Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)

1965-10-01 / nr. 6757

PAGINA 2 SCÂNTEIA Cu cerneala nu-i de glumit.. Foto : M. Cioc Majorarea salariilor în sectorul transporturilor auto După cum se­ ştie, Comitetul Central­­,l P.C.R. şi Consi­liul de Miniştri au adoptat in iunie 1964 hotărîrea cu pri­vire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariaţi, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii şi creşterea plafoanelor de salarii în funcţie de care se acordă alocaţia de stat pentru copii. Pentru aplicarea prevederilor acestei hotărîri, potrivit eşalonării stabilite, printr-o recentă hotă­­rîre au fost majorate salariile lucrătorilor din transporturile auto, în legătură cu aceasta, tov. ing. TRAIAN TODORUŢ, director în Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ne-a relatat : Hotărîrea priveşte majorarea salariilor tarifare ale şoferilor, conducătorilor de motociclete şi tractoare rutiere, personalului o­­perativ, personalului de conduce­re, tehnic, ingineresc, economic, de specialitate și administrativ din activitatea de transporturi auto, cu începere de la 1 septembrie a. c. In limitele cotei medii de 10 la sută, aprobată prin hotărâre, ma­jorarea salariilor tarifare ale între­gului personal din acest sector al economiei este diferenţiată pe meserii şi funcţii. Se asigură astfel o corelare mai strînsă a salariilor de bază cu gradul de complexitate şi cu specificul muncii. De exem­plu, salariile tarifare în acord ale şoferilor de autocamioane-platfor­­mă cresc între 8,5 la sută şi 11,5 la sută, iar cele ale şoferilor de auto­basculante cu 16,5 la sută. Pentru şoferii de la autobuze, sporul me­diu este de peste 13 la sută. De asemenea, hotărîrea prevede o majorare de peste 10 la sută a salariilor tarifare ale personalului cu funcţii operative de exploatare auto. Bunăoară, pentru şefii de coloane auto cu pregătire de teh­nician salariile tarifare sporesc pînă la 20 la sută faţă de salariile actuale ale şefilor de coloane auto cu pregătire inferioară. în mod a­­semănător s-au mărit şi salariile tarifare ale impiegaţilor de miş­care. Aceste sporuri importante de salarii se asigură o dată cu aplicarea unor indicatoare de calificare îmbu­nătăţite, care corespund noilor sar­cini puse în domeniul perfecţio­nării şi organizării mai judicioase a producţiei, ridicării nivelului ac­tivităţii în sectorul transporturi­lor de mărfuri şi de călători. Urmărindu-se, totodată, o dife­renţiere mai accentuată a salarii­lor tarifare ale personalului de conducere din unităţile de trans­porturi auto, care să reflecte com­plexitatea şi răspunderea sa pen­tru organizarea activităţii în acest domeniu, de la 1 septembrie se a­­plică şi criterii îmbunătăţite de gra­dare fi limite noi de clasificare pe grade a întreprinderilor de trans­porturi fi autobaze. Prin introdu­cerea acestei măsuri se reali­zează, pe de o parte, corelarea mai bună a salariilor funcţiilor de con­ducere din unităţile respective cu salariile funcţiilor corespunzătoare din alte ramuri de activitate. Pe de altă parte, se pune de acord gradarea unităţilor cu dezvoltarea pe care ele au luat-o în răstimpul care a trecut de la aprobarea ve­chilor criterii şi limite de gradare. Un element nou prevăzut prin hotărîrea de majorare a salariilor personalului din activitatea de transporturi auto îl constituie fap­tul că se introduc criterii de gra­dare și limite de clasificare şi la ca­tegoriile coloanelor auto. Ţinînd seama de creşterea rolului acestor unităţi, pentru a căror organizare eficientă direcţia noastră generală elaborează în prezent instrucţiuni corespunzătoare, măsura adoptată se răsfrînge pozitiv asupra salari­zării şi cointeresării în producţie a şefilor de coloane auto. Sporirea salariilor lucrătorilor din transporturile auto, îmbunătă­ţirile ce se aduc unor elemente ale sistemului de salarizare asigură creşterea substanţială a venituri­lor lucrătorilor din această ramură de activitate. Numai în perioada septembrie-decembrie a anului în curs, fondul de salarii destinat per­sonalului din unităţile auto apar­­ţinînd ministerului nostru se va majora cu aproximativ 27 milioane de lei. Aplicarea prevederilor re­centelor hotărîri creează noi con­diţii pentru ridicarea nivelului ac­tivităţii transporturilor. ★ Recent, prin alte hotărîri, s-au majorat, de asemenea, salariile ta­rifare ale muncitorilor din forma­ţiile de încărcare-descărcare a va­goanelor de cale ferată şi mijloa­celor de transport rutier, precum şi salariile muncitorilor de la manipu­larea mărfurilor în porturi, persona­lului navigant maritim şi fluvial şi personalului de conducere tehnic, ingineresc, economic, de speciali­tate şi administrativ din unităţile de navigaţie civilă, fluvială şi mari­timă. Premieră universitară­ ­Urmare din pag. I-a) Fără să mai vorbim de faptul — deloc neglijabil — că o muncă organizată, ritmică, responsabilă din partea noastră, a corpului pro­fesoral, va oferi studenţilor un e­­xemplu constructiv de punctualita­te, disciplină şi perseverenţă în studiul individual, calităţi pe care cu toţii ne străduim să le dezvoltăm în rîndurile tineretului. Preocupările şi acţiunile concrete ini­ţiate de colectivele didactice, de aso­ciaţiile studenţilor au un rol impor­tant pentru crearea unei opinii de masă în favoarea studiului indivi­dual zilnic, a disciplinei, punctualită­ţii şi îndeplinirii cu conştiinciozitate a îndatoririlor universitare. Acestea au o importanţa deosebită încă din primele zile de cursuri. Studenţilor —şi în primul rînd celor aflaţi la începutul primului an — alături de îndemnurile obişnuite le-aş alătu­ra sfatul profesorului mai vîrstnic : calea pe care porniţi nu e deloc uşoară! Secretul pentru a atinge ţelul dorit, de a deveni un bun specialist, este unul singur : stu­diul individual perseverent. Tocmai pentru că dorim cu a­­devărat să realizăm acea per­fecţionare calitativă a tînărului specialist — preconizată in do­cumentele Congresului partidului — este nevoie să asigurăm întregii noastre activităţi o firească conti­nuitate, folosind cu cea mai mare chibzuială timpul consacrat predă­rii şi aprofundării cunoştinţelor ştiin­ţifice, legării lor de practica desâ­­vîrşirii construcţiei socialismului, for­mării profilului moral al tinerei ge­neraţii de intelectuali. Avem în perspectivă obiective importante de realizat. Dispunem de o puternică bază materială creată de statul socialist pentru a asigura studenţilor noştri — viitori ingineri, medici, profesori, geologi, oameni de artă şi cultură — o specializare la nivelul exigenţelor înalte ale actualităţii, ale societăţii socialiste. Avem o datorie de onoa­re pe care, la acest început de an universitar, ne angajăm să o ducem cu succes la îndeplinire. A. început de stagiune la Filarmonica de „George Enescu" d­in­ La Ateneul­­ Republicii Socialiste România s-a inaugurat joi seara stagiu­nea 1965—1966 a 'j­ilarmo­­nicii de Stat „George E­­nescu“. Concertul inaugu­ral s-a bucurat de con­cursul marelui pa­nist Sviatoslav Richter, car­e a interpretat concertul r.r. 1 de Ceaikovski. Sub ba­gheta lui Mircea Basarab, Orchestra simfonică a Fi­larmonicii bucureştene a executat Concertul pentru orchestră de coarde de Wilhelm Berger (în primă audiţie) şi Simfonia a­ V-­a de Beethoven. (Agerpres) PE ECRANELE CINEMATOGRAFELOR „Camera în form­a de „ Cine aude sunetele dez­lănţuite ale trompetei („Pri­veşte înapoi cu minte"), cine vede înfruntarea bru­tală cu adversarii, cu no­roiul, cu pornirile instinc­tuale pe terenuri de rugbi („Viaţa sportivă") — înţele­ge fenomenul de refracţie a revoltei. O energie dispo­nibilă pentru mari proteste şi opoziţii se risipeşte pînă la urmă pe alte direcţii. Citeva din noile filme en­gleze ne-au obişnuit cu un tip de erou : nemulţumit de conformismul social, dornic să sfărîme lanţurile ipocri­ziei, el nu e în stare să în­treprindă o acţiune clară, eficientă, constructivă. Pe întreaga suprafaţă a ecra­nului se desenează un chip al împietririi de o dispera­re rece. Pentru filmul „Camera în formă de L", drama nepu­tinţei porneşte de la ace­leaşi premise (poate mai puţin reliefate social). Ina­daptabil, tânărul Toby tră­ieşte sărac şi anonim. Nici una din normele filistine de viaţă n-o poate accepta. Izbucnirile lui sunt violente, diagnosticul asupra con­venţionalismului burghez e formulat cu perspicacitate şi implacabil. Ca şi ceilalţi răzvrătiţi din filmele lui Tony Richardson, Lindsay Anderson, John Schlesinger, are şi el conştiinţa propriei infirmităţi. Toby ştie că îm­potrivirea lui e anarhică şi sterilă şi, în desele sale spovedanii, o autoironie colorează continuu frazele incendiare. Luciditatea în recunoaşterea limitelor sale (lipsa de voinţă, inconsis­tenţa încercărilor literare, stîngăcia şi ratarea senti­mentală) devine semnul o­­nestităţii lăuntrice. Supusă unei probe, inde­pendenţa de gîndire a eroului se dovedeşte vulne­rabilă. Toby o întîlneşte pe Jane, o franţuzoaică rătăci­tă prin Londra. Fiindcă o consideră naivă şi neajuto­rată, tînărul o protejează în felul său capricios. Din nevoia de tandreţe şi de ocrotire se înfiripă o pasiu­ne năvalnică. Insalubra şi neprimitoarea cameră în formă de L, unde locuieşte Jane, ajunge un adăpost miraculos al iubirii. Cînd Toby află că Jane a trăit înainte cu un alt bărbat și că a rămas însărcinată, or­goliul lui nu admite o con­firmare a dragostei. în centrul filmului se află, în realitate, femeia. Jane va avea un copil de la un bărbat pe care nu l-a iubit și care s-a com­portat superficial, ușuratec, meschin. Intîlnindu-1 pe Toby, Jane e fericită, de­oarece simte pentru în­­tîia oară revelaţia iubirii. Ea nu renunţă însă la ma­ternitate şi sfidează ame­ninţarea virtuţilor puritane. Şi cu primul şi cu cel de-al doilea bărbat, Jane se poar­tă cu o demnitate uimitoare a suferinţei. Ceea ce o se­pară de Toby e conştiinţa că n-are ce să regrete, că nu trebuie să simtă ruşine. Numai Jane s-a eliberat de apăsarea prejudecăţilor şi a ieşit astfel din circuitul fatal, circuitul autodistru­gerii. Situat în vecinătatea melodramei, filmul n-o evi­tă întotdeauna, iar îndru­marea regizorală (Bryan Forbes) e uneori prea tea­trală. Interpretarea actori­lor se afirmă ireproşabilă. Cu o neîntreruptă discre­ție a fizionomiei, Leslie Caron (Jane) comunică stările de ingenuitate, de sfială, de pudoare. Dacă în „Lilly” naivitatea fetei rămînea o sursă a neînțe­legerii, aici, ochii scrută­tori ai aceleiaşi actriţe ghi­cesc de îndată mobilurile celor din jur. Excelent este sugerată trecerea de la crisparea şi reţinerea de la început (absenţa sentimen­tului), pînă la gesturile de dăruire cînd capătă certi­­tudinea că, în sfîrşit, iubeş­te. Tom Bell i-a conferit lui Toby o gesticulaţie şi o retorică în caracterizările lui justiţiare, care descind din intonaţia cu accente profetice a lui Hamlet. în Mulţi dintre cineaştii ita­lieni contemporani au adus pe peliculă realitatea as­pră a Siciliei, contrastele ei­­ dureroase. Cu­ protestul" caracteristic artistului an­gajat, Pietro Germi a creat demascatoarele pagini ci­nematografice din „în nu­mele legii" ; traiul mizer al țărănimii siciliene i-a inspi­rat lui Giuseppe De Santis semnificativul, încă din titlu, „Nu e pace sub măs­lini" ; destrămarea unei fa­milii din sudul Italiei a con­stituit obiectul profundei tragedii a lui Visconti „Roc­­co şi fraţii săi". Pe ecra­nele noastre rulează în a­­ceste zile un alt film italian în care, o dată in plus, este demitificată legenda Sici­liei patriarhale, „zîmbitoare şi lipsită de griji" , filmul lui Alberto Lattuada „Omul Mafiei". Antonio, eroul filmului, sicilian de origine, îşi reîn­­tîlneşte ţinuturile natale după ani de absenţă, trăind o aventură neobişnuită. Angrenat în maşina necru­ţătoare a Mafiei, el devine pe nesimţite instrumentul unei „crime perfecte". Tonul dominant al filmu­lui este specific filmelor lui Lattuada (din care pe ecra­nele noastre a mai rulat „Plaja"). Suntem­ martorii u­­nei comedii tragice de cri­tică socială, momentele de comic burlesc se întreţes, într-o compoziţie unitară, cu note grave şi rezonanţe dra­matice. Aflat printre pionie­rii neorealismului italian (încă din anii premergători războiului Lattuada făcea parte din grupul strîns în jurul unei reviste milaneze care alimenta o mişcare culturală de­­ opoziţie faţă de politica fascismului), re­gizorul italian îşi găseşte în „Omul Mafiei", după u­­nele tentaţii spre formalism în cariera sa cinematogra­fică, dominanta întregii sale viziunea lui Laurence Oli­vier. Nostalgiile unei bătrî­­ne singuratice îşi găsesc o fericită întruchipare în jocul actriţei Cicely Courtnridge. Forma de L a camerei e, probabil, simbolul unei ne­­potriviri tragice, deoarece liniile literei se menţin etern , inegale. S. DAMIAN creaţii: stilul protestatar, cu­­temeinice implicaţii po- Tritica-social». Datele temperamentului meridional al eroilor săi sunt marcate viguros şi cu mult umor. .în acest sens, deosebir de semnificativă este scejig întbarcerii lui Antonio­: îţî Stpnts, efuziu­nea­ gălăgioasă ~a regăsi­rii familiei — unul din mo­mentele antologice ale pe­liculei. Poate că, prin in­tenţionata omisiune a unor explicaţii (identitatea per­sonajului ucis este complet ascunsă) scade, uneori, vi­rulenţa satirică a peliculei. Dar filmul exemplifică ex­celent teroarea subterană a­­Mafiei, influenţa ei nefastă în satul italian. După cum sublinia însuşi autorul fil­mului într-un interviu re­cent, tema principală din „II mafioso" este teama : „O spaimă care se înveci­nează cu grotescul şi para­doxul. Groaza celui terori­zat de Mafie merge pînă la anularea conştiinţei. Cel ce comite crime rămîne nepedepsit şi, cu toate că plînge cu lacrimi de croco­dil, îşi îngroapă secretul în sine însuşi şi îşi conti­nuă viaţa". „Il malioso" este Alberto Sordi. Accentele tragicomi­ce ale jocului său, pe care multe alte pelicule („Cu to­ţii acasă", „Marele război", „Viaţă dificilă" etc.) le-au învederat, capătă şi în „O­­mul Mafiei" o expresie convingătoare. In persona­jul pe care-1 creează există acea notă satirică, autode­­mascatoare, care a dat în­totdeauna creaţiilor sale mult adevăr şi durabilitate. De altfel,, jocul său atent nuanţat contribuie la pres­tigioasa carte de vizită a filmului : Marele Premiu la Festivalul de la San Se­bastian, 1963. Călin CALIMAN 44 Imaginile toamnei. La culesul merelor (G.A.S. Galicea, raionul Rm. Vulcea) Foto : Agerpres ÎNCOTRO înclină „BALANŢA“ FURAJERĂ (Urmare din pag. I-a) Am urmărit cum se desfăşoară această acţiu­ne în cooperativele agri­cole de producţie din ra­ioanele Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ, unde creş­terea animalelor ocupă un loc de frunte. Primul popas l-am făcut în raio­nul Tîrgu Neamţ. La coo­perativa de producţie din comuna Urecheni, carele încărcate cu furaje sosesc, unele după altele la silo­zurile amenajate în apro­pierea grajdurilor. Aici, la o tocătoare se lucrează fără întrerupere. Ingine­rul Sultana Biriş, care supraveghează întreaga activitate, ne-a informat că pentru asigurarea nu­treţurilor conducerea coo­perativei de producţie a luat măsuri din vreme. S-au identificat rezervele de furaje şi s-a format o echipă specială pentru însilozări. Pînă acum au fost însilozate mari canti­tăţi de furaje în amestec , sorg, frunze de sfeclă şi floarea-soarelui. Se lucrează gospodă­reşte pentru asigurarea furajelor şi la cooperati­vele de producţie din co­munele Brusturi, Războ­­ieni, Ghindăoani, Grumă­­zeşti, Păstrăveni. La Păs­­trăveni toate brigăzile de cimp participă la recoltat şl transportat, iar la tocatul co­cenilor şi acoperirea gropi­lor lucrează, prin rotaţie, zilnic cite o echipă. Mulţu­mită măsurilor luate de conducerea cooperativei, într-un timp scurt s-au însilozat peste 300 tone de furaje. In raionul vecin — Pia­tra Neamţ — am întîlnit unităţi agricole unde pro­blema asigurării furajelor nu este privită cu sufi­cientă grijă şi răspundere. Ţăranii cooperatori din Dochia, de pildă, şi-au propus să însilozeze 2 900 tone de nutreţuri. In acest scop au pregătit 21 de gropi şi 4 tocători. Pînă acum citeva zile însă în­­silozările nu începuseră. La cooperativele agricole de producţie din comunele Dobreni, Bodeştii de Jos, Dragomireşti şi in alte 13 unităţi nu s-a insitozat nici un fel de furaj. Trebuie spus că in raionul Piatra Neamţ nu sunt folosite din plin nici celelalte rezerve de furaje. Deşi s-au recol­tat pînă acum suprafeţe mari de sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui, în multe unităţi (Girov, Do­chia, Dobreni şi altele) frunzele şi coletele au fost lăsate să se usuce pe cîmp în loc să fie însilo­­zate. Din cele 28 000 tone de furaje care trebuie însi­­lozate, în intreg raionul au fost realizate ptnă la 23 sep­tembrie doar 920 de tone. Şi în alte raioane din regiunea Bacău, cum sunt Tg. Ocna, Moineşti, acţiu­nea de însilozare a fura­jelor se desfăşoară ane­voie. Se impun aşadar măsuri operative care să ducă la intensificarea rit­mului însilozărilor. Din nou despre reparaţiile de locuinţe DE CE PERSISTĂ ASEMENEA ANOMALII? M-am hotărît să vă scriu nu atît pentru că mi-aş fi pierdut răbdarea. Din ianuarie 1964 şi pînă astăzi am dat dovadă că am destulă. Consider însă că faptele de mai jos ilustrează un sfil de muncă, defectuos, criticat nu o singură dată în activitatea întreprinderilor care răspund de gospodărirea fon­dului locativ. Locuiesc cu familia mea pe str. Zidurilor nr. 16 bis, în­­tr-un imobil vechi. La începu­tul anului 1964 m-am adresat organelor de resort ale Sfatu­lui popular raional „23 Au­gust", solicitîndu-le să ia mă­surile cuvenite pentru execu­tarea unor reparații și amena­jări absolut necesare. Intre al­tele, am arătat că s-ar putea rezolva cu cheltuieli minime mai multe probleme : se con­solidează întregul imobil, se creează peste 40 mp spațiu lo­cuibil suplimentar, se îmbună­tăţeşte sistemul de încălzire. Deşi tovarăşii de la sfatul popular au recunoscut necesi­tatea reparaţiilor, multă vreme nu au întreprins nici un fel de măsuri practice, complăcîndu-se în a emite adrese, a aştepta răspunsuri etc. Sînt de acord că lucrurile trebuiau studiate, dar de ce să dureze luni de zile ? In ce privește amenaja­rea parterului, ideea a fost respinsă de la bun început după foarte puțină gîndire : „Nu se justifică economic“ ! Dar se justifică oare faptul că în camerele de la etaj iarna e întotdeauna frig, oricît fac ai face ? Și este oare „neeco­nomică " o amenajare care, cu minimum de cheltuieli, ridică valoarea imobilului, măreşte suprafaţa locativă ? A trebuit să treacă multă vreme pînă am izbutit să-i conving pe tovarăşii de la Sfatul popular „23 Au­gust" că, din cauza unor apre­cieri superficiale, greşesc. Me­morii, audienţe la vicepre­şedinţi ai Sfatului popular al Capitalei şi ai raionului nu au reuşit să clatine formula „nu se justifică economic”. Lucrurile au evoluat pe eta­pe. La început s-a întocmit un deviz de reparaţii la imobi­lele de la numerele 16 şi 16 bis, dar care nu cuprindea amena­jările cerute. Am revenit asu­pra cererii mele şi, în cele din urmă, la 20 mai 1965 am izbu­tit să aduc la faţa locului o întreagă comisie a sfatului popular raional, în frunte cu vicepreşedintele de resort, tov. ing. Gh. Nicolau. După studie­rea atentă a problemei, tova­răşul vicepreşedinte a dat dis­poziţii conducerii I.A.L.-ului să treacă la amenajarea parteru­lui ca apartament, fixînd un termen de 4—6 zile pentru prezentarea spre aprobare a memoriului — deviz. Cele 4—6 zile au trecut, dar aprobarea POŞTA­­ REDACŢIEI nu a mai apărut. Se căutau di­ferite soluţii — după părerea mea subterfugii ca să nu se facă nimic , cum trebuie întoc­mit memoriul, cine să-l semne­ze etc. Apoi a început o tîr­­guială între S.G.L. şi I.A.L. : este lucrare de reparaţii sau de investiţii ? Iar în timp ce „păr­ţile” se luptau să iasă din a­­ceastă grea dilemă, s-au oprit şi lucrările de reparaţii începu­te. Şi oprite au rămas pînă azi. Am intervenit din nou­­ şi verbal şi în scris. A urmat o perioadă destul de lungă în care eram trimis de la vicepre­şedintele statului la S.G.L., de aici la I.A.L. şi iar înapoi la ceilalţi. Trebuie să vă mai pre­cizez că, pentru urgentarea lucrărilor, am contribuit și eu la efectuarea calculelor preli­minare, ajutînd pe dirigintele șantierului la întocmirea devi­zului, dar degeaba. Tîrguiala continua : cine și cum să se facă lucrarea de suplimentare a devizului existent cu circa 10 000 de lei (atît reprezintă suma necesară pentru amena­jarea parterului în locuinţă) , cine să semneze. În sfîrşit, la 7 septembrie a.c., tovarăşii de la S.G.L. mă anunţă triumfători că au avizat executarea lucrării cerute, dar că s-a stabilit ca locatarii să suporte costul manoperei, ceea ce în situaţia dată nu este ca­zul. — Cum aţi ajuns la soluţia aceasta, tovarăşe ing. Diaco­­nescu, l-am întrebat pe şeful S.G.L.-ului ? — Noi avem nişte formulare tip pe care ne dăm avizul — mi-a răspuns , aşa că, vedeţi, l-am completat, l-am semnat şi gata... Şi în tot acest timp, cît au durat pertractările, lucrările au fost oprite, s-au irosit materiale şi muncă, la imobil s-au produs noi stricăciuni care vor nece­sita noi cheltuieli pe lîngă cele alocate. Unde este „justificarea economică" ? E adevărat, to­varăşii în cauză nu suportă di­rect din buzunarul lor aceste cheltuieli şi, după cum s-a pu­­tut vedea, nu-şi fac prea mari probleme din această cauză. Dar este oare drept ca locata­rii să aibă de suferit, iar statul să suporte pagube din pricină că oameni puşi să conducă aceste sectoare de activitate procedează birocratic şi fug de răspundere ? Gh. ZAMFIR inginer NOTA REDACŢIEI Publicînd scrisoarea de mai sus, trebuie să adău­găm că la redacţie sosesc şi alte scrisori care sem­nalează că in activitatea Întreprinderilor de admi­nistrare a fondului locativ şi a întreprinderilor de reparaţii persistă un stil de muncă greoi, birocratic, se produc frecvente tergiversări în întocmirea şi a­­probarea documentaţiilor pentru reparaţii. Ni se sem­nalează, totodată, că lucrările se desfăşoară în­tr-un ritm extrem de lent, iar calitatea lor lasă mult de dorit. Socotim că ar fi indicat ca organele de resort ale Statului popular al Capitalei să exa­mineze un ansamblu problemele ridicate de execu­tarea reparaţiilor la locuinţe, iar nu răspunsul ce va fi trimis redacţiei să ne comunice ce măsuri inten­ţionează să ia pentru curmarea numeroaselor defi­cienţe şi anomalii din acest sector de activitate. | | Teatrul de Operă şi Balet : ((TOARCEREA DIN ADlNCURI — 19,30. O Teatrul de Stat de Operetă : PRINŢESA CIRCULUI — 19,30. O Teatrul Naţional ,,I. L. Ca­­ragiale" (sala Comedia) : VEDERE DE PE POD — 19,30. (sala Studio) : PATIMA DE SUB ULMI — 19,30. O Teatrul „Uneia Sturdza Bu­­landra" (sala din B-dul Schitu Măgureanu nr. 1) : OPERA DE TREI PARALE — 19.30. (sala din str. Al. Sabia nr. 76 A) : DRAGA MINCINOSULE — 19,30. O Teatrul IVJie : VULPILE — 19,30. O Teatrul satiric muzical ,,C. Tă­­nase" (sala Savoy) : CU MUZICA E... DE GLUMIT — 20. * Teatrul Evreiesc de stat : IDEI... PENTRU O REVISTĂ — 20. O Teatrul Ţăndărică (sala Acade­miei) : AMNARUL — 16 K Circul de stat : CIRCUS BUCUREŞTI — 20. O 19,00 Jurnalul televiziunii (I) $ 19,20 — Tineri gimnaşti. Emi­siune pentru copii. 0 20,00 — Săptămâna # 21,00 — Avanpremie­ră • 21,10 — Telefilatelie. m 21,30 — Artişti ai Teatrului Naţional din Atena în studio. • 22,00 — „Luceafărul" de M. Eminescu (Montaj literar-coregrafie) 0 22,30 — Emisiune cu prilejul zilei na­ţionale a R. P. chineze. • 23,00 -- Jurnalul televiziunii (II) şi Buletin meteorologic. SJMBMa o A TRECUT O FEMEIE : Patria 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21. • CAMERA IN FORMA DE „L" : Republica — 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, Excelsior — 10; 12,30; 15,15; 18; 20,45, Stadionul Dinamo — 19,30, Expoziția­­T- Piața Scîn­­teii — 19,15. • LA ORA 5 DUPĂ-AMIAZĂ : Luceafărul — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, grădina Doina — 19,30. • CINEVA ACOLO SUS MĂ IU­BEŞTE : Festival — 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15, grădină — 20, Mioriţa — 10; 12,30; 15,30; 18,15; 20,45 (la toate completare Ştiaţi că...).­­ OMUL MAFIEI : Bucureşti — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16,45 ; 19 , 21, Griviţa — 9,45 ; 12 ; 14,15 ; 16,30 18,45 ; 21, (completare Zilele Si­ghișoarei): Modern — 10 ; 12,15 14,30 ; 16,45 ; 19 , 21, grădina Pro­gresul — 20, Arenele Libertății — 20. 0 STRIGATUL : Victoria — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30, Cosmos — 15,30; 18; 20.30 (la ambele comple­tare Surîsul). • PROCESUL PROFESORULUI WEIR : Central — 9,15; 12; 14,45; 17,45; 20,45 completare Vizita dele­gaţiei de partid şi guvernamenta­le a Republicii Socialiste Româ­nia în U.R.S.S.), Giuleşti — 10,30; 15; 17,45; 20,30 (completare Miine începe azi). • CORBII : Capitol — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45, grădină — 19,30, Feroviar — 9,30; 11,30; 13,45;­­16; 18,15; 20,30, Flamura — 10; 12,15; 16; 18,15; 20,30. • ROȘU SI NEGRU (ambele se­rii): Lumina­ — 9,45; ÎS; 16,30; 20. • UN LUCRU FĂCUT LA TIMP : Union — 15,30; 18; 20,30 (completa­re La cel mai înalt nivel). • PROGRAM PENTRU COPII : Doina — 10. • VIATA DIFICILA : Doina — 11,30; 15,15; 18; 20,45 (completare Muzeul Cornel Medrea), Moşilor — 15,30; .18;. 20,30 (completare Casa cetate), grădină — 19. • SUITA Bănățeană : Timpuri noi — 10—21 în continuare (com­pletare Acolo unde a trăit Hemingway, Mascote, Piciorul lu­minii. A cui e vina ? Corina Le­nin. Cine a luat pelicanii ?) O NUNTA CU PERIPEŢII : Cul­tural — 16; 18;15; 20,30 (completare Sport nr. 4/1965). • RUNDA 6 : înfrăţirea între popoare — 10; 15,45; 18; 20,15 (com­pletare Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în U.R.S.S.), Melodia — 9,30; 11,45; 14; 16,30; 18,45; 21 (completare Suită bănă­țeană)___ . ' • LALEAUA NEAGRA — cine­mascop": Dacia — 9,3fr­* M- In con­tinuare, 16,15; 18,45; 21 (completare Unde nu-i cap...). • HOTVU PU PIERSICI: Buzești 15; 17,30 (completare Fata de pe Someș), grădină — 20. • SAMBA , Bu­cegi — 10; 12,30; 15,30; 18; 20,30, grădină — 19, Flo­­reasca — 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30 (la toate completare­a cui e vina ?). • APORT, MUHTAR­T — cinema­scop , Unirea — 16; 18,15, grădină — 19,30, Munca — 16; 18,15; 20,30 (la toate completare Acolo unde Carpaţii întllnesc Dunărea — — cinemascop). • UN CARTOF. DOI CARTOFI­­ Tomis — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45, grădină — 19, Rahova — 16; 18,15; 20,30, grădină — 19 (la toate completare Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România in U.R.S.S.), Pacea — 16; 18, 29 (com­pletare Lecţie In infinit). • UNORA LE PLACE IAZUL : Flacăra — 15,30; 18; 20,30 (comple­tare Zîmbetul), Ferentari — 15,30; 18; 20,30 (completare Simetrie). • MARŞUL ASUPRA ROMEI : Vitan — 15,45; 18; 20,15, grădină — 19, Cotroceni — 15,30; 18; 20,30 (la toate completare Prietenii meu Max). 0 DOMNUL — cinemascop: Popular — 10,30; 16; 18,30; 21 (com­pletare Construim). 0 BANDA : Arta — 11, 15; 17,30; 20 (completare Caii arabi). Pro­gresul — 15,30; 18; 20,15 (comple­tare Comorile orașului scufundat). 0 ROMULUS ȘI REMUS — cine­mascop : Crîngaşi — 15,30; 18; 20,30 (completare Melodiile străzii — cinemascop). • CULORILE LUPTEI — cinema­scop ; Viitorul — 16; 18;15; 20,30 (completare Lucrările Marii Adu­nări Naţionale). • WINETOU — cinemascop : Co­lentina - 15,30; 18; 20,30 (comple­tare Drumul). • TOLBA CU AMINTIRI : Volga — 10; 12; 16; 18,15; 20,30 (comple­tare Muzeul Zambaccian). • CARAMBOL : Lira — 15,30; 18, grădină — 20,30 (completare La­minorul de ţevi). • CAPORALUL ȘI CEILALTI : Drumul Sării — 15,30; 17,45; 20. 0 AH, EVA ; grădina Progresul­­Mare — 19,30. • DA­I ÎNAINTE FĂRĂ GRIJA : grădina Colentina — 19. 0 INTILNIRE LA ISCHIA — cinemascop : grădina Arta — 19 (completare Caii arabi). Ieri In ţară . Vremea a fost­­ moasă şi călduroasă, cu variabil mai mult senin mn­iv tării. Vlntul a suflat slab pir potrivit din sud-est. Temr­tura aerului la ora 14 înre: valori cuprinse între 19 gr­a Sulina şi 31 grade la Ber" In Bucureşti . Vremea a fai­­moasă şi călduroasă, cu cer va­riabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit din sud-est. Temperatura maximă a atins 29 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 si 4 octombrie. In tară : Vreme uşor instabilă în jumătatea de nord-vest a ţării şi în general frumoasă în vest. Cerul va fi va­riabil. Vor cădea ploi locale în jumătatea de nord-vest a ţării. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. Temperatura în creştere uşoară spre sfîrşitul in­tervalului. Minimele vor fi cu­prinse între 4 şi 14 grade, iar maximele între 17 şi 27 grade. Locsl mai ridicate. In Bucureşti : Vreme în general frumoasă cu cer variabil, vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creştere uşoară.

Next