Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)
1965-10-01 / nr. 6757
INSTANTANEE TEMĂ CU VARIAŢIUNI Părăsind aseară incinta Circului de Stat, am surprins frînturi din comentariile celor care ieşeau de la prezentarea internaţională de modele. Mi-am imaginat relatarea acestei împrejurări, în dimineaţa următoare, din unghiul cîtorva dintre ei... Spectatorul ocazional: Să-ți spun drept, nevastă-mea... Mi-a zis : cum să nu vedem linia modei pe '66 ? Şi, într-adevăr, am avut ce vedea. Vreo două sute de modele pentru toate anotimpurile şi ocaziile şi, asta mi-a plăcut îndeosebi, pentru toate vîrstele. Bun gust, linie modernă, lejeră, nu o îmbrăcăminte care să te facă sclavul ei. Plus că i-am văzut „la lucru", pe lîngă ai noştri, şi pe maeştrii modei din Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, Ungaria, Uniunea Sovietică. O să-mi spui, poate, că moda o afli şi din jurnale, nu neapărat la paradă. Să ştii însă că, una e să citeşti o piesă şi alta s-o vezi montată pe scenă. O femeie . Tu, dragă, n-am timp acum să-ţi povestesc totul... Treci după-amiază pe la mine să-ţi arăt modelele. Ştii, mi-am umplut un caiet întreg cu desene. Se merge pe feminitate, comod, practic, talii uşor evazate. Culori frumoase. Tonuri pastelate, diafane. Pentru iarnă, culori mai violente în combinaţii cu alb, altele — cafeniu cu negru şi chiar verde cu albastru. Responsabilul unui magazin : Ce-am văzut acolo o să se vîndă bine. Prolema e să ne intre mai repede ărfurile în magazin. Da' să vină toate ssurile şi taliile, nu numai cele ale nechinelor... Apoi problema calii : să nu fie produsul mai prejos mostră. Am auzit şi o propunere : o fi, măcar experimental, să proferi şi accesoriile modelului ctiv ? Face mult să se găsească - nn mănuşile, cordonul sau poşeta potrivită. Omul cu idei : Cum să-ţi spun ? Un model îţi place mai mult, altul mai puţin. Mă rog, preferinţe. Am reţinut însă parada ca pe o lecţie de bun gust , a frumosului vestimentar, a ţinutei îngrijite. Contează. Mai ales pentru tineri. Aş vrea să văd însă continuată această lecţie, dezvoltată la scară mare, în raporturile de fiecare zi dintre vînzător şi cumpărător. Să aud mai des în magazine sfatul competent, prietenesc al celui care oferă marfa. Parada modei ar trebui să fie, în acest sens, o staţie-pilot. ...Cîteva variaţiuni care, evident, nu epuizează tema. Victor VINTU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN Al COMITETULUI GENTRAl Al P.C.fl Anul XXXV Nr. 6757 Vineri 1 octombrie 1965 4 PAGINI - 30 BAN( R A ID I AN C H E T Ă CUM SE REALIZEAZĂ PLANUL ? DAR CALITATEA? Avem în faţă un bilanţ. Cifrele reflectă modul în care trei întreprinderi şi-au realizat sarcinile de plan pe opt luni ale anului în curs — al Doua laturi ale aceleiaşi activităţi . Fabricăm peste 30 de produse, între care compresoare şi motoare, ne-a spus tov. ADALBERT BULARCA, inginerul-şef al uzinei „Timpuri noi“. Ridicarea performanţelor lor tehnice, a nivelului calitativ preocupă mult întregul nostru colectiv. Şi e firesc. Aşa cum subliniază documentele celui de-al IX-lea Congres al partidului, numai în acest fel putem contribui la înzestrarea altor întreprinderi cu tehnică modernă, asigurînd obţinerea de către beneficiarii de către uzină a unor efecte economice maxime. — Asupra căror măsuri v-aţi concentrat atenţia ? — îr ultirpa vroroe urinei parcă au renăscut. Mai precis, s-a reorganizat întregul flux tehnologic. La prelucrări mecanice, de exemplu, s-au instalat 14 linii de fabricaţie. O dată cu aceasta, productivitatea muncii a crescut cu 50 la sută, s-a redus ciclul de fabricaţie. Dar efectul principal constă în crearea condiţiilor pentru executat omul din sesenal. Din examinarea rezultatelor se desprind cîteva concluzii importante: rea ireproşabilă a operaţiilor de producţie şi ridicarea sistematică a calităţii reperelor. S-au revizuit tehnologiile, la unele procedee învechite am renunţat. Utilizăm azi turnarea centrifugală şi de precizie, broşarea, s-a extins tehnologia de grup. Dacă în urmă cu un an şi jumătate, înzestrarea pe reper cu S.D.V.-uri era de 0,75, în prezent a ajuns la 2,25, iar anul viitor va fi de 3,3. Considerăm că gama de compresoare este competitivă. Nu ne putem însă declara mulţumiţi. Dorim să o diversificăm, să ne specializăm în producţia de compresoare cu capacităţi de 200 litri la 10 metri cubi, corespunzător necesităţilor economiei naţionale în cincinal. La îmbunătăţirea întregii activităţi a uzinei, la reorganizarea secţiilor şi-au adus contribuţia comitetul de partid, comuniştii. Variantele de amplasare au fost 4' --bătute în toate organizaţiile de baza, au fost analizate detaliat, s-au făcut propuneri valoroase. Numeroase probleme au fost soluţionate datorită iniţiativei comuniştilor. Colectivul uzinei şi-a realizat nu numai indicatorii globali ai planului, ci şi pe cei financiari, în opt luni, economiile peste plan depăşesc 700 000 lei, iar beneficiile suplimentare însumează aproape 400 000 lei. „ Nu se poate trage o linie între partea producţiei şi indicatorii financiari, cum nu se poate separa nici acest an de 1966 — ne-a spus în continuare interlocutorul nostru. Sunt două laturi ale aceleiaşi activităţi, respectiv două perioade care se întrepătrund. îndeplinirea planului pe anul viitor se pregăteşte de acum. Planul tehnic prevede asimilarea în anul viitor a două noi tipuri de electrocompresoare. Proiectele sunt aproape terminate. Pentru ca aceste utilaje să fie realizate la un înalt nivel tehnic trebuie să urgentăm asimilarea electrocompresorului de 5 mc, să modernizăm alte două tipuri de compresoare. Sunt create toate condiţiile de a îndeplini aceste sarcini în termenul planificat. Şi o altă problemă. Se preconizează ca uzina noastră să se specializeze în fabricarea motoarelor de 6—200 C.P. Motoarele produse în prezent pot fi îmbunătăţite. In legătură cu aceasta noi am întocmit un studiu tehnico-economic pe care l-am înaintat, la sfîrşitul primului trimestru, direcției generale. A fost examinat de consiliul tehnic al ministerului, dar pînă acum nu am primit răspuns. Indiscutabil, este o problemă de mare răspundere, dar nici tergiversarea soluţionării ei nu ar trebui admisă. Basma curată? Cum se explică faptul că întreprinderea forestieră Sovata nu şi-a îndeplinit planul producţiei marfă ? — Nu numai acest indicator a rămas nerealizat, ne-a spus tov. ERDŐS BELA, tehnician şef al întreprinderii. La preţul de cost sintern sub plan cu 380 000 lei, nu am îndeplinit nici planul de beneficii. S-au analizat cauzele : nerespectarea prevederilor la unele sortimente. Cred că forurile superioare, şi în primul rînd D.R.E.F.-Tîrgu Mureş, ne-ar ajuta mult dacă ar permite să depăşim producţia planificată la unele sortimente de fag — cherestea, lăzi, lemn de foc, celuloză. Am ieşi, cum se spune, basma curată. O concepţie mai ciudată nici că se putea ! Conducerea întreprinderii solicită să producă numai sortimente „rentabile“ cu care să-şi facă planul. Ce se va întîmpla după aceea ? Ar însemna ca unii beneficiari să stea ani în şir cu repartiţia în buzunar, pentru că pe cei de la Sovata nu-i interesează alte produse decit cele „rentabile“. Bine procedează forurile tutelare ale întreprinderii care nu încurajează această practică dăunătoare. Dar e suficient ! Cînd conducerea direcţiei generale din minister şi cea a D.R.E.F. au constatat că nu s-a realizat şi nu s-a livrat producţia prevăzută, de ce nu au intervenit prompt pentru a determina întreprinderea să respecte cu stricteţe disciplina de plan ! Cui se datoreşte, totuşi, neîndeplinirea producţiei marfă planificate? — Noul an forestier a început zilele acestea, ne-a spus maistrul de pădure EMIL KIS. S-au stabilit măsuri care privesc extinderea metodelor de doborît adecvate condiţiilor din parchete, pregătirea scosului şi apropiatului, asigurarea stocului tampon în timpul iernii. Dar şi anul trecut s-a mai vorbit despre asemenea măsuri. Numai că au rămas pe hîrtie. Mai mulţi muncitori şi tehnicieni cu care am discutat ne-au spus că nerealizarea preţului de cost planist ftwcif »ti uaiorvfTc crvpbffi^ »»ju.tificare a consumurilor specifice la buştenii de fag, buştenii de rulaj, la cherestea de fag. Mai multe utilaje pe care ni le-au şi arătat — 21 ferăstraie mecanice, 4 garnituri de funiculare — stau nefolosite. Nu s-a ţinut o evidenţă clară a indicilor de folosire a fiecărui utilaj, a consumurilor de carburanţi, a timpului efectiv de lucru. (Continuare în pag. a III-a) Unitatea Producţia Producţia Productiviglobală marfă tatea muncii Uzinele „Timpuri noi"Bucureşti 101,6 103,3 101,9 întreprinderea forestieră Sovata 102,9 95,8 100,4 Fabrica textilă Buhuși 101,5 102,9 100,2 TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România vă exprimă sincere condoleanţe în legătură cu pierderea grea suferită prin încetarea din viaţă a tovarăşului Sándor Rónai, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, membru al Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL PARTIDULUI AL REPUBLICII COMUNIST ROMÂN SOCIALISTE ROMÂNIA ■ Pe ecranele cinematografelor ■ POȘTA REDACȚIEI Ü Majorarea salariilor în sectorul transporturilor auto 1 OCTOMBRIE PREMIERĂ UNIVERSITARĂ acad. Nicolae PETRULIAN Profesori şi studenţi, vîrstnici şi tineri, începem astăzi o nouă etapă de muncă sub semnul unor istorice evenimente petrecute în viaţa partidului şi ţării noastre : Congresul al IX-lea al P.C.R., adoptarea Constituţiei României socialiste. Invăţămîntului superior — care s-a bucurat întotdeauna de grija şi de îndrumarea atentă a conducerii de partid şi de stat — i s-au trasat sarcini deosebit de importante în vederea pregătirii la un înalt nivel a viitoarelor promoţii de specialişti pentru economia şi cultura socialistă. Ne reluăm activitatea în acest nou an de studiu cu hotărîrea fermă de a ne dedica întreaga capacitate şi putere de muncă traducerii în viaţă a îndatoririlor de onoare ce ne revin, cu dorinţa de a forma tineri intelectuali cu o tot mai solidă pregătire de specialitate, cu un bogat orizont de cultură, pasionaţi promotori ai progresului ştiinţei în slujba înfloririi patriei. Amploarea sarcinilor ge -ul rev’ ■ m valul şi călite,t« la care trebuie să se ridice munca noastră, sunt ilustrate de faptul că încă în acest an universitar pregătim specialişti care în următorii ani vor participa nemijlocit la înfăptuirea obiectivelor viitorului cincinal. Ca în fiecare toamnă — de aproape două decenii, de cînd învăţămîntul a devenit o importantă problemă de stat — ziua deschiderii cursurilor prilejuieşte un bilanţ, o trecere în revistă însufleţitoare. Cele 123 de facultăţi din toate centrele universitare ale ţării pregătesc du grijă, la nivelul ceringţelor moderne, specialişti pentru toate domeniile economiei şi culturii socialiste. Numărul studenţilor depăşeşte 130 000, de peste 4 ori mai mult decit în anul universitar 1938—39. Există părerea unanimă, pe deplin confirmată de experienţa pregătirii unui între' ţ şir de ani universitar că seriozitatea şi gr,', ja cu care sunt fixate din timp jaloanele principale ale procesului instructiv-educativ pentru etapa următoare de studiu condiţionează în mare măsură obţinerea unor rezultate bune îrt pregătirea studenţilor. Tocmai de aceea, pretutindeni în instituţiile de învăţămînt superior din ţară — cu sprijinul larg al partidatului şi statului —■ '■-Nervi CTfirrt ron.iitii nltime de lucru corpulu profesoral şi studenţilor. Ca în fiecare t toamnă, şi anul acesta au avut loc consultări, dezbateri, consfătuiri în cadrul cărora s-a analizat multilateral şi s-a pus la punct conţinutul planurilor şi programelor de studiu, s-a alcătuit cu minuţiozitate graficul * c^ypARursurilor, semiqHr,« lucrărilor de lcuHptor,\ programuUjwlegii activităţi știiiflSrae și educafive din^PCculfJiti. \Importai^MJcn cra# cănești au9t»j|alocate pentru fp^mbogăți şi moderniza ze stjgcu laboratoarelor, biblio- AsmBLii, pentru a omeni noi spaţii de invăţămînt, cămine, cantine. Intr-un cuvînt, s-a făcut totul în scopul de a crea membrilor corpului profesoral şi studenţilor toate condiţiile pentru a-şi începe efectiv munca din prima zi. Nu exprim numai propria mea părere atunci cînd afirm că întreaga activitate ştiinţifică şi organizatorică ce precede anul universitar este menită să reprezinte o treaptă de pornire, de lansare în noua etapă de studiu. Ea trebuie să reprezinte un stimulent în plus pentru a evita acea perioadă de oarecare „acalmie", de muncă mai puţin intensă ce urmează, pe alocuri, festivităţii deschiderii cursurilor. Experienţa la catedră a ^demonstrează cît este de important pentru buna desfăşurare a procesului de învăţămînt respectarea riguroasă a programului cursurilor şi seminariilor, începerea întregii munci ştiinţifice din prima zi de studiu, aşa cum au fost planificate. Aş include in această activitate preocuparea şi chiar lucrul concret la elaborarea şi pregătirea pentru tipar a cursurilor din semestrul viitor, grija pentru litograţierea expunerilor şi lecţiilor, pentru alcătuirea bibliografilor. Orele şi zilele folosie din plin acum, la Început, ne vor ajuta să evităm aglomerarea predării materiei şi a altor acţiuni ştiinţifice şi pedagogice spre sfârşitul semestrului. (Continuare în pag. a I-a) încotro înclină „balanţa“ furajeră A rămas puţin timp pînă cînd animalele vor intra la iernat. Ca atare, este bine să se calculeze în ce măsură furajele existente satisfac nevoile de consum pînă în primăvară şi să se completeze cantităţile necesare cu tot ce se mai poate strînge de pe cîmp şi din păduri. Care e situaţia balanţei furajere în regiunile Iaşi şi Bacău, ce se întreprinde pentru valorificarea tuturor resurselor de nutreţuri ? Iată ce relatează corespondenţii noştri din aceste regiuni. N1EN Pe cintar: I agoniseala şi risipa ! In legătură cu asigurarea furajelor, tov. ing. CLAUDIU GHEBEA, responsabil cu baza furajeră în cadrul Consiliului agricol regional Iaşi, ne-a spus : „ Anul acesta a crescut mult numărul cooperativelor agricole de producţie care au adunat cantităţi mari de fînuri, iar acum însilozează toate resursele de nutreţuri. Pe regiune balanţa furajeră arată un deficit. Fînurile nu sunt asigurate în întregime, iar la însilozări s-a realizat abia 32 la sută din plan. Bineînţeles, în cele mai multe locuri deficitul poate fi acoperit. In fiecare unitate există suficiente resurse de furaje : mohor din lanuri, pălării de floarea-soarelui, coceni care pot fi amestecaţi cu colete de sfeclă de zahăr, melasă şi borhot. Sprijinim cooperativele agricole să ia măsuri pentru completarea necesarului de furaje. Am întreprins un raid prin mai multe unităţi din regiune. Procedînd ca buni gospodari, cooperatorii din comunele Vutcani şi Rînceni din raionul Huşi, Alexandru Ioan Cuza, Moţca, Verşeni din raionul Paşcani, Movileni, Andrieşeni, Bivolari, raionul Iaşi, şi alţii au recoltat şi depozitat mari cantităţi de nutreţuri, iar în aceste zile lucrează intens la însilozat. O grijă deosebită pentru asigurarea unor cantităţi îndestulătoare de furaje se constată şi la cooperatorii din comuna Vutcani, raionul Huşi. In vară ei au strîns peste 500 tone de fînuri şi au însilozat mai bine de 450 de tone ierburi. Acum, folosind toate resursele de nutreţuri, au însilozat încă 2 500 de tone. Trebuie spus însă că nu peste tot se acordă atenţia cuvenită strîngerii şi depozitării nutreţurilor şi, în special, însilozărilor. La cooperativa agricolă din Ciurea, datorită slabei organizări a muncii, lipsei de îndrumare din partea specialiştilor, însilozarea se face intr-un ritm nesatisfăcător şi în condiţii necorespunzătoare. In ziua cînd am vizitat cooperativa agricolă, cei care lucrau la transportul cocenilor îi răsturnau din căruţe în gropi, fără a mai fi tocaţi. Alături, o tocătoare stătea nefolosită. In regiunea Iaşi, rezultatele nesatisfăcătoare obţinute pînă acum la însilozat se datoresc şi faptului că în unele locuri nu se folosesc în totalitate resursele de furaje existente. La cooperativa agricolă de producţie Dagîţa, raionul Negrești, după ce s-au însilozat vreo 400 de tone din cele 1 200 tone prevăzute, lucrarea s-a oprit. Consiliul de conducere a hotărît ca porumbul verde de pe circa 80 ha să fie păscut acum în loc să fie însilozat. Este aceasta o treabă gospodărească ? Resursele de furaje pentru siloz nu sînt valorificate în întregime nici în alte unităţi. In multe cooperative, în loc să se însilozeze coletele de sfeclă, ele sunt date ca hrană animalelor, deşi pe cîmp se mai găsesc încă ierburi de păşunat. Aşa stau lucrurile la cooperativele agricole Ţibăneşti şi Gîrbeşti, raionul Negreşti. Raidul a scos în evidenţă faptul că nici consiliile agricole nu se ocupă în suficientă măsură de îndrumarea unităţilor agricole în vederea intensificării însilozărilor, asigurării unor cantităţi cît mai mari de furaje. Este bine ca acest lucru să fie făcut acum, cînd pe cîmp se mai găsesc încă resurse de nutrețuri. Ritmul însilozării este prea lent în cooperativele agricole din regiunea Bacău, faţă de anul trecut au fost depozitate cantităţi duble de fînuri naturale, lucernă şi trifoi. Acum continuă însilozatul furajelor, cele mai bune rezultate obţinîndu-se în raioanele Adjud, Bacău şi Tîrgu Neamţ. (Continuare in pag. a 3-a) TÂRGU MUREŞ. Pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase Foto : M. Andreescu TELEGRAMA Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populan ai întreaga Crima PERM In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii şi progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ale Chinei populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţionale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie frăţească şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Azi începe în Capitală CONGRESUL ŞI FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL FILMULUI ŞTIINŢIFIC Incepînd de azi, Bucureştiul va găzdui pînă la 12 octombrie lucrările celui de-al XIX-lea Congres şi Festival al Asociaţiei internaţionale a cinematografiei ştiinţifice. Reuniunea va prilejui cineaştilor, prin vizionarea a numeroase filme documentar-ştiinţifice, un larg schimb de experienţă. In cadrul congresului, ale cărui lucrări se vor desfăşura în secţiile cercetare, învăţămînt şi ştiinţă popularizată, vor fi prezentate numeroase comunicări cu privire la noile procedee tehnice aplicate în cinematografia ştiinţifică, legătura dintre filmele ştiinţifice şi cele de alte genuri, rolul filmului tehnicoştiinţific în învăţămînt. Pînă în prezent şi-au anunţat participarea peste 130 de specialişti şi oameni de ştiinţă de peste hotare. Ţara noastră va participa la acest festival cu 22 de filme de ştiinţă popularizată, de cercetare ştiinţifică şi de învăţămînt. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei sale arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, sunt bucuros să vă transmit, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, felicitări cordiale şi urările cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea dv. personală şi pentru un viitor luminos al poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România