Scînteia, septembrie 1965 (Anul 34, nr. 6727-6756)
1965-09-01 / nr. 6727
PAGINA 2 SCINTEIA VIAŢA DE PARTID In vederea deschiderii şi desfăşurării In bune condiţii — la nivelul exigenţelor actuale sporite — a viitorului an de studiu In Invăţămlntul de partid, comitetele regionale de partid organizează acum, In timpul verii, cursuri de pregătire a propagandiştilor. Cei mai mulţi participanţi la aceste cursuri sunt propagandişti noi, de la oraşe, care lucrează la schelele petroliere, la gurile de exploatare forestieră, pe şantierele de construcţii, în unităţile socialiste din agricultură. Studiul documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român Deoarece în următorul an de învăţămînt ei vor conduce dezbaterea in cercuri şi cursuri a documentelor istorice elaborate de recentul Congres al partidului, la baza programului acestor cursuri se află studierea aprofundată a Raportului Comitetului Central al Partidului Comunist Român prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al IX-lea al P.C.R., Rezoluţia, precum şi celelalte documente ale Congresului. Colectivele de conducere a cursurilor de vară, care şi-au încheiat recent activitatea, din regiunile Ploieşti, Bacău, Oltenia, Maramureş, Crişana s-au străduit să asigure, în cele 10—15 zile în care propagandiştii au urmat aceste cursuri, activităţi variate, interesante, menite să contribuie la însuşirea temeinică a documentelor Congresului, la lărgirea orizontului lor de cunoştinţe politico-ideologice, la deprinderea unor procedee metodice utile în activitatea lor viitoare. Rezultatele pozitive obţinute sunt şi consecinţe ale faptului că conducerea discuţiilor în grupele cu propagandiştii a fost încredinţată, de regulă, unor activişti de partid cu o temeinică pregătire politică şi teoretică, cu multă experiență propagandistică, în programul cursurilor sunt prevăzute, după studierea individuală, pe capitole, a documentelor Congresului, dezbateri. Merită relevat faptul că, în vederea acestor dezbateri, la cursul organizat de Comitetul regional de partid Ploieşti, cei 926 de propagandişti au fost repartizaţi în grupe formate după criteriul locului de muncă , industrie sau agricultură. Aceasta a creat de la început avantajul omogenităţii seminariilor, fapt care s-a răsfrînt pozitiv asupra nivelului dezbaterilor. In primul seminar, consacrat temei industrializarea socialistă a ţării — obiectiv central al politicii economice a partidului, numeroşi propagandişti care au luat cuvîntul la cursul din regiunea Ploieşti s-au străduit, şi în mare măsură au reuşit, să lămurească în adîncime tema dezbătută. Reliefînd pe larg înrîurirea pe care aceasta o are asupra întregii vieţi economice şi sociale a ţării, cursanţii au subliniat justeţea politicii partidului nostru de continuare în ritm susţinut a industrializării socialiste a ţării — confirmată de întreaga experienţă a construcţiei socialiste în România. Concluzii pentru activitatea practică Relevînd temeiurile ştiinţifice, caracterul realist al politicii partidului nostru, în centrul căreia se află industrializarea socialistă a ţării, dezvoltarea cu precădere a industriei grele, în special a industriei constructoare de maşini, propagandistul Gh. Moraru, miner artificier la mina Şotînga, şi mulţi alţii, au dovedit, în cuvîntul lor, că cunosc bine direcţiile şi ritmurile de dezvoltare a industriei noastre socialiste în următorii ani. Proprie dezbaterilor a fost preocuparea de a lega strîns tezele generale ale politicii economice a partidului nostru de sarcinile specifice ce revin în viitorul cincinal unităţilor economice în care muncesc propagandiştii, efortul de a desprinde concluzii preţioase pentru activitatea lor practică. Arătînd, de pildă, că o parte însemnată din producţia industrială a regiunii Ploieşti este destinată exportului, propagandistul Mihai Moldoveanu, maistru la Uzina mecanică Poiana Cîmpina, a subliniat grija deosebită pe care trebuie s-o manifeste colectivele întreprinderilor constructoare de utilaj petrolier faţă de calitatea produselor — problemă pe care partidul nostru o ridică la rangul de politică de stat. Caracterul viu al discuţiilor s-a datorat şi faptului că, după studierea individuală aprofundată a materialelor Congresului referitoare la industrializarea socialistă a ţării, propagandiştii au avut prilejul să participe la unele acţiuni interesante. Astfel, ei au vizionat cîteva filme („Lucrările Congresului al IX-lea al P.C.R.“, „După 10 ani“, „Temelii de oţel“ ş.a.), au audiat o expunere documentată şi au participat la un simpozion privind probleme actuale ale introducerii progresului tehnic în industria petrolului şi a chimiei etc. Ulterior au vizitat cîteva unităţi economice importante din industria şi agricultura regiunii, muzeul Doftana, casa memorială „Nicolae Grigorescu“ din Cîmpina, etc. Merită relevate unele iniţiative luate de Comitetul regional de partid Bacău. Ne referim, în primul rînd, la iniţiativa de a adapta programul cursului sarcinilor cuprinse în hotărîrea conferinţei organizaţiei regionale de partid în iunie 1965. Aşa, de pildă, s-a considerat că, potrivit specificului regiunii, este necesar ca la tema despre dezvoltarea multilaterală, intensivă a agriculturii să se organizeze două dezbateri, una consacrată problemelor privind sporirea producţiei agricole vegetale şi, alta, dezvoltării zootehniei. Adaptarea programului cursului la necesităţile regiunii presupune, implicit, o mai minuţioasă pregă tire a conducătorilor grupelor de propagandişti şi o mai largă informare a lor asupra problemelor ce le au de rezolvat organizaţiile de partid. Pentru aceasta, cu prilejul preseminarului la temele amintite mai sus, participanţilor li s-au explicat detaliat preocupările curente în domeniul agriculturii din regiune. In acest scop, un tovarăş din conducerea cursului s-a documentat în prealabil la consiliul agricol regional. Discuţiile ce au avut loc în unele grupe au confirmat că metodele folosite au fost eficiente. Modul aprofundat în care au vorbit mulţi propagandişti despre sarcinile concrete ale unităţilor agricole socialiste din regiune constituie un indiciu al posibilităţilor acestora de a asigura o eficienţă sporită a învăţămîntului de partid în viitorul an. Dovedind o bună cunoaştere a documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R., ei au arătat efectele pozitive ale industrializării socialiste asupra dezvoltării agriculturii, modul în care se materializează în rezultatele activităţii gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de producţie din regiune politica partidului de investiţii, extinderea şi diversificarea mecanizării lucrărilor agricole, folosirea îngrăşămintelor chimice, îmbunătăţirile funciare. Spre exemplu, tovarăşa Maria Bălan, propagandistă la cooperativa agricolă de producţie Traian, raionul Bacău, luînd cuvîntul, a explicat pe larg în ce constă politica partidului nostru de mecanizare completă a agriculturii, cum se reflectă aceasta în creşterea continuă a gradului de mecanizare a lucrărilor agricole din regiune. Totodată, vorbitoarea a evidenţiat rolul important ce-l are mecanizarea completă în întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producţie, în dezvoltarea clasei muncitoare la sate etc. Neajunsuri care se cer înlăturate Intrucît acţiunea de pregătire a propagandiştilor este în plină desfăşurare, considerăm că e bine să ne oprim asupra unor lipsuri manifestate la cursurile ce s-au încheiat pînă acum. Uneori, dezbaterile în grupele de propagandişti au abordat îngust, unilateral probleme de mare importanţă teoretică şi practică. La una din grupele cursului de la Bacău, de exemplu, nu s-a discutat conţinutul ideii de dezvoltare multilaterală a agriculturii, importanţa producţiei agricole în ansamblul economiei naţionale, contribuţia pe care trebuie s-o aducă la progresul general al ţării. Participanţii la seminar, limitîndu-se la expunerea exclusivă a unor aspecte locale, au imprimat discuţiilor purtate în jurul acestei probleme un caracter practicist, lipsit de combativitate, de forţă mobilizatoare. Trebuie semnalat, totodată, că modul şcolăresc, rigid, în care au fost conduse unele dezbateri — în această regiune, ca şi în altele — a împiedicat realizarea unor discuţii vii, temeinic argumentate ştiinţific. O mai mare atenţie trebuie acordată consultaţiilor colective solicitate de propagandişti, şi în principal celor individuale, apte să lămurească temeinic problemele mai puţin înţelese de aceştia. Unele lipsuri se manifestă şi în selecţionarea propagandiştilor. In mod nejustificat unele comitete raionale de partid au trimis la cursurile de vară propagandişti cu o îndelungată activitate şi cu o bogată experienţă. In acelaşi timp, în unele regiuni, ca, de exemplu Crişana, Oltenia, Bacău, la cursurile de pregătire a fost chemat un număr prea mare de cadre didactice (pentru care pregătirea trebuie să se facă separat, timp de 4—5 zile, înainte de începerea anului în învăţămintul de stat), în loc să fi fost trimişi mai mulţi propagandişti din rîndurile celor noi, fără experienţă. Dacă majoritatea propagandiştilor, participanţi la cursurile amintite, au dovedit că posedă cunoştinţele necesare unui conducător de cerc sau curs în învăţămîntul de partid, s-a observat însă că unii dintre ei, şi nu numai dintre cei noi, nu cunosc noţiuni uzuale de economie politică, din tehnică etc. Apare, de aceea, de neînţeles faptul că acum, cînd în faţa întregii propagande de partid se ridică exigenţe tot mai mari, unele comitete raionale de partid — printre care şi Comitetul raional Buzău — au selecţionat şi trimis la acest curs tovarăşi cu slabă pregătire. Se impune, de aceea, ca perioada de timp ce a mai rămas pînă la deschiderea anului de învăţămînt să fie folosită cit mai bine pentru întărirea corpului de propagandişti, prin înlocuirea celor ce dovedesc a avea slabe posibilităţi în această direcţie cu activişti de partid, din economie şi din aparatul de stat, muncitori, maiştri, ingineri, economişti etc. cu o bună pregătire politicoideologică şi un larg orizont de cultură generală. Gh. ZAMFIR Const. GAUCA Propagandiştii se pregătesc pentru un nou an de învâțâmînt ZILE DE STUDIU APROFUNDAT II Lucrare am expozipa de pictură şi grafică din R.P.D. Coreeană, deschisă în sala Dalles, ne dau putinţa de a lua contact cu aspectele şi preocupările creaţiei contempora-I ne din această ţară. Creaţii ale ultimilor ani, lucrările expuse oglindesc p seamă de realităţi din lupta revoluţionară a poporului cornet n. AlăturiI de peisaje înfăţişînd frumuseţile naturii şi de la I blourile cu flori, vedem oraşe în plină transformare, cu fabrici şi blocuri,I scene din viaţa populaţiei coreene, fie la muncă, fie în cămin. Com-I poziţii ample cu caracter istoric, ca Bătălia de la Dahunidan de Ani San Moc, sau ca aceea intitulată Construim o ţară fericită de Hwan En Diun,I se învecinează cu scene de gen, în care apar Oţelati, portretizaţi de Li Sui Hen, textiliste la Prima manoperă, cum se numeşte lucrarea lui Han Men I Rel. Sunt chipuri de constructori ai vieţii noi din Republica Populară De-I mocrată Coreeană, fiinţe energice, pline de încredere în viaţă, surîzînd viitorului. Am I mai adăuga la aceste tipuri caracteristice pe păs-I toriţa din compoziţia Dimineaţa la Ciansen de Toi Ben Cer, ilustrînd I transformările din viaţa rurală, sau pe tînăra care îşi îngrijeşte voioasă lo I cuinţa, din compoziţia Dumineca de Pac Moc Din. Aceste portretizări ale unor personaje în acţiune sunt făcute cu mijloace concise, în care se simt totodată tradiţia şi înnoirea. In felul de conturare mia trăsăturilor caracterizatoare se folosesc vechile modalităţi de concizie şi stilizare liniară ale artei coreene, dar cu un plus de modelare realistă a figurilor şi chipurilor, pline de avint. Majoritatea pictate pe suluri de hîrtie, în tuşuri viu colorate, compoziţiile şi portretele, ca şi peisajele şi florile expuse vădesc tocmai această preocupare de a îmbina tradiţia cu inovaţia, spre a se obţine expresii realiste. Se caută mai multă veridicitate, redarea mai vie şi în mişcare a personajelor, păstrîndu-se uneori în fundalurile peisagistice ale compoziţiilor felul de tratare tradiţional. Expoziţia de miniaturi indiene (secolele XVII— XIX), deschisă în localul Colecţiei Simu (strada Biserica Amzei 5—7), ne dă prilejul de a cunoaşte şi aprecia aspecte semnificative din creaţia unui popor cu veche şi strălucita cultură. Ea cuprinde lucrări originale, unele rare, ce nu se pot vedea decît în cîteva din muzeele lumii. Exponatele au fost alese astfel încît să reprezinte în mod caracteristic unele dintre cele mai importante școli, curente și centre artistice. Singura lucrare prezentată nu în original, ci în copie fotografică e menită a aminti începuturile în India ale artei de a împodobi cu imagini mari Referindu-ne la peisaje, observăm că unele sunt pictate în stilul tradiţional coreean, ca peisajele din munţii Kîmgansan ale lui Ten En Man, deci cu acel larg şi poetic simţămînt al spaţiului, nuanţat de diferite lumini şi umbre, care învăluie uşor munţii şi stîncile şi dau arborilor, bătuţi de vînturi, o prezenţă foarte vie. Mai îndrumate spre o redare concretă, în care nu este uitat suflul poetic al atmosferei, sînt Peisaj din Phenian de Kim Dec Sam, imagine complexă cu clădiri vechi şi noi, cu poduri ce se oglindesc în apă, cu o frumoasă fluiditate a luminii şi Peisaj scrisele şi a arăta cum înseşi miniaturile de început continuau, la rîndul lor, o mare şi foarte veche tradiţie. Primele centre de picturi pe manuscrise datează din secolele X—XIII şi, alături de cîteva texte scrise şi ilustrate pe frunze de palmier (sec. XI), s-au păstrat elaborate manuscrise ilustrate din aceeaşi perioadă. Copia reproduce un manuscris budist din secolul XII. Mica imagine în două registre — înfăţişînd etapele unei fabuloase vînători de tigri şi elefanţi — este pictată în stilul frescelor de la Ajanta. Astfel, prin această imagine miniaturală din secolul XII, ni se aminteşte legătura cu faimoasele picturi murale din peşterile de la Ajanta, unde timp de opt secole (sec. II î.e.n. — sec. VI e.n) geniul artistic al poporului indian s-a manifestat în toată amploarea şi originalitatea lui. Miniaturile expuse vădesc continuitatea artei indiene — artă cu o unitate exemplară din timpurile preistorice şi pînă în prezent şi cu o coerenţă stilistică ce s-a realizat în pofida vastităţii teritoriului şi a grelelor condiţii social-istorice, ca şi în pofida influenţelor străine, venite pe diferite căi. Tradiţia a fost atît de puternică în India încît cultura şi arta ei au asimilat rodnic înrîuririle creînd o sinteză originală. Menite să ilustreze texte sacre şi laice, miniaturile cuprind, în micile lor dimensiuni, o uimitoare bogăţie de elemente, ce evocă laolaltă infinita diversitate a vieţii. Scene cu îndrăgostiţi sub clar de lună sau pe vreme de furtună, tinere zvelte şi graţioase închinîndu-se unor arbori şi simbolizînd astfel străvechea comuniune cu natura, oameni în meditaţie sau ascultînd muzica, se alătură altora din Ciansen, pictat în fine şi rare armonii. Grafica se remarcă mai ales prin combativele ei caricaturi şi desene satirice împotriva imperialismului, datorite unor artişti care folosesc variate procedee grafice, unele ingenioase şi inedite. Ilustraţiile lui Ten Pen Sic din ciclul Primăvară nouă la Sokkaule amintesc aspecte din viaţa actuală, ca şi Construcţia gării Pothogan, gravura colorată a lui Băc Han Hun. Este o expoziţie cuprinzătoare, ca un album festiv în care se înscrie înnoirea vieţii şi se afirmă preocuparea unei îmbogăţiri a mijloacelor de expresie artistică, în care vedem lupte, vînători sau diferite ceremonii. Detaliile acestor miniaturi dovedesc cu prisosinţă spiritul de observaţie al artiştilor indieni, adinca lor participare la viaţă, iar modul în care compun imaginile viu colorate şi cu o fermecătoare decorativitate exprimă adincul lor lirism. Faţă de miniaturile persane — şi ele iscusite în redarea naturii, în poetizarea ei — miniaturile indiene desfăşoară o mai mare bogăţie de teme sociale şi tratează mai viu şi mai diferenţiat figurile umane. In unele imagini, se simte contactul cu diferite stiluri persane, ca şi cu arta europeană (mai ales şcoala Mughal a contopit asemenea influenţe), fără a se pierde însă specificitatea viziunii indiene, lirismul şi duioşia ei, preferinţele pentru ridicarea la simbol şi poezie, pentru tratarea decorativă, care sugerează în felul ei perspectiva spaţială şi modelajul figurilor. Personajele, cu o adîncă trăire interioară, sunt concret construite, pline de viaţă, cu mişcări expresive. Elementele arhitecturale şi priveliştile naturii sugerează şi ele suflul vieţii, ritmica întregului cosmos. în logica variatelor ei şcoli, arta indiană lucrează în sensul naturii, exprimînd vitalitatea şi poezia ei. Liniile, adesea sinuoase şi fin trasate, au o forţă caracterizatoare, iar coloritul cu gingaşe şi rare armonii conferă imaginilor un aer de basm. Unele procedee decorative sunt foarte apropiate gustului nostru contemporan, iar în unele modalităţi de tratare a elementelor compoziţionale (mai ales în stilizarea arborilor) simţim puncte comune cu vechea noastră artă a frescelor. Petru COMARNESCU ■ [EXPOZIŢII DE ARTĂ Pictură coreeană Miniaturi indiene I a personajelor, în econo- ma Păltiniş Foto : R. Costin In atelierul de creaţie al IPHOFIL — Satu Mare Generaţia celor 19 0O0 000 (Urmare din pag. I-a) suntem, dimpotrivă, convinşi, că vom participa la făurirea unei societăţi cum cei dinaintea noastră n-au cunoscut şi nici n-au îndrăznit să viseze. Am avut înaintea ochilor o perspectivă ce niciodată nu s-a restrîns, ci mereu a cuprins zări nebănuite. Inexistenţa condiţiilor obiective de şomaj, de degradare socială, antrenarea întregului tineret la muncă ne-a apropiat de realizarea principiului marxist că munca este pivotul educaţiei comuniste, mijlocul sigur de formare a omului nou Noi poate încă nici nu ne dăm seama, trăind în miezul uriaşului proces de transformări, că, zi de zi, ne transformăm noi înşine. Cine ştie, poate abia peste ani, avînd perspectiva necesară întotdeauna oricărei generalizări, sociologii şi psihologii vor putea studia in toată adîncimea complexul proces de formare a acestui om de tip nou. Această unitate a conştiinţei întregului popor rezidă în mare parte în faptul ca noi am realizat în două decenii ceea ce în alte epoci nu s-a realizat în sute de ani. Aventura ca principiu de viaţă a fost abandonată o dată pentru totdeauna, realităţile noastre resping organic acest principiu. Noi trăim pe baza principiului diametral opus, acela al responsabilităţii sociale; personalitatea umană, individul ca atom social, dezvoltându-se în condiţii de reale libertăţi, realizează uriaşul mecanism viu, monolit, al acestui popor, a cărui conştiinţă trează şi limpede e partidul comuniştilor. Iată de ce, cînd vorbim în numele oricărei generaţii, nu trebuie să uităm nici un moment faptul că vorbim în numele a nouăsprezece milioane de compatrioţi. TEATRE Teatrul satiric-muzical „C. Tănase (grădina Boema) : Carnaval la Tănase — ora 20. Circul de stat: Circul Variété — ora 20. TELEVIZUNE 19,00 — Jurnalul televiziunii (I). 19,20 — Ştiţi să desenaţi, copil? 19,35 — Povestiri din Rubovla „Spectacolul*. 20,00 — Emisiune de teatru: „Logodnicul de profesie se însoară" comedie de Oldrich Danek In pauză : Filmul documentar „Casa cetate". In încheiere : Jurnalul televiziunii (II) și Buletin meteorologic. CINEMATOGRAFE SAMBA: Patria (completare A cui e vina?) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30, Bucureşti (completare A cui e vina?) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15, Excelsior (completare A cui e vina?) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30, Stadionul Dinamo (completare A cui e vina?) — ora 20, Expoziţia — „Piaţa Scînteii" — (completare A cui e vina ?) — ora 20. PROCESUL PROFESORULUI WEIR : Republica (completare Mîine începe azi) — 9,15; 12; 15; 18; 21, Griviţa (completare Prietenul meu Max) — 9,30; 12; 15; 18; 21, Grădina Doina (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) — ora 20, Victoria (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) — 9,45; 12,30; 15,15; 18; 20,45 VIAŢA DIFICILA: Luceafărul - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,30, Festival — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, rulează şi la grădină — ora 20, Melodia (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) — 9,30; 12,15; 15; 17,45; 20,30, Grădina Progresul — ora 19,45, BANCA : Carpaţi (completare Unde nu-i cap) — 10, 12; 14; 16; 18,15; 20,30, Capitol (completare Casa cetate) — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21, rulează şi la grădină — ora 20, Floreasca (completare Muzeul Zambaccian) — 10: 13;30; 16; 18,15; 20,30. CUM SE REUŞEŞTE IN DRAGOSTE : Central (completare Fotbalişti, nu uitaţi copilăria) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. Cultural (completare Fotbalişti, nu uitaţi copilăria) — 16: 18;15; 20,30. FERNAND COWBOY: Lumina (completare Comori de artă românească) - 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. CASA RICORDI : Union (completare Muzeul Zambaccian) — 14,45; 17,30; 20,30. PROGRAM PENTRU COPII : Doina — ora 10. NEVASTA NR. 13 : Doina — 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21. SĂLBATECII DE PE RIUL MORȚII — cinemascop : Timpuri Noi (completare Unde nu-i cap — Gravuri revoluţionare — Spre cer — cinemascop) — 10—21 în continuare. ROMULUS ŞI REMUS — cinemascop : Giuleşti (completare Melodiile străzii — cinemascop) — 15,30; 18; 20,30, Bucegi (completare Melodiile străzii — cinemascop) — 10; 12,30; 16; 18,30; 21, rulează şi la grădină — ora 20. APORT, MUHTAR! — cinemascop: Feroviar (completare Acolo unde Carpaţii întîlnesc Dunărea — cinemascop) — 9,45; 11,45; 13,45; 16; 18,15; 20,30, Flamura (completare Acolo unde Carpaţii întîlnesc Dunărea — cinemascop) — 10; 12; 16; 18; 20. LALEAUA NEAGRA — cinemascop : înfrățirea între popoare (completare Lucrările Marii Adunări Naționale) — 10; 12,30; 15,30; 18; 20;30. CRONICA UNUI BUFON : Dacia (completare Pionieria nr. 4/1985) — 9—13 în continuare, 15; 17; 19; 21. DATI-MI CONDICA DE RECLAMAȚII : Crîngaşi (completare Oltenii din Oltenia) — 16; 18,15; 20,30. EVADATUL — cinemascon : Buzeşti (completare Drumul) — 15,30; 17,45. Moşilor (completare Primul carnaval socialist) — 15,30; 18. PENSIUNEA BOULANKA : Unirea (completare Arta chineză de decupare) — 16; 18,15, rulează şi la grădină — ora 20 UN ŞOARECE PRINTRE BARBATI : Tomis (completare Laminorul de ţevi) — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, rulează şi la grădină — ora 19,30. FEMEIA NECUNOSCUTA : Flacăra (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) — 9,30; 12,15; 15,15; 18; 20,45. Grădina Vitán (completare Lucrările Marii Adunări Naţionale) — ora 19,45. JUNGLA TRAGICA : Vitán — 16, 18; 20. MNORA LE PLACE CAZUL : Mioriţa — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, Grădina Moşilor — ora 20. FIUL CĂPITANULUI BLOOD — cinemascop ; Munca (completare Pionieria nr. 4/1965) — 9,30; 11,30; 14, 16; 18,15; 20,30. IANOSIE — cinemascop (ambele serii) : Popular — 16; 19,30. CĂPITANUL DIN TENKES (ambele serii) : Arta — 15; 18,45, rulează și la grădină — ora 19,30, Drumul Sării — 15,30; 19. UN LUCRU FĂCUT LA TIMP : Cosmos (completare La cel mai înalt nivel) — 16; 18; 20. Progresul (completare La cel mai înalt nivel) — 15,30; 18; 20,30. DECORAȚII PENTRU „COPIII MINUNE" : Viitorul (completare Muzeul cornel Medrea) — 16; 18;15; 20,30. AMERICA, AMERICA (ambele serii): Colentina — 15,30; 19, rulează și la grădină — ora 19,30. PRELUCTO 11 — cinemascop : Volga (completare Dincolo de codri și păduri — cinemascop) — 9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21. WINNETOU — cinemascop : Rahova (completare Pionieria nr. 4/1965) — 15,30; 18. rulează și la grădină — ora 20. MARȘUL ASUPRA ROMEI : Modern (completare Mîine începe azi) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21. RABY MÁTYÁS : Lira — 15,30; 17,30; 19,30 JOE LIMONADA — cinemascop : Ferentari (completare Lucrările celui de-al IX- lea Congres al P.C.R.) — 15,30; 18, 20,30. CINTIND IN PLOAIE: Grădina Lira — ora 20,15. CÎNTIND DESPRE ARIZONA : Cotroceni (completare Amintiri contemporane) — 16; 18;15; 20,30. ZIDUL ÎNALT : Pacea (completare Zîmbetul) — 16; 18; 20. LOGODNICELE VĂDUVE- Grădina Buzești — ora 20. BUFONUL REGELUI : Gărdina Progresul-Parc (completare Sport nr. 3/1965) — ora 20. CUM E VREMEA Ieri în ţară . Vremea s-a încălzit în toate regiunile ţării. Cerul a fost variabil. Cu totul izolat s-au semnalat averse de ploaie, vîntul a suflat slab, pînă la potrivit predominînd din sectorul vestic. Temperatura aerului la ora 14 oscila Intre 13 grade la întorsura Buzăului şi 26 grade la Băileşti. In Bucureşti : Vremea s-a încălzit. Cerul a fost variabil Vîntul a suflat în general slab. Temperatura maximă a atins 26 grade, iar pe sol, la soare, 46 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie. In ţară : Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil Innorări parţiale se vor produce în Banat, Ardeal şi nordul Moldovei, unde vor cădea ploi locale. Slnt slab, pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar maximele între 19 şi 29 grade, în Bucureşti şi pe litoral . Vreme în general frumoasă, cu cerul variabil. Vînt slab. Temperatura în creștere.