Scînteia, martie 1966 (Anul 35, nr. 6906-6936)
1966-03-01 / nr. 6906
PAGINA 2 SANTEIA VIATA DE PARTID EFECTUL DURABIL AL MUNCII INSTRUCTORULUI Activiştii de partid şi-au cîştigat preţuirea prin experienţa, energia şi priceperea pe care le cheltuiesc cu entuziasm şi dăruire spre a ajuta organizaţiile de bază. E o muncă deloc simplă şi uşoară, dar plina de frumuseţe, de satisfacţii. Cit de eficace răspunde acest sprijin, îndeosebi din partea instructorului, necesităţilor şi problemelor pe care le ridică viaţa fiecărui colectiv ? O cheie pentru toate lacătele , cunoaşterea aprofundată — Sprijin autentic, eficient, cu urme adinei, primeşti întotdeauna din partea activistului care nu vine „în treacăt", ca un vizitator, ci işi însuşeşte temeinic, ca pe ale sale, preocupările şi problemele noastre, ajutîndu-ne astfel în deplină cunoştinţă de cauză. L-am rugat pe tovarăşul DUMITRU SAVULESCU, secretarul comitetului de partid de la fabrica de încălţăminte „Progresul", care ne împărtăşise părerile de mai sus, să dea un exemplu de activist a cărui muncă a lăsat urme adin ei in viaţa organizaţiei de partid de aici. A rostit numele tovarăşului NICU NICOLAE, instructor al Comitetului raional „23 August", nume care revenise, de altfel, şi în convorbirile cu secretarii altor organizaţii de partid din întreprinderi cu profil diferit şi, in consecinţă, cu o gamă de probleme extrem de largă şi variată. — Oare care e „cheia“ eficacităţii stilului de muncă al tovarăşului Nicu Nicolae ? — E o cheie la indemina oricui: seriozitatea, temeinicia cunoaşterii. Chiar din ziua cind a păşit pragul fabricii inuia oară, am simţit că n-avem de-a face cu un musafir. Tovarăşul Nicolae îşi petrece foarte puţin timp in biroul meu sau al direcţiei; in rest, merge la locurile de producţie, se sfătuieşte cu secretarii organizaţiilor de bază, cu membrii birourilor, cu comuniştii, cu ceilalţi muncitori. In scurt timp, deşi metalurgist de meserie, a ajuns să se priceapă la încălţăminte ca un om „de-al casei". Deoarece întreprinderea e tînără şi colectivul in curs de formare, ne-a îndrumat să facem o repartizare judicioasă a membrilor de partid pe secţii, ateliere, schimburi. Pretutindeni pe unde am fost pe urmele activităţii aceluiaşi tovarăş instructor am întîlnit, ca un leit-motiv, expresia „om de-al casei“ La noua întreprindere de panificaţie „Titan“ ni s-a spus că instructorul a ajuns să cunoască pină şi „secrete“ ale reţetarului de fabricaţie a diverselor sorturi de pîine. — Fireşte — precizează tovarăşul NICU NICOLAE — nimeni nu-ţi cere să devii enciclopedic, să ştii toate meseriile. Practic nici nu e posibil. Trebuie să cunoşti insă, măcar in linii generale, in ce constă specificul producţiei, ce probleme stau in faţa organizaţiilor de bază, de ce greutăţi se ciocnesc. Dacă n-aş fi intrat, bunăoară, cit de cit in „bucătăria" fabricii de sticlărie, m-aş fi limitat să le dau nişte indicaţii abstracte despre calitate, n-aş fi putut să-mi dau seama că acolo multe defecţiuni se datoresc lipsei asistenţei tehnice în schimburile doi şi trei. Activistul e dator să privească lucrurile şi dinăuntru şi dinafară. Ca unul care reprezintă organul de partid superior, el trebuie să aibă o viziune mai cuprinzătoare, de ansamblu. Dacă te iniunzi in treburile mărunte, rişti să devii miop, să pierzi luciditatea, spiritul critic, nu mai sesizezi lipsurile, dificultăţile. Mereu în mijlocul oamenilor Munca de partid e, în primul rînd, o muncă cu oamenii. Să cunoşti bine oamenii, să ştii permanent ce-i preocupă, înseamnă să te înarmezi cu cel mai eficace instrument pentru a-i ajuta. La fabrica „Tehnica confecţiei“ nu e comunist care să n-o cunoască pe tovarăşa ELENA STOIAN, instructoare a Comitetului raional „Tudor Vladimirescu". — Cind vine la noi — îmi spunea tovarăşa EUGENIA DUMINICA, şefă de tură — pune umărul să te ajute. Am avut citeva cazuri de indisciplină. Nu s-a mulţumit să le constate, să critice. A stat de vorbă tovărăşeşte cu fiecare muncitoare in parte, le-a explicat cit de mult dăunează absenţele, intîrzierile. Nu numai atît. Din aceste discuţii a desprins şi unele probleme mai generale, legate, bunăoară, de protecţia muncii. Le-a ridicat in faţa direcţiei, a insistat să fie rezolvate operativ. Fireşte, cel mai direct mijloc de a cunoaşte oamenii este participarea la adunările generale de partid, la consfătuirile de producţie, la adunările organizaţiilor U.T.C. Nu numai QE, dar şi CUM controlăm — Un numitor comun al muncii noastre este controlul — ne spunea instructoarea Elena Stoian din acelaşi raion. E vorba de funcţia lui educativă. Cind mă duc intr-o organizaţie obişnuiesc ca, înainte de orice, să verific felul cum au fost îndeplinite sarcinile stabilite mai înainte. In felul acesta îi determin pe membrii birourilor să respecte propriile lor hotăriri. E vorba, fireşte, nu doar de cercetarea scriptelor, deşi şi asta îşi are importanţa ei. Dacă m-aş fi luat numai după dări de seamă şi informări aş fi ajuns, bunăoară, la concluzia că la fabrica de tricotaje „Crinul" munca cultural-educativă merge ca pe roate. S-au ţinut atitea conferinţe, simpozioane etc. Ştind însă de vorbă cu comuniştii am ajuns la concluzia că dintre variatele aspecte ale acesteia era neglijat tocmai esenţialul — eficacitatea, forţa de influenţare. Am propus comitetului de partid să consacre o şedinţă analizării temeinice a tuturor aspectelor acestei munci, lucru care s-a şi făcut avînd drept efect înviorarea întregii activităţi culturale de masă in întreprindere. Reiese limpede din experienţa a numeroşi activişti de partid că, dacă nu e însoţit de îndrumare şi sprijin concret, controlul se transformă în „inspecţie", intr-o variantă a stilului administrativ. Mai există un aspect, o componentă fundamentală a acestui stil de muncă propriu activiştilor d£ partid circuitul viu al experienţei înaintate. Prin munca pe care o depune, prin cuprinderea unui mare număr de organizaţii, instructorul are posibilitatea să recepteze, să discearnă şi să sintetizeze o mare cantitate de experienţă în munca de partid. — In mod obişnuit — ne-a răspuns tovarăşul MARIN BADEA, din raionul Tudor Vladimirescu — atunci cind stăm de vorbă cu membrii birourilor din întreprinderi le împărtăşim nu numai indicaţiile raionului, dar şi felul cum se munceşte in organizaţiile cele mai bune. E o modalitate cotidiană de transmitere a experienţei. Mai interesantă însă mi se pare o altă modalitate. La Uzina de medicamente Bucureşti, unde munca de partid avea unele slăbiciuni, am adunat intr-o zi cei mai buni secretari de organizaţii din industria chimică a raionului. După ce au ascultat un referat despre activitatea organizaţiei de bază din întreprindere şi-au spus părerea arătind pe larg cum muncesc ei in rezolvarea unor probleme asemănătoare. Schimbul de experienţă s-a dovedit rodnic, treburile merg mai bine. Efectul durabil, urma adînca in viaţa organizaţiilor, rezultatele concrete, palpabile, într-un cuvint: eficienţa — iată criteriul de apreciere a muncii activistului. Victor BIRLADEANU Au apărut „Analele Institutului de istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.C.R.“ Nr 1 1966 Rubrica ARTICOLE ŞI COMUNICĂRI cuprinde „Luptele eroice ale muncitorilor celerişti şi petrolişti din ianuarie-februarie 1933 organizate şi conduse de Partidul Comunist Român", de TITU GEORGESCU. „Din luptele armatelor române şi sovietice pentru eliberarea părţii de nord-vest a României", de It col P ILIE şi lt col. A. MARINESCU „Starea de spirit şi manifestaţiile de protest ale maselor populare din Braşov şi Sibiu impotriva dictatului de la Viena", de TRUNESCU „Contribuţia Partidului Naţional Popular la lupta pentru transformări democratice", de GH TUTUI. La rubrica DISCUŢII sînt publicate „Aspecte ale politicii externe a României în preajma declanşării celui de-al doilea război mondial" (AL GH SAVU). „Planul de la Geneva şi împrejurările eşuării lui" (N . LUPU), „In legătură cu poziţia României faţă de Cehoslovacia in perioada MUnchenului" (EL CIOBANU) Revista mai cuprinde rubricile ANIVERSAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, Evocări despre C. David, C. Olcescu, Dem. I. Dobrescu. RECENZII, NOTE BIBLIOGRAFICE. INFORMAȚII ȘI DATE CALENDARISTICE — 1966. • Teatrul de Operă și Balet : DON CARLOS — 19,30. • Teatrul de stat de operetă : CLOPOTELE DIN CORNEVILLE — 19,30. • Teatrul National ,,I. L. Caragiale" (sala Comedia) : DIN JALE SE ÎNTRUPEAZĂ ELECTRA - 19, (sala Studio) : iNTlLNIRE CU ÎNGERUL - 19,30. • Teatrul de Comedie : TROILUS ȘI CRESIDA — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : UN TRAMVAI NUMIT DORINŢĂ — 19,30, (sala din str. Al. Sahia nr. 76 A) : SFINTUL MITICĂ BLAJINA — 19,30. • Teatrul ,,C. I. Nottara" (sala Magheru) : LUNA DEZMOŞTENIŢILOR — 20, (sala Teatrului evreiesc de stat) : SONET PENTRU O PĂPUŞĂ — 20. • Teatrul „Ion Creangă" : CU CAPUL IN NORI — 9,30. • Teatrul „Ţăndărică" (sala din Calea Victoriei) : GULIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR — 16,30, (sala din str. Academiei) : NÂZBÎTINE LUI ŢĂNDĂRICĂ — 17. • Teatrul ,,C. Tănase" (sala Savoy) : PROFESORUL DE FRANCEZA — 20. (sala Victoria) : OMUL ZĂPEZILOR — 20. • Ansamblul artistic al C.C.S. : MEREU MAI SUS — 20. • Circul de stat : SPECTACOL PREZENTAT DE CIRCUL MARE DIN MOSCOVA — 19.30. • TOM JONES : Patria — 10. 12,30. 16. 18,30. 21, Gloria — 9,30. 11,45. 14. 16,15. 18,30 . 20,45, Aurora — 8,30. 11. 13,30. 16. 18,30. 21, București — 9.15. 12. 15,30. 18.15. 21, Tomis — 8.15. 11. 14,30. 17.15. 20 (la ultimele două cinematografe completarea Sărbătorirea Unirii Principatelor Române). • ANI CLOCOTITORI : Republica (completare Politeţe I) - 9. 11,30. 14. 16,30. 19. 21,30. • COMEDIANȚII : Cinemateca — 10. 12. 14. • GUSTUL MIERII : Luceafărul (completare Elemente) — 9.30. 11,45. 14. 16,15. 18,30. 20,45, Bucegi — 10. 12,15. 16. 18,15. 20,30. • FATA DIN JUNGLA : Capitol — 9. 11,15. 13,30. 16. 18,30. 21, Modern — 9.45. 12. 14,15. 16,30. 18.45. 21. • WINNETOU — cinemascop (seria a II-a) , Festival (completare Cronică la un miracol) — 9.15; 11,30 13,45, 16. 18,30. 21, GriViţa (completare Sărbătorirea Unirii Principatelor Române) — 9.15; 11.30. 13,45. 16,15. 18,45. 21.15, Lira (completare Cind soţia e plecată) — 10. 12. .15. 17. 19; 21. • VIZITA — cinemascop : Victoria — 10. 12. 14. 16. 18,15 . 20,30, Buzești — 10. 12.15. 16. 18.15. 20.30, Popular — 10.30. 16. 18,15. 20,30. • STEAUA BALETULUI : Central (completare Ajutor, mă înec) — 10. 12. 14. 16,30. 18,30. 20,30, Volga (completare Cucerirea timpului) — 10. 12. 14,30. 16,30. 18,30. 20,30. • CINE EȘTI DUMNEATA, DOMNULE SORGE — cinemascop . Lumina — 9.30. 12,15. 15. 17,45 . 20,30. • AUTORIZAȚIA DE CĂSĂTORIE : Union (completare O grădină a artei) — 15. 17. 19. 21, Rahova (completare Sculptorul și timpul) — 16. 18.15. 20.30. • PROGRAM PENTRU COPII : Doina — 10. • DUMINICA LA ORA 6 : Doina (completare Intîlnire cu frumosul)- 11,30. 13,45. 16. 18,15 . 20,30. • COMOARA SUBTERANA — IN COSMOS — TREPTE SPRE LUMINA — NUNTA TĂRĂNEASCA: Timpuri Noi — 10—21 In continuare. • DEPĂȘIREA : Giulesti (completare Gara) — 10.15. 12,30. 15,30. 18. 20,30, Feroviar (completare Şi acum... puţină gimnastică) — 9. 11,15. 13,45. 16.15. 18,45, 21. • SAŞA : Înfrăţirea între popoare (completare Mărturiile timpului) - 13,45. 15,45. 18. 20,15, Munca (completare O vinătoare neobişnuită) — 14,30. 16.30, 18,30 . 20,30. • PROCESUL ALB — cinemascop : Excelsior — 9,45. 12,30, 15. 17,45, 20,30, Melodia — 10, 12,30, 15,30. 18, 20,30. • PINGUINUL : Dacia (completare Roşu şi negru) — 9,30—14 în continuare , 16,15. 18,30 . 20,45, Cosmos (completare Arhitecţi, constructori, ţesători) — 16, 18, 20, Pacea (completare Umbra timpului) — 16. 18, 20. • CATIFEAUA NEAGRA — cinemascop : Crîngaşi (completare Redaţi-ne viaţa) — 16. 18,15. 20,30. • TRAGETI IN STANISLAS 1: Unirea — 11. 16. 18,15 . 20,30, Cotroceni — 16. 18,15. 20,30. • CE S-A INTIMPLAT CU BABY JANE I : Flacăra — 10. 15. 17,45 . 20,30, Drumul Sării — 15. 17,30, 20. • DUMINICA LA NEW YORK : Vitan (completare Adam și Eva în Fiat lux) — 11. 16. 18,15. 20,30. • CRIMINALUL IN VACANȚĂ — cinemascop : Miorița (completare Nomazii — cinemascop) — 9,45. 12. 14. 16,15, 18,30 , 20,45, Floreasca (completare Adam și Eva In Fiat lux) — 10. 12. 14. 16. 18. 20,30. • CALEA VICTORIEI SAU CHEIA VISURILOR : Arta — 10. 12.30. 15. 17,30. 20, Flamura — 10. 12. 14. 16. 18. 20. • OLD SHATTERHAND — cinemascop : Moșilor — 11. 15,30; 18. 20,30. • PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii : Viitorul — 15. 19. • MUNCILE LUI HERCULE : Colentina — 13,30; 15,45; 18, 20,15. • ÎNVĂȚĂTORUL DIN VIGEVANO ; Progresul (completare Nimic despre Arhimede) — 15,30; 18, 20,15. • ȘAH LA REGE ; Ferentari (completare Adam și Eva în Fiat lux) — 15, 17; 19, 21. TELEVIZIUNE • în jurul orei 12,00 — Aspecte de la Campionatul mondial de patinaj artistic (demonstraţii) • 19,00 — Telejurnalul de seară • 19,15 — Pentru cei mici : filmul „Ursuleţul". Pentru tineretul şcolar : „Legendă şi oraţie" • 20,00 — Telecronica. Recensământ-1966 • 20,30 — întrebări la care s-a răspuns... Întrebări la care nu s-a răspuns Încă — Emisiune de ştiinţă • 21,15 — „Ghiocel din deal adus" — emisiune de cîntece şi dansuri populare • 21,45 — Trei tablouri pe săptămlnă • 22,00 — Ansamblul „LA FIESTA MEXIC" in studioul nostru • 22,30 — Telejurnalul de noapte, Sport, Buletinul meteorologic. Laboratorul muzeului de arheologie din Constanța. Se restaurează o amforă din epoca romană EFORTUL DE AUTODEPĂŞIRE apă o perioadă f m 1 oarecare de ve- ’ f M getaţie. Teatrul de stat din Ploieşti a surprins plăcut — în decada teatrelor dramatice din vara trecută — prin succesul spectacolului „Zoo“ de Vercors Turneul recent întreprins In Capitală a fost întîmpinat, de aceea, cu un justificat interes. Merge oare teatrul ploieştean în continuare pe un drum ascendent, tinde el să transforme în etalon obişnuit nivelul acelui spectacol „de vîrf’ prezentat în competiţia republicană ? Repertoriul turneului a cuprins, pe lingă o comedie originală („Sfîntul Mitică Blajina", de A. Baranga), două piese din dramaturgia străină. Încă nereprezentate în Bucureşti , „Reţeta Makropolos" de Karel Capek şi „104 pagini despre dragoste" de Edward Radzinski. Teatrul s-a înfăţişat cu o echipă regizorală întărită, din care fac parte, pe lingă Harry Eliad, regizor mai vechi la Ploieşti, doi alţi directori de scenă apreciaţi, Emil Mândrie şi Gh. Harag, cu o trupă în care — alături de actori mai vîrstnici, cu experienţă — apar numeroşi tineri talentaţi. Folosind avantajul apropierii de Capitală, au fost aduşi „In reprezentaţie actori valoroşi ai unor colective bucureştene (H. Nicolaide în rolul lui Mitică Blajina, Anda Caropol in „104 pagini despre dragoste"). Nu ne-am propus să intrăm aci într-o analiză amănunţită a fiecărui spectacol în parte, ci să formulăm citeva observaţii cu caracter mai general. Din spectacolele prezentate, s-a putut desprinde că teatrul cultivă un stil de Interpretare modern, laconic, interiorizat. Una din revelaţiile turneului a constituit-o, fără îndoială, Anda Caropol care — în rolul principal al piesei „104 pagini despre dragoste" — a avut poate pentru prima oară prilejul să-şi desfăşoare atît de larg calităţile în faţa publicului bucureştean. Actriţa a ştiut să redea elanurile generoase ale tinereţii, evitînd dulcegăria şi alintările facile, ne-a cucerit printr-o autenticitate întemeiată nu numai pe vibraţie sinceră şi spontană, dar mai ales pe o concepţie proprie asupra rolului. A fost, cu alte cuvinte, nu doar o concordanţă exterioară cu datele personajului — drăgălăşenie juvenilă, sensibilitate feminină — pe care, în genere, mai orice actriţă tînără o poate realiza cu uşurinţă, ci o creaţie personală, o transfigurare. Nicolae Dinică, un „104 pagini despre dragoste", sau George Bănică din rolul lui Albert Gregor din „Reţeta Mykropolos’ ,s-au remarcat ca tineri actori cu o ţinută scenică frumoasa, cu o anume fermitate şi sobrietate în exprimarea sentimentelor, cu un umor reţinut, opus exceselor melodramatice. Partitura extrem de dificilă a Emiliei Marty din „Reţeta Makropolos" ne-a dat posibilitatea să cunoaştem însuşirile compoziţionale ale Margaretei Pogonat ; interpreta a trecut firesc, cu o matură stăpînire a mijloacelor scenice, de la strălucirea cîntăreţei celebre, înconjurate de admiratori, la zbuciumul lăuntric nemărturisit (deşi, în unele momente, exteriorizarea vidului sufletesc s-a tradus printr-o crispare cam forţată). In diferite roluri, de mai mare sau de mai mică întindere, au apărut Marietta Luca, ale cărei resurse au mai fost relevate de critica teatrală ; Candid Stoica, admirabil actor de compoziţie ; Eugenia Balaure, artistă simpatică şi comunicativă, în mici apariţii de gen şi care ar trebui, cred, distribuită şi în roluri de altă factură ; Vivi Popescu, sensibilă, dar de asemenea prea uniform distribuită ; Eugenia Laza, Constantin Drăgănescu, George Stilu, Alexandru Pandele şi alţii, convingători prin acel laconism al interpretării despre care vorbeam mai sus. In acord cu stilul interpretării, decorurile realizate de Florica Malureanu (în special cel pentru „Reţeta Makropolos"), au evitat încărcarea cu detalii, sugerînd locul şi atmosfera acţiunii prin elemente sumare, dar semnificative. Cum spuneam, formaţia regizorală a teatrului este în mod vizibil consolidată. Pentru Emil Mândrie, îndeosebi, „104 pagini despre dragoste" a reprezentat — după „Zoo* — o nouă și certă confirmare profesională : un spectacol solid construit, unitar și original. In schimb, „Reteta Makropolos", pusă în scenă de Gh. Harag, mi s-a părut o realizare inegală, sub posibilităţile acestui regizor, care a dovedit în destule ocazii că aparţine „plutonului fruntaş". Desigur, se cunoaşte şi aci o mînă regizorală rafinată, bunul gust, ţinuta imprimată spectacolului. Insă piesa lui Capek — lucrare de fantezie, îmbinînd elementul fantastic cu dezbaterea de idei — a apărut lungă şi greoaie, în transpunerea scenică ; la aceasta au contribuit, probabil, şi unele lungimi ale textului, dar nu mai puţin gravitatea artificială a tratării, accentul exagerat pus pe elemente de introspecţie psihologică străine de factura imaginativă a piesei Aspecte nesemnificative — cum ar fi ceremonialul falsei „judecări" a eroinei — au căpătat o extindere şi o pondere care îngreunează drumul spectatorului spre sensurile umaniste ale finalului Am insistat asupra tor telor şi posibilităţilor de care dispune teatrul, pentru că ele sunt, cred, superioare înfăptuirilor ce ne-au fost arătate in cadrul acestui turneu. Am avut sentimentul unei încă timide „încercări a puterii’ Deşi aduce un plăcut suflu de tinereţe şi prospeţime, „104 pagini despre dragoste" rămîne o piesă subţirică, cu un conflict girav şi caractere abia schiţate Iar dacă adăugăm faptul că se prezintă la sediu şi comedioara poliţistă „Capcană pentru un om singur", putem trage concluzia că — deşi în ultima vreme teatrul s-a orientat spre opere mai substanţiale — în repertoriul ploieştean lucrările de scurtă respiraţie ocupă încă un loc destul de mare cu trupa şi regizorii săi. Teatrul din Ploieşti ar putea aborda, după părerea mea, creaţii de prima mînă din dramaturgia contemporană. Şi este timpul s-o facă. Un program bine gîndit şi echilibrat, conceput în perspectivă, va da posibilitate teatrului să-şi alcătuiască un repertoriu permanent de prestigiu şi să pregătească mai temeinic noile reprezentaţii. Critica a atras atenţia, printre altele, asupra unor Ingroşări supărătoare în spectacolul „Sfîntul Mitică Blajinu" Intr-o atmosferă de autoexigenţă, de dezbateri constructive şi colaborare creatoare — firească într-un colectiv aflat în plină dezvoltare — asemenea alunecări vor putea fi evitate. Mi se pare deosebit de important ca direcţia teatrului — cu sprijinul organelor locale — să acorde atenţie stabilizării trupei, creînd condiţiile unei munci tot mai rodnice, asigurînd tuturor talentelor posibilitatea de a se manifesta Prezenţa în colectivul ploieştean să nu fie concepută ca o etapă în drum spre Bucureşti, ci ca apartenenţă la un teatru care are şanse să se situeze printre cele mai bune ale ţării Andrei BALEANU Pe marginea turneului Teatrului de stat din Ploieşti STATISTICA MATEMATICA şi organizarea ştiinţifică a producţiei (Urmare din pag. 1} Dacă un strung automat fabrică piese ale căror caracteristici trebuie să fie cuprinse intr-un anumit interval de toleranţă, atîta vreme cît aceste caracteristici se încadrează în interiorul intervalului se consideră că maşina funcţionează normal. Urmărind caracteristicile pieselor fabricate, controlul statistic poate depista dereglarea unei maşini încă înainte de a se manifesta prin apariţia unor rebuturi — astfel devenind posibilă remedierea din timp a cauzelor ce au produs perturbarea. Pe lîngă controlul statistic preventiv şi de recepţie al calităţii produselor industriale, statistica matematică îşi găseşte tot mai multe aplicaţii în supervizarea proceselor mecanice şi industriale, multiple posibilităţi de aplicare în economie sau în analiza factorială în biologie şi medicină. Prin intermediul metodelor pe care ni le pune la îndemînă această ştiinţă se poate realiza corelarea activităţii tuturor maşinilor industriale pe ramuri de activitate, pe ansamblul unei uzine, secţii sau sectoare. Astfel, recenta teorie a firelor de aşteptare ne ajută să reducem la minimum pierderile şi stagnările produse din cauza circulării neraţionale a pieselor sau altor unităţi în cadrul procesului de producţie. Statistica matematică se aplică însă nu numai la nivelul întreprinderilor, ci şi al economiei naţionale. Prin utilizarea metodelor statisticii tratematice, care permit corelarea datelor economice principale, este posibilă o riguroasă prelucrare cantitativă a proceselor studiate Economiştii, în strînsă colaborare cu matematicienii din institutele Academiei şi universităţi, sunt în măsură să ridice la un nivel mai înalt şi la o precizie sporită analiza fenomenelor economice. — Care sunt factorii care influenţează pozitiv sau negativ procesul de valorificare a celor mai moderne cunoştinţe ale statisticii matematice la nivelul întreprinderilor ? — De extinderea utilizării metodelor statisticii matematice în economie, în afară de Institutul de matematică și de Centrul de statistică matematică ale Academiei, se preocupă și anumite colective din cadrul unor ministere Institutul de calcul economic de pe lîngă Institutul de ştiinţe economice „V. I. Lenin“-Bucureşti a obţinut anumite rezultate cu eficienţă economică în probleme de transport, în controlul calităţii producţiei, în studiul unor procese tehnologice etc. Cu toate acestea, aplicarea statisticii matematice se face încă sporadic, izolat. Ar fi poate util ca unităţile de cercetare care au asemenea preocupări să-şi unească eforturile în vederea sporirii contribuţiei lor la utilizarea metodelor statisticii matematice în economia noastră naţională. In ceea ce priveşte pregătirea cadrelor necesare de statisticieni matematicieni, considerăm ca necesară îmbunătăţirea planurilor de învăţămînt din institutele cu profil economic şi tehnic, incit să se acorde la general o mai mare pondere matematicii şi statisticii matematice. Cred, de asemenea, că ar fi util ca în institutele de învăţămînt economic să se dezvolte într-o mai mare măsură predarea unor capitole ale matematicii, cum sunt programarea matematică, teoria inventarului şi a stocajului, controlul calităţii producţiei, teoria firelor de aşteptare, teoria siguranţei. Totodată, sunt de părere că organizarea unor cursuri post-universitare, care să prezinte metodele de investigare şi control ale statisticii matematice, ar contribui mult la lărgirea orizontului specialiştilor din diverse sectoare ale economiei. Pregătirea tehnicienilor din industrie în vederea unei complexe calificări statistico-matematice ar trebui să formeze un obiect de preocupare pentru unele instituţii de învăţămînt şi economice. De asemenea, consider că ar fi necesar să se elaboreze o metodologie unitară, de către Direcţia centrală de statistică, cu participarea specialiştilor din industrie, care să fie utilizată în vederea prelucrării matematice a datelor statistice. Credem, de asemenea, că diversele sectoare ale economiei, la nivelul ministerelor sau întreprinderilor, ar trebui să solicite un număr mai mare de matematicieni, mai ales cu pregătire în domeniul statisticii matematice, care să contribuie, prin extinderea aplicării modelelor şi metodelor acestei ştiinţe, la rezolvarea unui şir de probleme complexe pe care le ridică economia noastră in plin avint. Un „cimitir de fiare vechi ? Nu ” este... rampa de încărcare a produselor finite de la Atelierele „9 Mai" din Capitală Foto : A. Cartojan