Scînteia, decembrie 1965 (Anul 34, nr. 6818-6846)
1965-12-01 / nr. 6818
Formatorii din turnătorii sunt adesea adevăraţi artişti. De munca lor migăloasă, de înaltă fineţe Hi şi precizie, depinde in mare măsură calitatea hEHHMkI pieselor turnate. La Uzina de strunguri din Arad, ei au reuşit, ca urmare a unei activităţi perseverente, să îmbunătăţească considerabil calitatea semifabricatelor turnate, să asigure încadrarea lor riguroasă în limitele dimensionale admise de standarde, să elimine defectele interioare de turnare în zonele care urmează să fie prelucrate prin aşchiere. In fotografie, muncitorul Ştefan Farkaş execută un ultim retuș al formei de turnare a unui cărucior pentru strungul SN-400 Foto : A. Cartojan De ce se poticnesc citeodată ZMEII DE LA 06? ■ Clipa — unitatea principală de timp ■ Exploratorii... adreselor ■ Fără ghid in labirint B Urgenţă şi bilbnală Ziarul a publicat o anchetă in legătură cu greutăţile întîmpinate la internarea în spitale. S-a arătat, între altele, că din cauza formalităţilor excesiv de complicate, unii cetăţeni fac apel la „Salvare" pentru a fi internaţi mai uşor. Există însă şi cazuri deosebit de grave, urgente, în care orice clipă de întîrziere a ajutorului medical se soldează cu urmări grele. Pentru această categorie de bolnavi, intervenția rapidă a „Salvării", internarea imediată în spital, primele ajutoare, o operație la timp pot fi hotărîtoare. In bătălia pentru apărarea vieții lor, orice secundă e preţioasă. „Salvarea" intervine. întrebarea e : în cît timp, cît de repede ajunge la locuința celui suferind ? 06 a primit comanda, a fost notată adresa, cîteva puncte de reper, manifestările bolii. Medicul coordonator stabileşte urgenţa, în difuzor se aude vocea dispecerului, un şofer trage în faţa intrării, asistentul medical se urcă în maşină. Totul funcţionează rapid, impecabil, cu precizia unui mecanism. „Salvarea’ porneşte spre finta indicată. Bulevardele sunt parcurse în viteză. Intrăm în Floreasca, ne îndreptăm spre Pipera. E ora 12.15. Adresa e clară : strada Ion Stoian, prin strada Şcolii. Peste cîteva clipe vom fi la bolnav acasă. Deodată, maşina oprește. O pană ? Nu. Se aude vocea şoferului Dima : — Unde e strada... ? Un trecător întrebat nu știe. încă o bucată de drum. Alt cetățean, altă oprire, altă întrebare. O pornisem sprinteni, ca zmeii pe vînt. înaintam acum şchiopătînd, împiedicaţi, din om în om, din întrebare în întrebare. O oră a durat explorarea. La 13,20 am găsit adresa, omul , la 13,40 era internat în spital. Şi cazul a fost urgent ! Am făcut şi alte curse. Şi ziua şi noaptea. Indiscutabil, în multe cazuri, adresele au fost identificate rapid, bolnavilor li s-au administrat primele ajutoare, unii au fost internaţi imediat. Dar un „abdomen acut" l-am căutat prin cartierul Rahova mai bine de o oră — şi simțeam secundele picurînd apăsător ca firele de nisip în clepsidră. Altă maşină s-a întors la bază după o oră. Pe filă, în rubrica diagnostic : „adresa Intrarea Nada Florilor nu se găseşte". Nu mai era luptă cu secundele, era cu orele. Imaginea intervenţiilor fulgerătoare avea nevoie de retuşărî. Unele — importante. — De ce găsiți greu adresele ? am întrebat pe şoferi. — N-avem ghidurî, spune tov. Ionescu. E adevărat, cunosc bine oraşul. Bucureştii s-au schimbat însă mult. Ziua mai e cum e. Întreb oamenii. Dar noaptea? Dar cînd ninge şi nu vezi la doi paşi ? Se poate însă şofer pe „Salvare" fără să ai lîngă fine un ghid al Capitalei ? In cazuri urgente, un ghid e tot atît de necesar şi preţios ca şi un tub de oxigen. Directorul „Salvării" ne spune că au fost pe maşini dar că s-au pierdut. Cum se descurcă şoferii în noile cartiere ? Şoferul Neacşu : In cartierele noi bîjbîim. Trebuie să ajungi, să zicem la blocul B3. In care V. SEBASTIAN (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNITIVĂ! Anul XXXV Nr. 6818 Miercuri 1 decembrie 1965 11 4 PAGINI — 30 BANI_______ PREOCUPĂRI ACTUALE ÎN ÎNTREPRINDERI^» Pregătirea minuţioasă a producţiei anului 1966 Am intrat în ultima lună din acest an, în fabrici şi uzine se desfăşoară o muncă rodnică pentru îndeplinirea integrală, la toţi indicatorii, a planului anual şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Concomitent cu realizarea sarcinilor curente, la zi, în întreprinderi se fac intense pregătiri pentru asigurarea bunului mers al producţiei anului 1966, primul din noul cincinal. Care este stadiul acestor pregătiri, în ce mod se asigură încă de pe acum o bază trainică producţiei anului viitor? Iată tema convorbirii pe care corespondentul nostru pentru regiunea Hunedoara, Laurenţiu Viski, a avut-o cu inginerul şef al Uzinei „Victoria" Călan, DUMITRU BUCUR. — Sfîrşitul ultimului an al sesenatului se apropie. Vă rugăm să ne vorbiţi despre ceea ce este caracteristic in munca de pînă acum a colectivului, despre îmbunătăţirile calitative care au intervenit în activitatea economică generală a uzinei. — îmi permit să fac din capul locului o afirmaţie de ordin mai general — şi anume : în perioada sesenatului, fiecare lună, fiecare an a însemnat pentru siderurgiştii noştri un serios pas înainte. Faţă de 1959, astăzi ne aflăm pe o treaptă incomparabil mai înaltă. Concludente sunt şi rezultatele din acest an. Planul a fost îndeplinit ritmic. De la începutul anului şi pînă acum, s-au produs în plus 5 700 tone de fontă, 3 550 tone de semicocs, 1 000 tone lingotiere. Pe 10 luni, planul producţiei globale a fost depăşit cu 5,7 la sută, iar cel al producţiei marfă cu 6 la sută. La preţul de cost s-au realizat economii suplimentare în valoare de 2 284 000 lei. Sunt edificatoare şi realizările în îndeplinirea indicatorilor calitativi. La furnale, bunăoară, indicii de utilizare au crescut cu peste 65 la sută faţă de 1959, iar consumul de cocs s-a redus în aşa măsură încât, anul acesta, întreaga cantitate de fontă dată peste plan a fost realizată cu cocs economisit. La turnătoria de lingotiere, ponderea producţiei de calitatea I s-a ridicat în medie la 83 la sută. Serioase îmbunătăţiri s-au adus calităţii pieselor mecanice şi semicocsului. — După cite ştim, uzinei îi revin sarcini sporite în primul an al noului cincinal. Ce măsuri s-au luat pînă în prezent, spre a se asigura din timp condiţiile tehnico-organizatorice pentru ca siderurgiştii uzinei să pornească, încă din prima zi a anului viitor, cu toate forţele la realizarea sarcinilor ce decurg din Directivele Congresului al IX-lea al partidului ? — Colectivul uzinei noastre bate la poarta primului an al cincinalului cu hotărîrea fermă de a îndeplini marile sarcini ce îi revin pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al partidului. Comitetul de partid şi conducerea uzinei acordă o atenţie deosebită pregătirii minuţioase a producţiei anului viitor, în toate verigile ei. Din propria experienţă ne-am convins că asigurarea din vreme a condiţiilor tehnico-organizatorice are un rol hotărîtor în realizarea ritmică a planului. Pregătirile au început cu mult înainte de trimestrul IV. Cu sprijinul ministerului au fost create stocurile de minereuri, cocs şi calcar, care întrec plafonul necesar de 40 zile de lucru. De cîteva luni au fost reparate trei canpete. Acestea vor fi trecute la lu(Continuare în pag. a IlI-a) „LUNA CADOURILOR“ Ultima lună a anului a devenit totodată şi tradiţionala lună a cadourilor". Comerţul a făcut pregătiri in toate sectoarele. Numai in Capitală aproape 300 de unităţi vor desface articole pentru împodobit pomul de iarnă. In zeci de magazine s-au organizat expoziţii cu vinzarea articolelor de galanterie, marochinărie, cosmetice, produse zaharoase, articole de podoabă. Pentru evitarea aglomeraţiei s-au pregătit pachete cadouri şi s-au organizat raioane specializate. La parterul noilor blocuri de locuinţe din cartierele bucureştene Mihai Bravu, Serg. Niţu Vasile, Balta Albă şi altele urmează să fie date in funcţiune mai multe unităţi comerciale. Foto : M. Cioc în întreaga ţară au fost constituite comisiile de organizare a conferinţelor de înfiinţare a uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie. Din aceste comisii fac parte preşedinţi, brigadieri, şefi de echipe, ingineri din cooperativele agricole, activişti de partid şi de stat. Numeroşi participanţi la şedinţele de constituire au luat cuvîntul subliniind importanţa măsurilor adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. pentru crearea cadrului necesar dezvoltării continue a agriculturii noastre socialiste, creşterii nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii, sporirii aportului agriculturii la avîntul economiei noastre naţionale. Vorbitorii şi-au exprimat hotărîrea de a munci cu elan şi energie sporită pentru înfăptuirea prevederilor plenarei, convinşi fiind că în acest fel vor contribui la progresul continuu al agriculturii noastre socialiste. Discutînd unele probleme ale activităţii cooperativelor agricole, vorbitorii au scos în evidenţă importanţa creării uniunilor raionale şi regionale, a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie în orientarea activităţii cooperativelor agricole pentru folosirea cît mai eficientă a resurselor de care dispun şi gospodărirea mai raţională a pămîntului şi a celorlalte mijloace de producţie, în îndrumarea unităţilor pentru dezvoltarea proprietăţii obşteşti, organizarea şi retribuirea muncii, îmbinarea intereselor generale ale statului cu cele personale ale ţăranilor cooperatori. Participanţii au adoptat planurile de activitate ale comisiilor regionale care au şi început munca de organizare a conferinţelor de înfiinţare a uniunilor regionale ale cooperativelor agricole. (Agerpres) ■ VIATA DE PARTID B La scena Teatrului Naţional din Bucureşti: .Doamna lui Ieremia* de N. lorga B Poşta redacfiei -----------------------------------------------------------------* ■ SÂ FIE RESPECTAT DREPȚI* POPORULUI RHODESIEI LA LIBERTATE ȘI REALĂ INDEPENDENTĂ I B Corespondenţă din Roma CUM SE REZOLVA „ECUATIILE“ COMPLICATE „VOM MUNCI CU HĂRNICIE ŞI ENTUZIASM PENTRU ÎNFLORIREA AGRICULTURII SOCIALISTE“ In preajma înfiinţării uniunilor regionale ale cooperativelor agricole de producţie Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R. La Comitetul Central al partidului continuă să sosească telegrame şi scrisori prin care organe şi organizaţii de partid, oameni ai muncii de la sate, muncitori din G.A.S. şi S.M.T., cooperatori, specialişti din agricultură, activişti de partid şi de stat — îşi manifestă deplina aprobare şi entuziasmul pentru măsurile stabilite în recenta plenară a C.C. al P.C.R., hotărîrea de a da viaţă sarcinilor trasate de partid cu privire la înflorirea agriculturii socialiste. In scrisoarea adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., de către tov. Ion Sturzoiu, preşedintele cooperativei agricole din Miloşeşti, regiunea Bucureşti, precum şi de Constantin Jipa, secretarul comitetului de partid, şi ing. Victor Cremenescu se arată : „In numele membrilor de partid şi al tuturor cooperatorilor din comuna Miloşeşti, raionul Slobozia, primiţi cele mai calde salutări, urări de bine şi sănătate. Vizita dumneavoastră în cooperativa noastră, la 1 iulie 1965, a dat tuturor cooperatorilor un puternic imbold pentru a munci cu un elan deosebit în vederea obţinerii unor producţii mai mari la toate culturile. Anul acesta, cooperativa noastră a realizat producţii medii ridicate la toate culturile. Am obţinut in medie cîte 4 902 kg porumb boabe la hectar de pe întreaga suprafaţă de 710 hectare. Aceasta ne-a permis să acordăm cooperatorilor cantităţi corespunzătoare de cereale şi alte produse, precum şi bani la ziua-muncă şi să vindem statului peste prevederile contractuale mai mult de 680 tone porumb boabe. Punînd la inimă Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. şi măsurile stabilite la recenta plenară a C.C. al P.C.R. ne angajăm ca, în viitorii ani, să muncim cu hărnicie şi entuziasm, să obţinem producţii şi mai mari, care să contribuie la înflorirea patriei noastre, Republica Socialistă România“. De pe frumoasele meleaguri ale Maramureşului, unde se păstrează vie amintirea vizitei făcute recent de conducătorii de partid şi de stat, au sosit numeroase scrisori şi telegrame trimise de către organizaţii de partid, brigăzi din cooperativele agricole, ţărani cooperatori. „In numele comuniştilor, al tuturor membrilor cooperatori din satul Chelinţa, raionul Cehul Silvaniei, regiunea Maramureş, adunarea lărgită a organizaţiei de bază îşi exprimă deplina adeziune şi aprobarea unanimă faţă de prevederile plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie, care reflectă atenţia acordată de partid dezvoltării continue a agriculturii noastre socialiste. Suntem ferm convinşi că măsurile adoptate de recenta Plenară vor contribui la ridicarea agriculturii ţării noastre la nivelul cerinţelor, la creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale, la ridicarea nivelului de trai, material şi cultural al celor ce muncesc. Ne angajăm în faţa Comitetului Central că vom munci cu elan pentru a da viaţă acestor măsuri. In vederea creşterii producţiei de porumb la hectar, vom iriga o suprafaţă de 100 ha. Vom planta o suprafaţă de 20 ha cu pomi fructiferi, folosind în condiţii mai bune fondul funciar. »Grijii pe care ne-o poartă partidul nostru drag îi vom răspunde prin înzecirea eforturilor în muncă, în vederea întăririi continue din punct de vedere economic şi organizatoric a cooperativei noastre de producţie“. Scrisori asemănătoare au fost primite şi din partea organizaţiei de bază din cooperativa agricolă Oarţa de Sus, raionul Cehul Silvaniei, a organizaţiei de bază din cooperativa agricolă Oarţa de Jos, de la membrii cooperatori din brigada a IlI-a a cooperativei din Ciuta, de la membrii cooperativelor agricole din Corni, Ortiţa şi altele din acelaşi raion. In telegrama trimisă de comitetul de partid şi de consiliul de conducere al cooperativei agricole Şipote, raionul Hîrlău, se spune : „Membrii cooperatori din cooperativa agricolă Şipote au primit cu mare bucurie documentele Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea conducerii şi planificării agriculturii. Suntem întrutotul de acord cu documentele plenarei şi ne angajăm să muncim pentru dezvoltarea cooperativei noastre de producţie, pentru mărirea producţiei vegetale şi animale. Am fost şi vom fi alături oricînd de partidul nostru drag, care ne călăuzeşte pe drumul belşugului şi al bunei stări a celor ce muncesc“. In telegrama trimisă de membrii cooperativei agricole din Belceşti, acelaşi raion, se arată printre altele : „Ara primit cu neţărmurită bucurie documentele plenarei. Stu(Continuare în pag. a ii-a) Răspunsul vine pe un ton hotărît î — încercaţi în altă parte. Nu vă pot da nici un exemplu. — Cum aşa ? E posibil să n-aveţi nimic de spus în această privinţă ? — Dimpotrivă. Şi tocmai de aceea... Nu mai bag mina în foc pentru nimeni. Dialog purtat la „tratamentul termic* al uzinei braşovene „Rulmentul*. In discuție — un aspect al muncii educative: cazuri rezolvate datorită înmuririi pe care o exercită colectivul. Fenomen curent. Dar iată că în locul „mîinii întinse la timp", aflu o mină care nu se mai bagă în foc pentru nimeni. In foc ? Interlocutorul, cu oboseală in glas, explică : — E unul care a venit la noi cu un trecut urît. Din prima zi i-ara spus : „Aici să-ţi bagi minţile in cap". Ce sa zic ? Lucra bine, îşi vedea de treabă, toată lumea era mulţumită. Şi a trecut aşa destulă vreme. Intr-o zi, il şi recomand unui redactor de la ziarul regional să-l popularizeze. Credeam că s-a transformat, da’ naiba știe ce era în capul lui... Am aflat chiar în ziua aceea că și-a dat iar în petic, prin oraș. Fugi după ziarist, să nu-l mai pună în articol. Nu mi-am făcut obrazul de rușine ? — Dar in alte cazuri ? Sau așa e în toate ? — Se schimbă oamenii, nu zic nu. Poţi să garantezi insă pentru cutare ? Miine cine ştie ce mai face... Nu mă bag. Doar altfel exprimată („noi nu lucrăm cu angajamente, lucrăm cu oameni"), această concepţie am mai întîlnit-o şi în cazul „ciudatei dispariţii", relatată intr-un articol anterior. In mod obişnuit, cei care gîndesc astfel nu neagă virtuţile de principiu ale muncii educative. Ei pot discuta, şi încă foarte inspirat, mai ales în şedinţe, despre influenţa colectivului, despre valoarea ajutorului acordat cu grijă şi la vreme. Pînă la fapte... Pînă sînt puşi să ia o atitudine, să întreprindă ceva concret, să se aplece răbdător asupra omului în cauză. Atunci ezită, refuză să-şi ia o răspundere, dau înapoi : „Am mai întîlnit un caz exact ca ăsta. Cit mi-am bătut capul ! Degeaba, că tot n-a ieşit nimic bun, pină la urmă cetăţeanul a şi plecat de la noi. Să-şi mai piardă şi alţii vremea cu el". Alţii ? De ce ? Fireşte, viaţa nu trebuie idealizată. In amplul proces de formare a noii conştiinţe, apar şi cazuri „complicate". Vechi concepţii sau „ale tinereţii valuri" tulbură grav o existenţă sau alta, venind în contradicţie cu legile scrise sau nescrise ale colectivității socialiste. Cîteodată drumul unui astfel de om e sinuos, contorsionat, dramatic. înseamnă oare ca cei din jurul lui să nu facă totul pentru a-1 scoate din impas ? — Cel mai simplu mijloc de educare a omului socotit „dificil* este de a-1 „pasa* altora. Simplu şi comod. Aveam noi în secţie unică- Victor VTNTU (Continuare în pag. a IlI-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ambasadorului Republicii Populare Mongole Marţi, 30 noiembrie 1965, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mongole la București, Togoodin Ghenden, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. dintele ministrului afacerilor externe al Pakistanului Primire la Consiliul de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi la amiază pe Zulfikar An Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi M. Shafqat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pakistanez. pa Primire la Consiliul de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi pe Zulfikar An Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului, precum şi M. Shafqat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe pakistanez. (Agerprez)