Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)

1965-10-01 / nr. 6757

INSTANTANEE TEMĂ CU VARIAŢIUNI Părăsind aseară incinta Circului de Stat, am surprins frînturi din comen­tariile celor care ieşeau de la prezen­tarea internaţională de modele. Mi-am imaginat relatarea acestei împreju­rări, în dimineaţa următoare, din un­ghiul cîtorva dintre ei... Spectatorul ocazional: Să-ți spun drept, nevastă-mea... Mi-a zis : cum să nu vedem linia modei pe '66 ? Şi, într-adevăr, am avut ce vedea. Vreo două sute de modele pentru toate anotimpurile şi ocaziile şi, asta mi-a plăcut îndeosebi, pentru toate vîr­­stele. Bun gust, linie modernă, lejeră, nu o îmbrăcăminte care să te facă sclavul ei. Plus că i-am văzut „la lucru", pe lîngă ai noştri, şi pe maeş­trii modei din Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, Ungaria, Uniunea Sovietică. O să-mi spui, poa­te, că moda o afli şi din jurnale, nu neapărat la paradă. Să ştii însă că, una e să citeşti o piesă şi alta s-o vezi montată pe scenă. O femeie . Tu, dragă, n-am timp acum să-ţi povestesc totul... Treci după-amiază pe la mine să-ţi arăt modelele. Ştii, mi-am umplut un ca­iet întreg cu desene. Se merge pe feminitate, comod, practic, talii uşor evazate. Culori frumoase. Tonuri pas­telate, diafane. Pentru iarnă, culori mai violente în combinaţii cu alb, altele — cafeniu cu negru şi chiar verde cu albastru. Responsabilul unui magazin : Ce-am văzut acolo o să se vîndă bine. Pro­­lema e să ne intre mai repede ărfurile în magazin. Da' să vină toate ssurile şi taliile, nu numai cele ale nechinelor... Apoi problema cali­­i : să nu fie produsul mai prejos mostră. Am auzit şi o propunere : o fi, măcar experimental, să pr­­oferi şi accesoriile modelului ctiv ? Face mult să se găsească - nn mănuşile, cordonul sau poşeta potrivită. Omul cu idei : Cum să-ţi spun ? Un model îţi place mai mult, altul mai puţin. Mă rog, preferinţe. Am reţinut însă parada ca pe o lecţie de bun gust , a frumosului vestimentar, a ţinutei îngrijite. Contează. Mai ales pentru tineri. Aş vrea să văd însă continuată această lecţie, dezvoltată la scară mare, în raporturile de fie­care zi dintre vînzător şi cumpărător. Să aud mai des în magazine sfatul competent, prietenesc al celui care oferă marfa. Parada modei ar trebui să fie, în acest sens, o staţie-pi­lot. ...Cîteva variaţiuni care, evident, nu epuizează tema. Victor VINTU PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN Al COMITETULUI GENTRAl Al P.C.fl Anul XXXV Nr. 6757 Vineri 1 octombrie 1965 4 PAGINI - 30 BAN( R A ID I AN C H E T Ă CUM SE REALIZEAZĂ PLANUL ? DAR CALITATEA? Avem în faţă un bilanţ. Ci­frele reflectă modul în care trei întreprinderi şi-au reali­zat sarcinile de plan pe opt luni ale anului în curs — al­ Doua laturi ale aceleiaşi activităţi . Fabricăm peste 30 de pro­duse, între care compresoare şi motoare, ne-a spus tov. ADAL­BERT BULARCA, inginerul-şef al uzinei „Timpuri noi“. Ridicarea performanţelor lor tehnice, a ni­velului calitativ preocupă mult în­tregul nostru colectiv. Şi e firesc. Aşa cum subliniază documen­tele celui de-al IX-lea Congres al partidului, numai în acest fel putem contribui la înzestrarea altor întreprinderi cu tehnică modernă, asi­­gurînd obţinerea de către beneficiari­­i de către uzină a unor efecte eco­nomice maxime. — Asupra căror măsuri v-aţi concentrat atenţia ? — îr ultirpa vroroe uri­nei parcă au renăscut. Mai precis, s-a reorganizat întregul flux teh­nologic. La prelucrări mecanice, de exemplu, s-au instalat 14 linii de fabricaţie. O dată cu aceasta, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 50 la sută, s-a redus ciclul de fa­bricaţie. Dar efectul principal constă în crearea condiţiilor pentru executa­t omul din sesenal. Din exa­minarea rezultatelor se des­prind cîteva concluzii impor­tante: rea ireproşabilă a operaţiilor de pro­ducţie şi ridicarea sistematică a cali­tăţii reperelor. S-au revizuit tehno­logiile, la unele procedee învechite am renunţat. Utilizăm azi turna­rea centrifugală şi de precizie, bro­­şarea, s-a extins tehnologia de grup. Dacă în urmă cu un an şi jumătate, înzestrarea pe reper cu S.D.V.-uri era de 0,75, în prezent a ajuns la 2,25, iar anul viitor va fi de 3,3. Considerăm că gama de compre­soare este competitivă. Nu ne pu­tem însă declara mulţumiţi. Dorim să o diversificăm, să ne spe­cializăm în producţia de compresoare cu capacităţi de 200 litri la 10 metri cubi, corespunzător necesităţilor eco­nomiei naţionale în cincinal. La îm­bunătăţirea întregii activităţi a uzinei, la reorganizarea secţiilor şi-au adus contribuţia comitetul de partid, comuniştii. Variantele de amplasare au fost 4' --bătute în toa­te organizaţiile de baza, au fost a­­nalizate detaliat, s-au făcut propu­neri valoroase. Numeroase proble­me au fost soluţionate datorită ini­ţiativei comuniştilor. Colectivul uzinei şi-a realizat nu numai indicatorii globali ai planului, ci şi pe cei financiari, în opt luni, economiile peste plan depăşesc 700 000 lei, iar beneficiile suplimentare însumează aproape 400 000 lei. „ Nu se poate trage o linie între partea producţiei şi indicatorii finan­ciari, cum nu se poate separa nici a­­cest an de 1966 — ne-a spus în continuare interlocutorul nostru. Sunt două laturi ale aceleiaşi ac­tivităţi, respectiv două perioade care se întrepătrund. îndeplinirea planului pe anul viitor se pregă­teşte de acum. Planul tehnic prevede asimilarea în anul vi­itor a două noi tipuri de electro­­compresoare. Proiectele sunt aproa­pe terminate. Pentru ca aceste u­­tilaje să fie realizate la un înalt nivel tehnic trebuie să urgentăm asimilarea electrocompresorului de 5 mc, să modernizăm alte două tipuri de compresoare. Sunt create toate condiţiile de a îndeplini a­­ceste sarcini în termenul plani­ficat. Şi o altă problemă. Se preconi­zează ca uzina noastră să se spe­cializeze în fabricarea motoarelor de 6—200 C.P. Motoarele produse în prezent pot fi îmbunătăţite. In legătură cu aceasta noi am întoc­mit un studiu tehnico-economic pe care l-am înaintat, la sfîrşitul pri­mului trimestru, direcției generale. A fost examinat de consiliul teh­nic al ministerului, dar pînă acum nu am primit răspuns. Indiscutabil, este o problemă de mare răspun­dere, dar nici tergiversarea solu­ţionării ei nu ar trebui admisă. Basma curată? Cum se explică faptul că întreprinderea forestieră Sovata nu şi-a îndeplinit planul producţiei marfă ? — Nu numai acest indicator a rămas nerealizat, ne-a spus tov. ERDŐS BELA, tehnician şef al în­treprinderii. La preţul de cost sin­tern sub plan cu 380 000 lei, nu am îndeplinit nici planul de beneficii. S-au analizat cauzele : nerespecta­­rea prevederilor la unele sortimen­te. Cred că forurile superioare, şi în primul rînd D.R.E.F.-Tîrgu Mu­reş, ne-ar ajuta mult dacă ar per­mite să depăşim producţia plani­ficată la unele sortimente de fag — cherestea, lăzi, lemn de foc, ce­luloză. Am ieşi, cum se spune, basma curată. O concepţie mai ciudată nici că se putea ! Conducerea întreprinde­rii solicită să producă numai sor­timente „rentabile“ cu care să-şi facă planul. Ce se va întîmpla după aceea ? Ar însemna ca unii bene­ficiari să stea ani în şir cu reparti­ţia în buzunar, pentru că pe cei de la Sovata nu-i interesează alte produse decit cele „rentabile“. Bine procedează forurile tutelare ale întreprinderii care nu încurajează a­­ceastă practică dăunătoare. Dar e su­ficient ! Cînd conducerea direcţiei generale din minister şi cea a D.R.E.F. au constatat că nu s-a reali­zat şi nu s-a livrat producţia prevăzută, de ce nu au intervenit prompt pen­tru a determina întreprinderea să res­pecte cu stricteţe disciplina de plan ! Cui se datoreşte, totuşi, neîndepli­­nirea producţiei marfă planificate? — Noul an forestier a început zilele acestea, ne-a spus maistrul de pădure EMIL KIS. S-au stabi­lit măsuri care privesc extinderea metodelor de doborît adecvate con­diţiilor din parchete, pregătirea scosului şi apropiatului, asigurarea stocului tampon în timpul iernii. Dar şi anul trecut s-a mai vorbit despre asemenea măsuri. Numai că au rămas pe hîrtie. Mai mulţi muncitori şi tehnicieni cu care am discutat ne-au spus că nerealizarea preţului de cost plani­­st ftwcif »ti uaiorvfTc crvpbffi^ »»ju.ti­ficare a consumurilor specifice la buştenii de fag, buştenii de ru­laj, la cherestea de fag. Mai multe utilaje pe care ni le-au şi arătat — 21 ferăstraie mecanice, 4 garni­turi de funiculare — stau nefolo­site. Nu s-a ţinut o evidenţă clară a indicilor de folosire a fiecărui utilaj, a consumurilor de carbu­ranţi, a timpului efectiv de lucru. (Continuare în pag. a III-a) Unitatea Producţia Producţia Productivi­globală marfă tatea muncii Uzinele „Timpuri noi"­Bucureşti 101,6 103,3 101,9 întreprinderea forestieră­ Sovata 102,9 95,8 100,4 Fabrica textilă Buhuși 101,5 102,9 100,2 TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Con­siliul de Stat al Republicii Socialiste România vă exprimă sincere condoleanţe în legătură cu pierderea grea suferită prin încetarea din viaţă a tovarăşului Sándor Rónai, mem­bru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, membru al Consiliului Prezi­denţial al Republicii Populare Ungare. COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT AL PARTIDULUI AL REPUBLICII COMUNIST ROMÂN SOCIALISTE ROMÂNIA ■ Pe ecranele cinematografelor ■ POȘTA REDACȚIEI Ü Majorarea salariilor în sectorul transporturilor auto 1 OCTOMBRIE PREMIERĂ UNIVERSITARĂ acad. Nicolae PETRULIAN Profesori şi studenţi, vîrstnici şi tineri, în­cepem astăzi o nouă etapă de muncă sub semnul unor istorice evenimente petrecute în viaţa partidului şi ţării noastre : Congre­sul al IX-lea al P.C.R., adoptarea Constituţiei României socialiste. In­­văţămîntului superior — care s-a bucurat în­totdeauna de grija şi de îndrumarea atentă a conducerii de partid şi de stat — i s-au trasat sarcini deosebit de importante în ve­derea pregătirii la un înalt nivel a viitoare­lor promoţii de spe­cialişti pentru econo­mia şi cultura socia­listă. Ne reluăm acti­vitatea în acest nou an de studiu cu hotă­­rîrea fermă de a ne dedica întreaga capa­citate şi putere de muncă traducerii în viaţă a îndatoririlor de onoare ce ne revin, cu dorinţa de a forma tineri intelectuali cu o tot mai solidă pregăti­re de specialitate, cu un bogat orizont de cultură, pasionaţi pro­motori ai progresului ştiinţei în slujba înflo­ririi patriei. Amploarea sarcini­lor ge -ul rev’ ■ m va­lul şi călite,t« la care trebuie să se ridice munca noastră, sunt ilustrate de faptul că încă în acest an uni­versitar pregătim spe­cialişti care în urmă­torii ani vor participa nemijlocit la înfăptui­rea obiectivelor viito­rului cincinal. Ca în fiecare toam­nă — de aproape două decenii, de cînd învăţămîntul a deve­nit o importantă pro­blemă de stat — ziua deschiderii cursurilor prilejuieşte un bilanţ, o trecere în revistă însufleţitoare. Cele 123 de facultăţi din toate centrele universitare ale ţării pregătesc d­u­ grijă, la nivelul cering­ţelor moderne, specia­lişti pentru toate do­­meniile economiei şi culturii socialiste. Nu­­mărul studenţilor de­păşeşte 130 000, de peste 4 ori mai mult decit în anul univer­sitar 1938—39. Există părerea una­nimă, pe deplin con­firmată de experienţa pregătirii unui între' ţ şir de ani universitar­­ că seriozitatea şi gr,', ja cu care sunt fixate din timp jaloanele principale ale proce­­­sului instructiv-educa­­tiv pentru etapa urmă­toare de studiu con­diţionează în mare măsură obţinerea u­­nor rezultate bune îrt pregătirea studenţilor. Tocmai de aceea, pretutindeni în institu­­ţiile de învăţămînt su­perior din ţară — cu sprijinul larg al partid­atului şi statului —■ '■-Nervi CTfirrt ron.iitii nl­­­time de lucru corpulu profesoral şi studenţi­­­lor. Ca în fiecare t toamnă, şi anul aces­ta au avut loc consul­tări, dezbateri, con­sfătuiri în cadrul că­rora s-a analizat mul­­­­tilateral şi s-a pus la punct conţinutul pla­nurilor şi programelor de studiu, s-a alcătuit cu minuţiozitate grafi­cul * c^ypARursurilor, semiqHr,«­ lucrărilor de lcuHptor,\ progra­­muUjwlegii activităţi știiiflSrae și educafive din^PCculfJiti. \Impor­­tai^MJcn cra# cănești au9t»j|alocate pen­tru fp^mbogăți şi moderniza ze stjgcu la­­boratoarelor, biblio- AsmBLii, pentru a ome­ni­ noi spaţii de in­­­văţămînt, cămine, cantine. Intr-un cu­­vînt, s-a făcut totul în scopul de a crea membrilor corpului profesoral şi studenţi­lor toate condiţiile pentru a-şi începe efectiv munca din pri­ma zi. Nu exprim numai propria mea părere a­­tunci cînd afirm că în­treaga activitate ştiin­ţifică şi organizatorică ce precede anul uni­versitar este menită să reprezinte o treaptă de pornire, de lansare în noua etapă de stu­diu. Ea trebuie să re­prezinte un stimulent în plus pentru a evita acea perioadă de oa­recare „acalmie", de muncă mai puţin in­tensă ce urmează, pe alocuri, festivităţii des­chiderii cursurilor. Ex­perienţa la catedră a ^demonstrează cît este­­ de important pentru buna desfăşurare a procesului de învăţă­mînt respectarea ri­guroasă a programu­lui cursurilor şi semi­­nariilor, începerea în­tregii munci ştiinţifice din prima zi de studiu, aşa cum au fost pla­nificate. Aş include in această activitate pre­ocuparea şi chiar lu­crul concret la elabo­rarea şi pregătirea pentru tipar a cursu­rilor din semestrul vi­itor, grija pentru lito­­­­graţierea expunerilor şi lecţiilor, pentru al­cătuirea bibliografil­or. Orele şi zilele folo­­s­ie din plin acum, la Început, ne vor ajuta să evităm aglomera­rea predării materiei şi a altor acţiuni ştiin­ţifice şi pedagogice spre sfârşitul semes­trului. (Continuare în pag. a I-a) încotro înclină „balanţa“ furajeră A rămas puţin timp pînă cînd animalele vor intra la ier­nat. Ca atare, este bine să se calculeze în ce măsură fura­jele existente satisfac nevoile de consum pînă în primăvară şi să se completeze cantităţile necesare cu tot ce se mai poate strînge de pe cîmp şi din păduri. Care e situaţia ba­lanţei furajere în regiunile Iaşi şi Bacău, ce se întreprinde pentru valorificarea tuturor resurselor de nutreţuri ? Iată ce relatează corespondenţii noştri din aceste regiuni. N­1EN­ Pe cintar: I agoniseala şi risipa ! In legătură cu asigura­rea furajelor, tov. ing. CLAUDIU GHEBEA, res­ponsabil cu baza furaje­ră în cadrul Consiliului agricol regional Iaşi, ne-a spus : „ Anul acesta a cres­cut mult numărul coope­rativelor agricole de pro­ducţie care au adunat cantităţi mari de fînuri, iar acum însilozează toate resursele de nutreţuri. Pe regiune balanţa furajeră arată un deficit. Fînurile nu sunt asigurate în întregime, iar la însilozări s-a realizat abia 32 la sută din plan. Bineînţeles, în cele mai multe locuri deficitul poate fi acoperit. In fie­care unitate există sufi­ciente resurse de furaje : mohor din lanuri, pălării de floarea-soarelui, co­ceni care pot fi ameste­caţi cu colete de sfeclă de zahăr, melasă şi borhot. Sprijinim cooperativele a­­gricole să ia măsuri pen­tru completarea necesaru­lui de furaje. Am întreprins un raid prin mai multe unităţi din regiune. Procedînd ca buni gospodari, cooperato­rii din comunele Vutcani şi Rînceni din raionul Huşi, Alexandru Ioan Cuza, Moţca, Verşeni din raionul Paşcani, Movileni, Andrieşeni, Bivolari, ra­ionul Iaşi, şi alţii au re­coltat şi depozitat mari cantităţi de nutreţuri, iar în aceste zile lucrează in­tens la însilozat. O grijă deosebită pen­tru asigurarea unor cantităţi îndestulătoare de furaje se constată şi la cooperatorii din comu­na Vutcani, raionul Huşi. In vară ei au strîns peste 500 tone de fînuri şi au însilozat mai bine de 450 de tone ierburi. Acum, fo­losind toate resursele de nutreţuri, au însilozat încă 2 500 de tone. Trebuie spus însă că nu peste tot se acordă aten­ţia cuvenită strîngerii şi depozitării nutreţurilor şi, în special, însilozărilor. La cooperativa agricolă din Ciurea, datorită sla­bei organizări a muncii, lipsei de îndrumare din partea specialiştilor, însi­­lozarea se face intr-un ritm nesatisfăcător şi în condiţii necorespunzătoa­re. In ziua cînd am vizi­tat cooperativa agricolă, cei care lucrau la trans­portul cocenilor îi răstur­nau din căruţe în gropi, fără a mai fi tocaţi. Ală­turi, o tocătoare stătea nefolosită. In regiunea Iaşi, rezul­tatele nesatisfăcătoare ob­ţinute pînă acum la însi­lozat se datoresc şi faptu­lui că în unele locuri nu se folosesc în totalitate resur­sele de furaje existente. La cooperativa agricolă de producţie Dagîţa, raionul Negrești, după ce s-au în­silozat vreo 400 de tone din cele 1 200 tone prevă­zute, lucrarea s-a oprit. Consiliul de conducere a hotărît ca porumbul ver­de de pe circa 80 ha să fie păscut acum în loc să fie însilozat. Este a­­ceasta o treabă gospodă­rească ? Resursele de furaje pentru siloz nu sînt valo­rificate în întregime nici în alte unităţi. In multe cooperative, în loc să se însilozeze coletele de sfe­clă, ele sunt date ca hrană animalelor, deşi pe cîmp se mai găsesc încă ierburi de păşunat. Aşa stau lucru­rile la cooperativele agri­cole Ţibăneşti şi Gîrbeşti, raionul Negreşti. Raidul a scos în evi­denţă faptul că nici con­siliile agricole nu se ocupă în suficientă măsură de în­drumarea unităţilor agricole în vederea intensificării în­silozărilor, asigurării unor cantităţi cît mai mari de fu­raje. Este bine ca acest lu­cru să fie făcut acum, cînd pe cîmp se mai găsesc încă resurse de nutrețuri. Ritmul însilozării este prea lent în cooperativele agrico­le din regiunea Bacău, faţă de anul trecut au fost depozitate cantităţi duble de fînuri naturale, lucernă şi trifoi. Acum continuă însilozatul fura­jelor, cele mai bune re­zultate obţinîndu-se în raioanele Adjud, Bacău şi Tîrgu Neamţ. (Continuare in pag. a 3-a) TÂRGU MUREŞ. Pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase Foto : M. Andreescu TELEGRAMA Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU EN-LAI Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populan ai întreaga Crima PERM­ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România vă transmitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră po­porului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea pu­terii populare în China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie şi entuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinut succese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, în care industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuţie de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii şi progre­sului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ale Chinei populare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbători naţionale, noi şi însemnate victorii în opera de construire a socialismului. Poporul nostru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prietenie fră­ţească şi colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prie­teneşti se vor dezvolta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialis­mului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Azi începe în Capitală CONGRESUL ŞI FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL FILMULUI ŞTIINŢIFIC Incepînd de azi, Bucureştiul va găzdui pînă la 12 octombrie lucră­rile celui de-al XIX-lea Congres şi Festival al Asociaţiei internaţio­nale a cinematografiei ştiinţifice. Reuniunea va prilejui cineaştilor, prin vizionarea a numeroase filme documentar-ştiinţifice, un larg schimb de experienţă. In cadrul congresului, ale cărui lucrări se vor desfăşura în secţiile cerceta­re, învăţămînt şi ştiinţă popu­larizată, vor fi prezentate nu­meroase comunicări cu privire la noile procedee tehnice aplicate în cinematografia ştiinţifică, legătura dintre filmele ştiinţifice şi cele de alte genuri, rolul filmului­ tehnico­­ştiinţific în învăţămînt. Pînă în prezent şi-au anunţat participarea peste 130 de specialişti şi oameni de ştiinţă de peste hotare. Ţara noastră va participa la acest festi­val cu 22 de filme de ştiinţă popu­larizată, de cercetare ştiinţifică şi de învăţămînt. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei sale arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, sunt bucuros să vă transmit, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, felicitări cordiale şi urările cele mai sincere pentru sănătatea şi fericirea dv. personală şi pentru un viitor luminos al poporului cipriot. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next