de zile în Atlantic) - 9,45—14 în continuare; 16,15; 18,30; 20,45 AMERICA, AMERICA (ambele serii) : Lumina — 9,45; 13,15; 16,45; 20.15. ASTA-I TOT CE S-A ÎNTÎMPLAT : Union (com- m pletare : Zilele Sighișoarei) — 11; 15,30; 18; 20,30 PROGRAM PENTRU" COPII : Doina - orele 10; 11,15; 12,30. ... NUNTA CU PERIPEŢII . Doina (completare : 180 de zile în Atlantic) — 13,45; 16; 18;15; 20 30. FEMEIA NECU-■ NOSCUtA : Arenele Libertăţii (Parcul Libertăţii) — orele 20,30. CON31^„ TRUIM — URMA ROŞIE — UN OBIECT GASII — MIINE ÎNCEPE AZI — MAEŞTRII ARTEI CIRCULUI , — GEME ŞI CAMEE — POVESTE DE PRIMĂVARA - MUZEUL CORNEL MEDREA ■ Timpuri Noi — de la 10- 21 în continuare. DE DOI BANI VIO- •" LETE : Giuleşti - 16- 18,15, 20,30, , Moşilor — 15,30- 18; la grădină — orele 20,30. NU TE ATINGE DE FE- ,IERICIRE : Cultural (completare : Sa- -■ veri Dunecovski) — 16; 18;15; 20,30. OLIVER TWIST . înfrăţirea între popoare (completare : Laminorul de ţevi) - 11,30; 15,45; 18: 20.15. SĂRI- - TURĂ ÎN ÎNTUNERIC : Buzeşti (completare : La cel mai înalt nivel) — 11,30; 15,15 17,45; la grădină — orele 20,15. SPRE CULMI : Vitán ■— 16; 16, 20; la grădină — orele 20,30,Cosmos — 16, 18; 20. HANKA: Unirea.. — 11; 16; 18,15; la grădină — orele 20,30. UN LUCRU FĂCUT LA TIMP !" Tomis (completare : Oltenii din Oltenia) - 8,45; 11 15; 13,30; 16; 18,30; 21; la grădină — orele 20,30, Floreasca — 10.30; 13; 15,30- 18; 20,30. CUM SE REUȘEȘTE ÎN DRAGOSTE : Flacăra (completare : Construimi) — 10; 16; 18,15; 20,30. Modern - 9.45; 12; 14,16; 16,30; 18,45; 21. CASA RICORDI : Mio- riţa — 10; 12,30; 15; 17,45; 20,30. ANIMALELE : Munca (completare : Sport nr. 3/1985) — 10; 16; 18,15; 20,30. RACHETELE NU TREBUIE SA DECOLEZE — cinemascop : Popular (completare : Cremlinul rostovian) — 10,30; 16; 18,15; 20,30. CRONICA UNUI BUFON : Arta (completare. A cui e vina ?) — 16: 18, 20; la grădină — orele 20,30 PROCESUL MAIMUȚELOR : Viitorul - 15,30; 18; 20,30. FERNAND COW-BOY : Colentina (completare : Iosif Kelmonsky) — 15, 17; 19, 21; la grădină — orele 20,30. FIUL CĂPITANULUI BLOOD — cinemascop • Volga (completare : O călătorie spre inima Reşiţei — cinemascop) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. JUNGLA TRAGICA : Rahova — 10,30; 16; 18,15 la grădină — orele 20.30. SCARAMOUCHE — cinemascop : Progresul — 11,30; 15, 17; 19. 21. ÎNTILNIRE LA ISCHIA — Cine- ^ mascop : Flamura — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20.30. OCOLUL PAMINTU*' LUI ÎN 80 DE ZILE — cinemascop (ambele serii) : Ora — 15,30; 19; la grădină : DIAVOLUL DESERTULUI — orele 20,30. PRELUDIU 11 — cinemascop : Drumul Sării (completare Bun gust... gust bun) — 11, 15; 17,30; 20. NEAMUL ȘOIMĂREȘTILOR — cinemascop (ambele serii): Ferentari (completare : Șopirle) — 10,30; 16,16; 19,30. CÎND MARTIN AVEA 14 ANI * Cotroceni (completare : Sport nr. 3/1965) — 10;30; 15; 17; 19; 21. PENSIUNEA BOULANKA : Pacea (completare : Sport nr. 3/1965) — 16; 18,15; 20.30. ŞOFERII IADULUI : Grădina „Progresul-Parc" (Piaţa Libertăţii) orele 20,30. CRONICA UNEI CRIME cinemascop : Crîngaşi — 16; 18,151 20.30. Ieri în ţară . Vremea a fost frumoasă şi călduroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul a suflat slab din sud-vest. Temperatura la ora 14 era cuprinsă între 22 de grade la Mangalia şi 35 de grade la Băileşti. In Bucureşti : Vremea a fost călduroasă şi frumoasă cu cel mai mult senin. Temperatura a înregistrat 36 de grade la umbră. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 august, în ţară . Vreme uşor, instabilă, în jumătatea de nord-vest, , a ţării şi în general frumoasă nu.., rest. Cer schimbător. Va ploua mai ales în Banat Ardeal şi nordul Moldovei. Vînt potrivit din vest. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în creştere Minimele vor fi cuprinse între 11 şi 21 de grade. Iar maximele între 26 şi 36 de grade In Bucureşti: Vreme în general fru,moasă, cu cer variabil Tendinţă de averse Vînt slab, pînă la potrivit, predominînd din sectorul vestic... Temperatura uşor variabilă Pe litoral . Vreme în general frumoasă şi călduroasă Cei variabil mai mult senin. Temperatura staţionară.