Scînteia, decembrie 1965 (Anul 34, nr. 6818-6846)

1965-12-01 / nr. 6818

Formatorii din turnătorii sunt adesea adevăraţi artişti. De munca lor migăloasă, de înaltă fineţe Hi şi precizie, depinde in mare măsură calitatea hEHHMkI pieselor turnate. La Uzina de strunguri din Arad, ei au reuşit, ca urmare a unei activităţi perseverente, să îmbunătăţească considerabil calitatea semifabricatelor turnate, să asigure încadrarea lor riguroasă în limitele dimensionale admise de standarde, să elimine defectele interioare de turnare în zonele care urmează să fie prelucrate prin aşchiere. In fotografie, muncitorul Ştefan Farkaş execută un ultim retuș al formei de turnare a unui cărucior pentru strungul SN-400 Foto : A. Cartojan De ce se poticnesc citeodată ZMEII DE LA 06? ■ Clipa — unitatea principală de timp ■ Exploratorii... adreselor ■ Fără ghid in labirint B Urgenţă şi bilbn­ală Ziarul a publicat o anchetă in legătură cu greutăţile întîmpinate la internarea în spita­le. S-a arătat, între al­tele, că din cauza for­­malităţilor excesiv de complicate, unii cetă­ţeni fac apel la „Sal­vare" pentru a fi inter­naţi mai uşor. Există însă şi cazuri deosebit de grave, urgente, în care orice clipă de în­­tîrziere a ajutorului medical se soldează cu urmări grele. Pentru a­­ceastă categorie de bolnavi, intervenția ra­pidă a „Salvării", in­ternarea imediată în spital, primele ajutoa­re, o operație la timp pot fi hotărîtoare. In bătălia pentru apărarea vieții lor, orice secun­dă e preţioasă. „Salva­rea" intervine. între­barea e : în cît timp, cît de repede ajunge la locuința celui sufe­rind ? 06 a primit comanda, a fost notată adresa, cîteva puncte de re­per, manifestările bolii. Medicul coordonator stabileşte urgenţa, în difuzor se aude vocea dispecerului, un şofer trage în faţa intrării, asistentul medical se urcă în maşină. Totul funcţionează rapid, im­pecabil, cu precizia u­­nui mecanism. „Salvarea’ porneşte spre finta indicată. Bu­levardele sunt par­curse în viteză. Intrăm în Floreasca, ne în­dreptăm spre Pipera. E ora 12.15. Adresa e clară : strada Ion Sto­­ian, prin strada Şcolii. Peste cîteva clipe vom fi la bolnav acasă. De­odată, maşina oprește. O pană ? Nu. Se aude vocea şoferului Dima : — Unde e strada... ? Un trecător întrebat nu știe. încă o bucată de drum. Alt cetățean, altă oprire, altă între­bare. O pornisem sprinteni, ca zmeii pe vînt. înaintam acum şchiopătînd, împiedi­caţi, din om în om, din întrebare în întrebare. O oră a durat explora­rea. La 13,20 am găsit adresa, omul , la 13,40 era internat în spital. Şi cazul a fost urgent ! Am făcut şi alte curse. Şi ziua şi noap­tea. Indiscutabil, în multe cazuri, adresele au fost identificate ra­pid, bolnavilor li s-au administrat primele a­­jutoare, unii au fost in­ternaţi imediat. Dar un „abdomen acut" l-am căutat prin cartierul Ra­hova mai bine de o oră — şi simțeam se­cundele picurînd apă­sător ca firele de nisip în clepsidră. Altă ma­şină s-a întors la bază după o oră. Pe filă, în rubrica diagnostic : „a­­dresa Intrarea Nada Florilor nu se găseşte". Nu mai era luptă cu secundele, era cu ore­le. Imaginea interven­ţiilor fulgerătoare avea nevoie de retuşărî. U­­nele — importante. — De ce găsiți greu adresele ? am întrebat pe şoferi. — N-avem ghidurî, spune tov. Ionescu. E adevărat, cunosc bine oraşul. Bucu­reştii s-au schimbat însă mult. Ziua mai e cum e. Întreb oa­menii. Dar noaptea? Dar cînd ninge şi nu vezi la doi paşi ? Se poate însă şofer pe „Salvare" fără să ai lîngă fine un ghid al Capitalei ? In cazuri urgente, un ghid e tot atît de necesar şi pre­ţios ca şi un tub de oxigen. Directorul „Sal­vării" ne spune că au fost pe maşini dar că s-au pierdut. Cum se descurcă şoferii în noile car­tiere ? Şoferul Neacşu : In cartierele noi bîj­­bîim. Trebuie să a­­jungi, să zicem la blocul B3. In care V. SEBASTIAN (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNITIVĂ! Anul XXXV Nr. 6818­­ Miercuri 1 decembrie 1965 11 4 PAGINI — 30 BANI_______ PREOCUPĂRI ACTUALE ÎN ÎNTREPRINDERI^» Pregătirea minuţioasă­­ a producţiei anului 1966­­ Am intrat în ultima lună din acest an, în fabrici şi uzine se desfăşoară o muncă rodnică pentru îndeplinirea integrală, la toţi indicatorii, a planului anual şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Concomitent cu realizarea sar­cinilor curente, la zi, în între­prinderi se fac intense pregă­tiri pentru asigurarea bunului mers al producţiei anului 1966, primul din noul cincinal. Care este stadiul acestor pregătiri, în ce mod se asigură încă de pe acum o bază trainică pro­ducţiei anului viitor? Iată te­ma convorbirii pe care cores­pondentul nostru pentru re­giunea Hunedoara, Laurenţiu Viski, a avut-o cu inginerul şef al Uzinei „Victoria" Călan, DUMITRU BUCUR. — Sfîrşitul ultimului an al sesenatului se apropie. Vă ru­găm să ne vorbiţi despre ceea ce este caracteristic in munca de pînă acum a colec­tivului, despre îmbunătăţirile calitative care au interve­nit în activitatea economică generală a uzinei. — îmi permit să fac din capul locului o afirmaţie de ordin mai general — şi anume : în perioada sesenatului, fiecare lună, fiecare an a însemnat pentru siderurgiştii noştri un serios pas înainte. Faţă de 1959, astăzi ne aflăm pe o treaptă incomparabil mai înaltă. Concludente sunt şi rezultatele din acest an. Planul a fost îndeplinit rit­mic. De la începutul anului şi pînă acum, s-au produs în plus 5 700 tone de fontă, 3 550 tone de semi­­cocs, 1 000 tone lingotiere. Pe 10 luni, planul producţiei globale a fost depăşit cu 5,7 la sută, iar cel al pro­ducţiei marfă cu 6 la sută. La preţul de cost s-au realizat economii supli­mentare în valoare de 2 284 000 lei. Sunt edificatoare şi realizările în îndeplinirea indicatorilor calitativi. La furnale, bunăoară, indicii de utilizare au crescut cu peste 65 la sută faţă de 1959, iar consumul de cocs s-a redus în aşa măsură încât, anul a­­cesta, întreaga cantitate de fontă dată peste plan a fost realizată cu cocs economisit. La turnătoria de lin­gotiere, ponderea producţiei de ca­litatea I s-a ridicat în medie la 83 la sută. Serioase îmbunătăţiri s-au adus calităţii pieselor meca­nice şi semicocsului. — După cite ştim, uzinei îi revin sarcini sporite în primul an al noului cincinal. Ce mă­suri s-au luat pînă în prezent, spre a se asigura din timp condiţiile tehnico-organizato­­rice pentru ca siderurgiştii u­­zinei să pornească, încă din prima zi a anului viitor, cu toate forţele la realizarea sar­cinilor ce decurg din Directive­le Congresului al IX-lea al partidului ? — Colectivul uzinei noastre ba­te la poarta primului an al cinci­nalului cu hotărîrea fermă de a îndeplini marile sarcini ce îi revin pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al partidului. Comitetul de partid şi conducerea uzinei a­­cordă o atenţie deosebită pregăti­rii minuţioase a producţiei anului viitor, în toate verigile ei. Din propria experienţă ne-am convins că asigurarea din vreme a con­diţiilor tehnico-organizatorice are un rol hotărîtor în realizarea rit­mică a planului. Pregătirile au început cu mult înainte de trimestrul IV. Cu spri­jinul ministerului au fost create stocurile de minereuri, cocs şi calcar, care întrec plafonul nece­sar de 40 zile de lucru. De cîteva luni au fost reparate trei canpe­­te. Acestea vor fi trecute la lu­(Continuare în pag. a IlI-a) „LUNA CADOURILOR“ Ultima lună a anului a devenit totodată şi tradiţionala lună a cadourilor". Comerţul a făcut pregătiri in toate sectoarele. Numai in Capitală aproape 300 de unităţi vor desface articole pentru împo­dobit pomul de iarnă. In zeci de magazine s-au organizat expoziţii cu vinzare­a articolelor de galanterie, marochinărie, cosmetice, pro­duse zaharoase, articole de podoabă. Pentru evitarea aglomeraţiei s-au pregătit pachete­ cadouri şi s-au organizat raioane specializate. La parterul noilor blocuri de locuinţe din cartierele bucureştene Mi­­hai Bravu, Serg. Niţu Vasile, Balta Albă şi altele urmează să fie date in funcţiune mai multe unităţi comerciale. Foto : M. Cioc în întreaga ţară au fost constitu­ite comisiile de organizare a confe­rinţelor de înfiinţare a uniunilor re­gionale ale cooperativelor agricole de producţie. Din aceste comisii fac parte preşedinţi, brigadieri, şefi de echipe, ingineri din cooperativele agricole, activişti de partid şi de stat. Numeroşi participanţi la şedinţele de constituire au luat cuvîntul subli­niind importanţa măsurilor adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. pentru crearea cadrului necesar dez­voltării continue a agriculturii noas­tre socialiste, creşterii nivelului de trai material şi cultural al ţără­nimii, sporirii aportului agricul­turii la avîntul economiei noas­tre naţionale. Vorbitorii şi-au ex­primat hotărîrea de a munci cu elan şi energie sporită pentru înfăptuirea prevederilor plenarei, convinşi fiind că în acest fel vor contribui la pro­gresul continuu al agriculturii noas­tre socialiste. Discutînd unele probleme ale ac­tivităţii cooperativelor agricole, vorbitorii au scos în evidenţă im­portanţa creării uniunilor raionale şi regionale, a Uniunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Producţie în orientarea activităţii cooperative­lor agricole pentru folosirea cît mai eficientă a resurselor de care dispun şi gospodărirea mai ra­ţională a pămîntului şi a celorlalte mijloace de producţie, în îndruma­rea unităţilor pentru dezvoltarea proprietăţii obşteşti, organizarea şi retribuirea muncii, îmbinarea inte­reselor generale ale statului cu cele personale ale ţăranilor cooperatori. Participanţii au adoptat planurile de activitate ale comisiilor regiona­le care au şi început munca de or­ganizare a conferinţelor de înfiinţa­re a uniunilor regionale ale coope­rativelor agricole. (Agerpres) ■ VIATA DE PARTID B La scena Teatrului Naţional din Bucureşti: .Doamna lui Ieremia* de N. lorga B Poşta redacfiei -----------------------------------------------------------------* ■ SÂ FIE RESPECTAT DREPȚI* POPORULUI RHODESIEI LA LIBERTATE ȘI REALĂ INDEPENDENTĂ I B Corespondenţă din Roma CUM SE REZOLVA „ECUATIILE“ COMPLICATE „VOM MUNCI CU HĂRNICIE ŞI ENTUZIASM PENTRU ÎNFLORIREA AGRICULTURII SOCIALISTE“ In preajma înfiinţării uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R. La Comitetul Central al partidului continuă să sosească telegrame şi scrisori prin care organe şi organizaţii de partid, oameni ai muncii de la sate, muncitori din G.A.S. şi S.M.T., cooperatori, specialişti din agricultură, activişti de partid şi de stat — îşi manifestă deplina aprobare şi entuziasmul pentru măsurile stabilite în recenta plenară a C.C. al P.C.R., hotărîrea de a da viaţă sarcinilor trasate de partid cu privire la înflorirea agri­culturii socialiste. In scrisoarea adresată tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R., de către tov. Ion Sturzoiu, preşedintele cooperativei agricole din Miloşeşti, regiunea Bucureşti, precum şi de Constantin Jipa, secretarul comite­tului de partid, şi ing. Victor Cre­­menescu se arată : „In numele membrilor de partid şi al tuturor cooperatorilor din co­muna Miloşeşti, raionul Slobozia, primiţi cele mai calde salutări, urări de bine şi sănătate. Vizita dumneavoastră în cooperativa noa­stră, la 1 iulie 1965, a dat tuturor cooperatorilor un puternic imbold pentru a munci cu un elan deo­sebit în vederea obţinerii unor pro­ducţii mai mari la toate culturile. Anul acesta, cooperativa noastră a realizat producţii medii ridicate la toate culturile. Am obţinut in medie cîte 4 902 kg porumb boabe la hectar de pe întreaga suprafaţă de 710 hectare. Aceasta ne-a per­mis să acordăm cooperatorilor can­tităţi corespunzătoare de cereale şi alte produse, precum şi bani la ziua-muncă şi să vindem statului peste prevederile contractuale mai mult de 680 tone porumb boabe. Punînd la inimă Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. şi măsurile stabilite la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. ne angajăm ca, în viitorii ani, să muncim cu hărnicie şi entuziasm, să obţinem producţii şi mai mari, care să con­tribuie la înflorirea patriei noas­tre, Republica Socialistă România“. De pe frumoasele meleaguri ale Maramureşului, unde se păstrează vie amintirea vizitei făcute recent de conducătorii de partid şi de stat, au sosit numeroase scrisori şi tele­grame trimise de către organizaţii de partid, brigăzi din cooperativele agricole, ţărani cooperatori. „In numele comuniştilor, al tutu­ror membrilor cooperatori din sa­tul Chelinţa, raionul Cehul Sil­­vaniei, regiunea Maramureş, adu­narea lărgită a organizaţiei de ba­ză îşi exprimă deplina adeziune şi aprobarea unanimă faţă de preve­derile plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie, care reflectă a­tenţia acordată de partid dez­voltării continue a agriculturii noastre socialiste. Suntem­ ferm convinşi că măsurile adoptate de recenta Plenară vor contribui la ridicarea agriculturii ţării noastre la nivelul cerinţelor, la creşterea continuă a producţiei agricole ve­getale şi animale, la ridicarea ni­velului de trai, material şi cultural al celor ce muncesc. Ne angajăm în faţa Comitetului Central că vom munci cu elan pentru a da viaţă acestor măsuri. In vederea creşterii producţiei de porumb la hectar, vom iriga o suprafaţă de 100 ha. Vom planta o suprafaţă de 20 ha cu pomi fructiferi, folosind în con­diţii mai bune fondul funciar. »Grijii pe care ne-o poartă partidul nostru drag îi vom răspunde prin înzecirea eforturilor în muncă, în vederea întăririi continue din punct de vedere economic şi orga­nizatoric a cooperativei noastre de producţie“. Scrisori asemănătoare au fost primite şi din partea organizaţiei de bază din cooperativa agricolă Oarţa de Sus, raionul Cehul Sil­­vaniei, a organizaţiei de bază din cooperativa agricolă Oarţa de Jos, de la membrii cooperatori din bri­gada a IlI-a a cooperativei din Ciuta, de la membrii cooperative­lor agricole din Corni, Ortiţa şi altele din acelaşi raion. In telegrama trimisă de comite­tul de partid şi de consiliul de con­ducere al cooperativei agricole Şipote, raionul Hîrlău, se spune : „Membrii cooperatori din coope­rativa agricolă Şipote au primit cu mare bucurie documentele Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbu­nătăţirea conducerii şi planificării agriculturii. Suntem­ întrutotul de acord cu documentele plenarei şi ne angajăm să muncim pentru dezvoltarea cooperativei noastre de producţie, pentru mărirea pro­ducţiei vegetale şi animale. Am fost şi vom fi alături oricînd de partidul nostru drag, care ne că­lăuzeşte pe drumul belşugului şi al bunei stări a celor ce muncesc“. In telegrama trimisă de membrii cooperativei agricole din Belceşti, acelaşi raion, se arată printre alte­le : „Ara primit cu neţărmurită bu­curie documentele plenarei. Stu­(Continuare în pag. a ii-a) Răspunsul vine pe un ton hotărît î — încercaţi în altă parte. Nu vă pot da nici un exemplu. — Cum aşa ? E posibil să n-aveţi nimic de spus în această privinţă ? — Dimpotrivă. Şi tocmai de a­­ceea... Nu mai bag mina în foc pen­tru nimeni. Dialog purtat la „tratamentul ter­mic* al uzinei braşovene „Rulmen­tul*. In discuție — un aspect al muncii educative: cazuri rezolva­te datorită înm­uririi pe care o exer­cită colectivul. Fenomen curent. Dar iată că în locul „mîinii întinse la timp", aflu o mină care nu se mai bagă în foc pentru nimeni. In foc ? Interlocutorul, cu oboseală in glas, explică : — E unul care a venit la noi cu un trecut urît. Din prima zi i-ara spus : „Aici să-ţi bagi minţile in cap". Ce sa zic ? Lucra bine, îşi vedea de treabă, toată lumea era mulţumită. Şi a trecut aşa destulă vreme. Intr-o zi, il şi recomand u­­nui redactor de la ziarul regional să-l popularizeze. Credeam că s-a transformat, da’ naiba știe ce era în capul lui... Am aflat chiar în ziua aceea că și-a dat iar în petic, prin oraș. Fugi după ziarist, să nu-l mai pună în articol. Nu mi-am fă­­cut obrazul de rușine ? — Dar in alte cazuri ? Sau așa e în toate ? — Se schimbă oamenii, nu zic nu. Poţi să garantezi insă pentru cutare ? Miine cine ştie ce mai face... Nu mă bag. Doar altfel exprimată („noi nu lucrăm cu angajamente, lucrăm cu oameni"), această concepţie am mai întîlnit-o şi în cazul „ciudatei dispariţii", relatată intr-un articol anterior. In mod obişnuit, cei care gîndesc astfel nu neagă virtuţile de principiu ale muncii educative. Ei pot discuta, şi încă foarte in­spirat, mai ales în şedinţe, despre influenţa colectivului, despre va­loarea ajutorului acordat cu grijă şi la vreme. Pînă la fapte... Pînă sînt puşi să ia o atitudine, să în­treprindă ceva concret, să se aple­ce răbdător asupra omului în cau­ză. Atunci ezită, refuză să-şi ia o răspundere, dau înapoi : „Am mai întîlnit un caz exact ca ăsta. Cit mi-am bătut capul ! Degeaba, că tot n-a ieşit nimic bun, pină la urmă cetăţeanul a şi plecat de la noi. Să-şi mai piardă şi alţii vre­mea cu el". Alţii ? De ce ? Fireşte, viaţa nu trebuie idealizată. In amplul pro­ces de formare a noii conştiinţe, apar şi cazuri „complicate". Vechi concepţii sau „ale tinereţii valuri" tulbură grav o existenţă sau alta, venind în contradicţie cu legile scrise sau nescrise ale colectivită­ții socialiste. Cîteodată drumul u­­nui astfel de om e sinuos, contor­sionat, dramatic. înseamnă oare ca cei din jurul lui să nu facă totul pentru a-1 scoate din impas ? — Cel mai simplu mijloc de edu­care a omului socotit „dificil* este de a-1 „pasa* altora. Simplu şi co­mod. Aveam noi în secţie un­ică- Victor VTNTU (Continuare în pag. a IlI-a) Primirea de către tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu a ambasadorului Republicii Populare Mongole Marţi, 30 noiembrie 1965, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole la București, Togood­in Ghenden, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o dis­cuție prietenească. din­tele ministrului afacerilor externe al Pakistanului Primire la Consiliul de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi la amiază pe Zulfikar An­ Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pa­kistanului. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi M. Shafqat, ambasadorul Pakistanului la Bucu­reşti, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pa­kistanez. pa­ Primire la Consiliul de Miniştri Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi pe Zulfikar An­ Bhutto, ministrul afacerilor ex­terne al Pakistanului. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au par­ticipat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Eduard Mezin­­cescu, adjunct al ministrului, pre­cum şi M. Shafqat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, şi func­ţionari superiori din Ministerul A­­facerilor Externe pakistanez. (Agerprez)

Next