Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)

1965-09-01 / nr. 6727

H­UI ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI DE INVESTIŢII în Întreaga ţară se află în con­strucţie numeroase obiective in­dustriale de mare însemnătate pentru creşterea forţelor de pro­ducţie şi dezvoltarea, în continua­re, a economiei naţionale. Investi­ţiile din fondurile statului, prevă­zute pentru acest an, se ridică la peste 42 miliarde de lei, fiind des­tinate să asigure punerea în func­ţiune a unor importante capacităţi de producţie, continuarea execuţiei la marile obiective în construcţie şi începerea unor lucrări care con­stituie front de lucru pentru anul viitor. Documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. subliniază că de îndeplinirea planului de Investiţii pe anul In curs depinde in mare măsură realizarea planului economic in anii 1966 şi 1967. lată de ce grăbirea execuţiei fi punerea in funcţiune la termenele prevăzute a noilor capa­cităţi de producţie constituie în mo­mentul de faţă o sarcină majoră a titularilor de investiţii, beneficiarilor, proiectanţilor, furnizorilor de utilaje tehnologice ai constructorilor. Constructorii şi montorii de pe şantiere au realizat în şapte luni din acest an, faţă de perioada co­respunzătoare a anului trecut, un volum de lucrări de construcţii­­montaj cu aproape 7 la sută mai mare. Ei au dat în funcţiune pînă acum numeroase obiective indus­triale noi. Au intrat în producţie Uzina de alumină Oradea, Uzina de aluminiu Slatina, complexele mi­niere de la Leşul Ursului şi Moldo­va Nouă, fabrica de acid sulfuric vicepreşedinte al Băncii de Investiţii de la Copşa Mică, fabricile de ole­fine şi de polietilenă de la Combi­natul petrochimic Ploieşti, Fabri­ca de aglomerare de la Re­şiţa, primele unităţi de la com­plexele de industrializare a lem­nului din Tr. Severin şi Sighetul Marmaţiei, antrepozitul frigorific Piteşti, Fabrica de pîine Titan- Bucureşti şi multe altele. Diferite obiective industriale se află in­tr-un stadiu avansat de con­strucţie şi montaj, iar altele sunt în probe tehnologice. Din analiza îndeplinirii planului de investiţii pe primele şapte luni reiese că pe unele şantiere lucră­rile sunt rămase în urmă în raport cu ritmul de execuţie ce trebuie atins pentru punerea în funcţiune a obiectivelor planificate. Intîr­­zieri mai mari faţă de grafice există îndeosebi la unele lucrări de investiţii din industria chimică, din sectorul economiei forestiere, din industria construcţiilor de ma­şini, uşoară şi alimentară. Nici în ce priveşte îndeplinirea planului de punere în funcţiune a investi­ţiilor preocuparea nu a fost sufi­cient de susţinută în toate ramu­rile. Diferite capacităţi şi obiective planificate a fi date în exploatare în semestrul I au fost puse în funcţiune cu întîrziere, iar altele nu sunt încă terminate. Rezultatele mai puţin pozitive în realizarea planului de investi­ţii şi de punere în funcţiune pe o serie de şantiere se datoresc în principal neajunsurilor în asigu­rarea la timp a utilajelor tehno­logice. In unele cazuri, utilajele tehnologice n-au fost contractate de beneficiarii de investiţii în timp util, iar în alte cazuri, prin con­tracte nu s-a asigurat o concor­danţă strictă între termenele de livrare a utilajelor şi graficele de montaj. Este cazul unor utilaje pentru fabrica de uree de la Com­binatul chimic Craiova, care au fost contractate cu termen de li­vrare în lunile august-octombrie 1965, deşi montajul era prevăzut să înceapă în iunie. O situaţie si­milară există şi în privinţa unor utilaje pentru Combinatul de in­dustrializare a lemnului din Tr. Severin. (Continuare în pag. a IlI-a) Alexandru PINTEA Uzina de alumină Oradea (jos) şi una din instalaţiile Combinatului petrochimie Ploieşti (sus) Spre binele dumneavoastră,­ ­ca sâ vă feriţi de accidente TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE Secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă exprimăm profunde mulţumiri pentru felicitările călduroase transmise de dv. cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a eliberării Coreei. Suntem­ convinşi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre po­poarele celor două ţări, bazate pe principiile internaţionalismului pro­letar, se vor întări şi dezvolta şi mai mult în viitor în lupta comună împotriva imperialismului, în numele victoriei cauzei păcii în lumea întreagă şi a socialismului. Din toată inima vă urăm dv. şi poporului frate român noi victorii în lupta pentru construirea socialismului. KIM IR SEN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. M­IJUVA! Anul XXXV Nr. 6727 Miercuri 1 septembrie 1965 4 PAGINI — 30 BANI LUCRĂTOR In comerţul socialist de Cînd intri Intr-un magazin şi ceri ceva vînzătorului, îţi place să constaţi că el se pricepe la măr­furile respective. Comportarea faţă de clienţi are, incontestabil, la ba­ză, gradul de calificare profesio­nală. Condiţiile materiale create comerţului socialist, noile sisteme de desfacere a mărfurilor oferă din plin posibilitatea transformării vîn­zătorului în specialist sau în ceea ce se cheamă vînzător-sfătuitor. Cum •• formează ochiul Oricine merge la raionul de con­fecţii pentru femei al magazinu­lui universal „Victoria“ din Ca­pitală remarcă măiestria profe­sională a vînzătoarei ELENA BUCUR. Multe dintre cumpără­toare o caută in mod special. — De ce o preferați pe ea ? — am întrebat. — Fiindcă niciodată nu mi-a dat ceva care să nu-mi vină bine. Este, după părerea noastră, su­prema apreciere ce i se poate da unui vînzător. Care-i sînt secre­tele 7 — De fapt, n-am secrete — ne spune această fată, cu care se mîn­­dreşte întregul colectiv. Cum să vă spun, eu gindesc că trebuie s-o îmbrac pe cumpărătoare in așa fel incit, dac-o întîlnesc pe stradă, să-i pot spune „bravo, iţi stă mi­nunat". Ce fac pentru asta ? In primul rînd, mă străduiesc să cu­nosc toate modelele pe care le avem, aş spune chiar că le studiez. Şi-mi spun: acesta se potriveşte unui corp aşa, acesta ar merge unei blonde şi aşa mai departe. Cind vine clienta şi aflu cam ce rochie sau haină ar dori, o „stu­diez" şi pe dînsa. Şi îi aduc mo­delele. Vedeţi, unele confecţii sînt frumoase în raft, dar nu se potri­vesc celor care ar vrea să le cum­pere. Uneori am şi discuţii, căci eu nu-l las pe cumpărător să dea banii dacă văd că nu ia ce-i tre­buie. Este mîndria mea în joc. — Pentru asta trebuie „ochi“, talent. — Poate. In primul rînd, e ne­cesar să ştii cîteva lucruri care, la prima vedere, par a ieşi din hota­rele meseriei. De exemplu, să te pricepi puţin la croitorie, să vizi­tezi expoziţiile de sculptură şi pictură, să studiezi revistele de modă, să cercetezi îmbrăcămintea oamenilor de pe stradă. Eu cam aşa îmi formez „ochiul“. — Ce întreprindeţi pentru găsi­rea căilor cele mai adecvate de ca­lificare şi de ridicare a calificării, pentru crearea unei opinii de masă generatoare a dorinţei şi intere­sului de a cuceri treptele măies­triei ? Am adresat întrebarea tov. ARTIN ASADURIAN, directorul magazinului universal „Victoria". Vasile TINCU Dumitru MINCULESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Continuim în numărul de faţă dezbaterea unor aspecte privind activitatea lucrătorilor din comerţ şi pregătirea lor pentru a putea face faţă sarcinilor actuale. Vizita in ţara noastră a prinţului Norodom Sianuk şeful statului Cambodgia La invitaţia tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica So­cialistă România în luna decem­brie a.c. Preşedinte V. HARNAJ TELEGRAMĂ Excelenţei sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Participanţii la cel de-al XX-lea Congres internaţional,jubiliar al Apimondiei, reprezentînd apicultori din 48 ţări de pe toate conti­nentele, care şi-a desfăşurat lucrările la Bucureşti între 26—31 august 1965, exprimă sentimentele lor de caldă recunoştinţă guvernului Re­publicii Socialiste România, poporului român, pentru condiţiile create bunei desfăşurări a congresului, care-şi încheie astăzi lucrările. Acest congres a însemnat un eveniment de seamă în viaţa apicultorilor de pretutindeni şi un punct culminant in activitatea Federaţiei interna­ţionale a asociaţiilor de apicultură — Apimondia. Exprimăm Excelenţei Voastre sincere mulţumiri şi profundă gra­titudine pentru interesul pe care l-a manifestat statul român pentru acest congres, prin prezenţa unor personalităţi de seamă la lucrările acestuia, ca şi prin atenţia deosebită cu care a fost înconjurat. Vă rugăm să fiţi convins că nu vom uita niciodată înalta ţinută a acestui important eveniment al apiculturii mondiale care a prilejuit cunoaşterea celor mai noi probleme ale creşterii albinelor şi dobîndirii produselor lor, schimburi utile de opinii şi experienţă, ca şi statorni­cirea unor prietenii între oameni din diferite colţuri ale lumii. Participanţii de peste hotare la congres, părăsind frumoasa dv. ţară, vor duce cu ei sentimente înălţătoare şi amintiri de neuitat des­pre ospitalitatea poporului român, despre munca lui harnică, creatoare. Dorim din inimă generosului popor român progres şi prosperitate. Secretar general al Apimondiei S. CANNAMELA In ziarul de azi Viaţa de partid: ZILE DE STUDIU APROFUNDAT Expoziţii de artă COMENTARIUL ZILEI: Eşecul „variantei Ba­rreras“ (pag. a IV-a) (pag. a II-a) (pag. a II-a) Generaţia celor După primul război mondial, a Întreagă generaţie de combatanţi ■peia că, In urma cataclismului ce avusese loc, se va produce o reînnoire In viaţa politică şi so­cială, In destinul omului, al tine­retului, al Întregii ţâri. Dezamă­girea a fost inevitabilă, totală, ea a născut eroi memorabili în ro­manele lui Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, eroi ce stau mărturie dramei trăite de către cei întorşi de pe front şi nu numai de către el. Nu de la războiul abia sfirşit se putea aştepta atunci Înnoirea unei ţări, ci de la spiritul revolu­ţionar ce pătrunsese adine in mase, reprimat sălbatic de la bun Început. De aceea. In anii Note de drum din Uniunea Sovietică PRIN LENINGRADUL DE AZI Malul Nevei este locul preferat de plimbare al lening­rădenilor, ca de altfel al multor turişti ca­­­­re se perindă prin locali­tate. De-a lungul său pulsează viaţa marelui o­­raş. Vasele cu „perne de aer“, „Racheta“ şi „Me­teor“, poartă pasagerii spre debarcadere sau spre Golful Finic. Adeseori, pe ţărmurile fluviului pot fi văzute grupuri de oameni care salută cu însufleţire lansarea­­ la apă a unui nou vas. Ultimul dintre acestea poartă numele de „Gdansk“. Ca şi multe alte vase, care şi-au ob­ţinut certificatul de naş­tere in oraşul lui Lenin, el a fost făurit de con­structorii şantierelor na­vale „Baltiiski“. „TĂIETORII AUTOMAŢI“ Vizitind şantierele na­vale am cunoscut pe­ mulţi dintre cei care fău­resc aceste vase. Printre ei — maistrul construc­tor Ivan Vasilievici Smir­nov, Erou al Muncii So­cialiste. Împreună cu el parcurg vastele hale ale şantierului, intr-una din ele, „sudorii automaţi“, care lunecă pe lingă noi, „cos“ intr-o clipă două plăci groase de metal, in hala vecină, de-a lungul unor mese, funcţionează „tăietorii automaţi“, ma­şini care imbucătăţesc metalul. Muncitori sunt putini. Doar la capătul halei zăresc ciţiva, căro­ra le revine sarcina int­re­ţinerii instalaţiilor. In­tr-o cabină alăturată, la mese de comandă, mun­citoare in halate negre supraveghează procesul de producţie. „Toată ope­raţia de tăiere, pe care aţi urmărit-o acolo, în hală, — ne explică Ana Gherasimovna — porneşte de aici. Priviţi această Instalaţie. Ochiul ei se deschide asupra unui de­sen aliat pe o planşetă inginerească. Aparatele copiază cu exactitate de­senul şi transmit fiecare detaliu tăietorilor auto­maţi din hală". La turnă­torie, unde se produc eti­cele, domneşte o mare a­­nimaţie. Acolo se naşte elicea unei nave de peste 60 000 de tone. Numai a­­ceastă piesă cântăreşte 37 de tone. Am urcat apoi, cu maistrul Smirnov, pe un vas cu o deplasare de 45 000 de tone. „Tehnica nouă — spune el — pune acum stăpînire şi pe a­­paratele acestui vas. Toa­te comenzile lui sint au­tomate“. Peste tot, la a­­ceste şantiere, ai in faţă imagini ale progresului tehnic, care cunoaşte o continuă dezvoltare in condiţiile construcţiei co­muniste. LIBRĂRIE POPULARA ...In apropierea şantie­relor, pe o mică străduţă, ne oprim in faţa unei li­brării. Firma o reco­mandă : „Librărie popu­lară". Păşim înăuntru, unde ne intimpină o ti­­nără, pe nume Tamara Kriuk. Imbrăcată in­tr-un halat albastru, ea pare abia sosită de la lu­cru. Rafturile sunt pline — de la cărţi tehnice pînă la ultima noutate literară. „Este librăria noastră — ne explică tinera. A luat fiinţă cu un an In urmă“. — Cine o conduce ! — Noi înşine — răs­pundea ea — după care ne face cunoş­tinţă cu tovarăşii din comitetul de conducere. Ambrozie MUNTEANU (Continuare in pag. a IlI-a) Tiberiu UTAN care au trecut după stingerea lo­cului, generaţii Întregi de entu­ziaşti şi-au văzut speranţele spul­berate şi Înşelate. Ce destin a urmat generaţia celor a căror copilărie s-a desfă­şurat sub semnul de flăcări şi schije al celui de-al doilea răz­boi mondial . Care a fost drumul ales de adolescenţii sau de cel ce se găseau In pragul adoles­cenţei, îndată după biruinţa in­surecţiei armate şi după elibera­rea Insingeratei şi îndelung chi­nuitei noastre patrii ? Cum se face că dezamăgirea, descompu­nerea morală şi spirituală, care acţionează adesea asupra tine­retului in urma marilor cataclis­me sociale, nu şi-au putut pune amprenta asupra tineretului nos­tru 7 Ce forţe spirituale au acţio­nat asupra acestei generaţii 7 Cînd am păşit in viaţă, chemă­rile care ni s-au adresat n-au mai avut Întorsături mieroase; ele erau Încălzite de patosul ade­vărului. Ideea de sacrificiu, de eroism in munca de reconstrucţie a ţării şi, foarte curînd, de con­struire a ei pe noi temeiuri, sub conducerea comuniştilor, In lupta deschisă şi grea cu clasele reac­ţionare, a dobîndit noi valenţe, profunde, de neînfrlnt. Soarta în­tregii ţări a început să depindă nu de energia unei singure gene­raţii, ci a unui întreg popor; era entuziasmul despre care vor­bea intr-o poezie Nicolae Labiş, şi care apărea ca un ţel istoric clar, ce a dus la sudarea tuturor generaţiilor. Am început să trăim un romantism al lucidităţii, al certitudinii, un patos al demnită­ţii umane, al demnităţii tuturor. Dacă înainte de eliberare s-a putut vorbi despre generaţii ca despre grupuri sociale constituite mai mult sau mai puţin conştient, între ele existînd adeseori con­tradicţii reale, în anii noştri, da­torită unei noi structuri sociale, datorită acestui catalizator care a fost partidul, s-a realizat o uni­tate a tuturor generaţiilor, cuprin­­zînd umăr la umăr vîrstnici şi ti­neri, o comuniune de ţeluri, de vederi, de aspiraţii, care au asi­gurat, nu o rivalitate între vîrste, un divorţ între ele, ci, dimpotrivă, o „generaţie” din care fac parte nouăsprezece milioane de oa­meni. In ţările unde nu s-au petrecut aceste transformări structurale, s-a repetat, mai dramatic, situaţia de după primul război mondial , în condiţii sociale neschimbate, o mare parte dintre oameni au pus sub semnul îndoielii orice fel de ideal, s-au măcinat în căutări sterile, şi-au pierdut pînă la urmă tinereţea. Acolo, fiii reeditează adeseori dramele părinţilor. Dim­potrivă, la noi, niciodată nu avem sentimentul că refacem drumul dureros parcurs de alţii, fără a fi chemaţi să opunem ceva nou, fără a ni se cere ceva nou. (Continuare In pag. a II-a) Cum vaţi pregătit pentru semănat? Pe ogoarele regiunii Mureş- Autonomă Maghiară se fac pre­gătiri intense în vederea însă­­mînțărilor de toamnă. In legătu­ră cu stadiul acestor lucrări, tov. Ioan Hosu, şeful secţiei cereale şi plante tehnice din consiliul agricol regional, ne-a declarat : „In această toamnă, în regiune se vor însămînța cu grîu, seca­ră și orz peste 97 000 ha. In cele mai multe unități s-a asigurat necesarul de semințe din soiu­rile cele mai valoroase. Pe baza rezultatelor obținute pînă acum, însămîntările din această toam­nă urmează să fie executate în­­cepînd din 10 septembrie. De aceea am pus accent deosebit pe pregătirea terenului. Lucra­rea e mai înaintată în raioanele Tg. Mureş, Odorhei şi Tîrnă­­veni’. Un raid prin satele regiunii scoate în evidenţă că în majoritatea unităţilor agricole, membrii cooperatori lucrează de zor. La cooperativa agricolă de producţie din Chejani, raionul Luduş, brigada de mecanizatori condusă de Manole Ghemeş executa arăturile pentru semă­nat. „Din cele 485 ha, cît s-a prevăzut a se însămîn­a cu grîu, la aproape 130 ha s-au execu­tat arăturile" — ne-a relatat tov. Ioan Ilea, preşedintele coope­rativei. „Vremea semănatului se apropie cu paşi repezi şi la noi — a spus tov. Nagy Mihai, pre­şedintele cooperativei agricole din Dedrad, raionul Reghin. Pînă acum am arat peste 350 ha". Asemenea preocupări au membrii cooperativelor agricole din comunele Gălăleni şi Chi­­bed, Găneşti şi alţii. În unele unităţi însă din raionul Luduş lu­crările de pregătire a terenu­lui se desfăşoară anevoios. „Deşi dispunem de 379 trac­toare — ne-a arătat tov. Vasile Balea, directorul S.M.T. Luduş — nu toate sunt în stare bună de funcţionare. Ne lipsesc unele piese de schimb, pe care nu le găsim la baza de aprovizionare". Neajunsuri cu privire la folo­sirea în întregime a parcului de maşini am constatat şi în alte locuri. Defecţiunile frecvente ale tractoarelor şi ale altor maşini agricole îngreunează executa­rea lucrărilor agricole de toam­nă. Asemenea deficiente trebuie grabnic remediate. Lorand DEAKI coresp. „Scînteii“ iTO Tik­lis

Next