Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)

1966-04-01 / nr. 6937

• La Timişoara 500 de cercetători in domeniul tehnicii la lucru • Contrac­tele noastre cu uzi­nele • Unul din re­­zultate-noul calcu­lator electronic numeric • Bene­ficiari care ignoră o soluţie ce ridică productivitatea de Este un adevăr care nu mai tre­buie demonstrat că cercetarea ştiinţi­fică nu reprezintă un scop în sine ; ea trebuie să aibă o finalitate, într-un timp mai apropiat sau mai îndepăr­tat, bine precizată. Acest adevăr s-a impus cu atît mai pregnant astăzi cînd știința devine o forță nemijlocită de producjie, iar producția o consecință tehnologică — amplă, eficientă şi spectaculoasă — a ştiinţei moderne. Aşa cum s-a subliniat de către con­ducerea de partid, cerințele dezvol­tării economice, construirea de mari obiective industriale, mecanizarea şi automatizarea producției, perfecţiona­rea proceselor tehnologice, valorifi­carea superioară a bogăţiilor şi re­surselor ţării impun o dublă sarcină : cercetarea să fie strîns legată de ne­cesităţile practicii şi beneficiarii cer­cetării să aplice efectiv în producţie rezultatele obținute. Abordînd această problemă în lumina experienței şi activităţii cer­cetătorilor din Timişoara, menţionez, în primul rînd, că, în prezent, la In­stitutul politehnic, la Centrul de cer­cetări tehnice al Academiei şi la fi­liala Institutului de cercetări în con­strucţii şi economia construcţiilor (I.N.C.E.R.C.) lucrează peste 500 de oameni de ştiință, cadre didactice şi cercetători. Prin experiența bogată şi calificarea lor, aceste cadre reprezin­tă un valoros potenţial ştiinţific. În u­­nele domenii s-au creat tradiţii, contu­­rîndu-se şcoli de cercetare care s-au afirmat, atît în țară cît şi peste ho­tare, prin rezultate valoroase într-un şir de domenii — feromagnetismul, rezistența materialelor, procedee noi în sudură, maşinile hidraulice, elec­trotehnica teoretică, electronica in­dustrială, calculul construcţiilor, chi­mia produşilor organici şi anorganici ş. a. Astfel, între anii 1960—1965 au putut fi rezolvate peste 1 000 de teme cuprinse în planurile de cer­cetare și un număr însemnat de teme în afara planurilor. Colectivele noastre de cercetare și-au concentrat atenția asupra unor probleme imediate și de perspectivă ale producției, urmărind să realizeze un echilibru între cerce­tarea fundamentală şi cea aplicativă. Experienţa arată că un important factor care condiţionează finalitatea cercetării este în primul rînd o cît mai justă orientare iniţială a acesteia — ştiut fiind că o investigaţie ştiinţi­fică prezintă largi garanții de aplica­bilitate şi finalizare atunci cînd răs­punde unei solicitări concrete, unei cerințe practice a producţiei. Un nu­măr important dintre femele cu ca­racter aplicativ, legate de probleme ale dezvoltării economice, au la bază — în ceea ce ne priveşte­­ con­tracte încheiate cu diferite întreprin­deri, departamente sau instituții. De­sigur, orientarea cercetării, în gene­ral spre soluţionarea unor probleme ale producţiei, favorizează sau confe­ră acesteia un anumit grad de fina­lizare. Acest grad de finalizare creşte şi mai mult atunci cînd i se asigură un cadru organizat de colaborare. în­suși contractul reprezintă în esență un instrument pentru finalizarea cerce­tării ; el nu se încheie ca un scop In sine, pentru ca o întreprindere sau alta să dispună in arhiva lor de un dosar cuprinzînd o soluționare teh­nică. Contractul pune în fața cercetă­rii sarcina de a soluționa în mod şti­inţific problemele, impune beneficia­rului şi producţiei obligaţia aplicării cercetărilor, bineînțeles cînd acestea corespund din punct de vedere eco­nomic și tehnic. Experiența a arătat că și-au găsit aplicare imediată şi eficientă acele cercetări în care au fost adîncite nu numai aspectele tehnice, ci şi cele economice ale problemelor studiate. Dintre cercetările ştiinţifice mai im­portante care sunt aplicate sau ur­mează să fie aplicate în producţie menţionăm lucrarea efectuată de că­tre un colectiv al Centrului de calcul din cadrul institutului politehnic, pe baza unui contract de colaborare în­cheiat cu Direcția pentru sistemati­zare, arhitectură şi proiectarea con­­strucţiilor-Banat. Este vorba de un sumator binar paralel cu 6 ranguri în vederea unui calculator electronic. Ca rezultat al cercetărilor, a fost con­struit un calculator electronic numeric la C.S.A.P.C.-Banat cu indici tehnico­­economici ridicati, care va fi dat în curînd în exploatare. Beneficiarul a primit din partea colectivului toată documentaţia referitoare la construc­ţia calculatorului fiindu-i totodată a­­sigurată o continuă asistenţă tehnică. Cercetările efectuate de cadrele di­dactice de la catedra de ma­şini hidraulice şi cercetătorii secţiei (Continuare în pag. a IlI-a) 6-8 ori PUNCTUL DE INTILNIRE A ŞTIINŢEI CU PRODUCŢIA Prof. ing. Constantin AVRAM membru corespondent al Academiei Imagine dintr-o uzină ? Nu. Fotografia reprezintă o parte din stafia de uscare şi granulare a furajelor verzi de la G.A.S. Liţa, raionul Turnu- Măgurele. Lucerna deshidratată în aceste instalatii și apoi granulată va intra in compozitia furajelor combinate folosite, mai ales, in hrana animalelor tinere Foto : Agerpres PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN Al COMITETULUI CENTRAI AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 6937 Vineri 1 aprilie 1966 4 PAGINI - 30 BANI OPINII Discutăm frecvent despre cunoaşterea vieţii, despre criteriul confruntării operei cu viața. Frecvent, dar şi unilateral, pentru că nu pufini sunt aceia care prin cunoaşterea vieţii înțeleg o „do­cumentare" rapidă (în anii trecuți la ţară, azi mai mult pe marile şantiere), iar principiul confruntării operei cu viața îl echivalează cu plat, fapte din ultime­le două decenii — crezînd că ne fericesc cu încă o frescă so­cială. Aşa cum subli­nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scriitorii au datoria de onoare de a se inspira din reali­tatea zilelor noastre, de a realiza opere va­loroase în centrul că­rora să stea figura mă­reaţă a celui ce edifi-"' că noua societate. Pentru a surprinde imaginea omului de azi, numai documenta­rea este, se înţelege, insuficientă. Nu vom derat, pe bună drep­­tate, ca unul dintre cei mai autorizaţi „por­­tretişti” ai intelectuali­tăţii interbelice. Dar romanele sale, nuve­lele, piesele de teatru — inclusiv Bălcescu — nu reprezintă ele, la urma urmei, sursa cea mai de preţ pentru a-l înțelege pe intelectua­lul, omul de cultură care a fost Camil Pe ■ trescu ? La fel staăi Lu­crurile cu George Că­­linescu. Aceștia nu s-au mărginit la a­ se „documenta", ci au abordat firesc subiec­tele pe care le-au ex- DOCUMENTAREA ARTISTULUI o comparare mecanica a textului artistic cu obiectul, să zicem aşa, investigat. Nu e de mi­rare deci că atunci cînd vine vorba, în­tr-un fel sau altul, des­pre cunoaşterea vieţii, apar deîndată zîmbete înţelegătoare. Vino­vaţi de metamorfoza­rea nedorită a unor postulate estetice im­portante în locuri co­mune nu sunt însă, cum s-ar crede, numai criticii, ci, după păre­rea mea, şi scriitori. Evident, acei scriitori care descriu maşini şi compun palide ima­gini umane (numind aceasta roman „de producție”), care se limitează să însăileze, avea niciodată un bun roman al otelului, să spunem, dacă prozato­rii se vor mulţumi să facă o cursă de cu­noaştere a vieţii (mai mult sau mai pufin în­delungată) pe lîngă cuptoarele Martin. Cu­noaşterea vieţii nu poate fi confundată cu documentarea. Ea implică mult, foarte mult, şi în primul rînd o comuniune spiritua­lă între creator şi eroii săi. Este nevoie ca prozatorul să cu­noască profund uni­versul uman pe care îşi propune să-l oglin­dească, să se identi­fice cu el. La noi Ca­mil Petrescu e consi­tras din principala lor experienţă de viaţă. După cum e greu de crezut că Moromeţii sau Groapa sunt rodul unor informaţii culese ad hoc. Romanele semnate de Marin Preda şi Eugen Barbu, precum operele lui Camil Petrescu sau George Călinescu (ca să rămînem la operele citate), învederează o privire a vieţii din in­terior. Bineînţeles, ar fi simplist să ne închi­puim că diferența de valoare dintre o car-Virgil ARDELEANU (Continuare în pag. IlI-a) LIBRETUL DE ECONOMII PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINŢE In vederea organizării acţiunii de economisire pentru construirea de locuinţe proprietate personală a cetăţenilor de la oraşe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a in­trodus libretul de economii pentru construirea de locuinţe. El se emite în sume fixe de 5 000 lei de către casele raionale şi orăşeneşti de economii şi de către agenţiile CEC autorizate în acest scop. Depunerile pe librete de econo­mii pentru construirea de locuinţe se fac pe numele persoanei care efectuează depunerea sau pe nu­mele altei persoane. La cererea ti­tularilor sau a altor persoane îm­puternicite să dispună asupra de­punerilor, sumele depuse pe astfel de librete pot fi restituite oricînd, sau transferate pe alte instrumente de economisire. Economiile depuse pe un asemenea libret, ca și acelea depuse pe alte instrumente de economisire, se pot folosi pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Pentru sumele depuse pe libre­tele de economii pentru construirea de locuinţe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani, prin trageri la sorţi trimestriale, la care partici­pă libretele de economii ale căror depuneri au fost păstrate la CEC în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea. Titularii libretelor ieşite cîştigă­­toare la o tragere la sorţi trimes­trială, care solicită sprijinul statu­lui în vederea construirii de lo­cuinţe, sunt preferaţi la încheierea contractelor pentru construirea a­­cestora, indiferent de mărimea avansurilor şi de vechimea depu­nerilor, dacă folosesc în întregime sumele cîştigate pentru constitui­rea avansurilor. Informații suplimentare pot fi luate la casele raionale (orăşeneşti) CEC. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XXIII-lea al P.C.U.S. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pen­tru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă a­­dresa dumneavoastră, delegaţi la congres, tuturor comuniştilor, în­tregului popor, salutul cald şi me­sajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al partidului nostru, al co­muniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresu­lui dumneavoastră. In documentele pe care le dezbateţi, în amplul ra­port prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii a­­bordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale acti­vităţii partidului comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarca­bile dobîndite de popoarele sovie­tice în dezvoltarea industriei, a ba­zei tehnico-materiale a agricultu­rii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile acti­vităţii sociale. Schimbările pro­funde petrecute în economia so­vietică, creşterea impetuoasă a for­ţelor de producţie au transformat "Uniunea Sovietică într-un stat so­cialist cu un uriaş potenţial eco­nomic, într-o mare putere indus­trială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folo­sirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dez­voltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Co­munist al Uniunii Sovietice — con­stituie un aport de mare însemnă­tate la întărirea forţei economice, politice, militare a sistemului mon­dial socialist, o contribuţie de sea­mă la creşterea influenţei socia­lismului, a forţilor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dez­voltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective în­­sufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înain­tarea continuă a patriei dumnea­voastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii So­vietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de cu­rînd bilanţul unor însemnate rea­lizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăp­tuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leni­­nistă la condiţiile concrete ale Ro­mâniei, folosind experienţa acu­mulată, partidul nostru perfecţio­nează continuu conducerea econo­miei, cercetării ştiinţifice, învăţă­­mîntului şi a altor domenii de acti­vitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnico­­materiale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, cores­punzător cerinţelor sporite ale de­­­săvîrşirii construcţiei socialismului, în vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la con­ducerea agriculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în ge­neral a democraţiei socialiste, po­trivit hotărîrii Comitetului Cen­tral al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regio­nale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Na­ţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, re­zultatele obţinute în această pe­rioadă, munca entuziastă desfăşu­rată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu nece­sităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al Româ­niei socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă re­laţii trainice de prietenie şi alian­ţă, de colaborare tovărăşească în domeniul economic, tehnico-ştiin­­ţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orîn­­duiri sociale, consultările şi vizi­tele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu demult de delegaţia ro­mână de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbi­rile purtate cu conducătorii parti­dului şi statului sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întă­rirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în in­teresul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa fră­ţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dez­voltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respec­tarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului reci­proc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltă­rii politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noa­stră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi com­ploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în pri­mejdie pacea lumii. Partidul şi gu­vernul ţării noastre cer cu hotă­­rîre încetarea agresiunii imperia­liste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acor­durilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietna­mez pentru libertatea şi indepen­denţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivită­ţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tova­răşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pen­tru întărirea unităţii ţărilor socia­liste şi a mişcării comuniste inter­naţionale pe baza egalităţii, a in­dependenţei fiecărui partid, a nea­mestecului în treburile interne, a marxism-leninismului şi interna­ţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uria­şe acţionează astăzi pentru demo­craţie şi progres social, pentru a­­părarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pentru rea­lizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a nor­melor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovără­şesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că di­ficultăţile existente în mişcarea co­munistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin efortu­rile stăruitoare, pline de răspun­dere şi de răbdare ale tuturor par­tidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coezi­unea mişcării comuniste şi munci­toreşti internaţionale. Exprimîn­­du-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi pre­cumpănitoare sînt interesele şi ţe­lurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism­­leninismului, al internaţionalismu­lui proletar, Partidul Comunist Ro­mân va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la în­tărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresu­lui, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru ferici­rea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, in interesul cau­zei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească ro­­mâno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socia­liste, a mişcării comuniste inter­naţionale ! LUCRĂRILE CONGRESULUI P.C.U.S. La Kremlin au conti­nuat joi lucrările celui de-al 23-lea Congres al P.C.U.S. Dezbătînd pro­blemele politico-sociale și economice actuale ale țârii, Congresul trasează noi perspective dezvol­tării multilaterale a Uniu­nii Sovietice. In cadrul dezbaterilor a luat cuvîntul A. Ko­­d­nian, prim-secretar al C.C. al P.C. din Armenia. El a arătat că in decursul septenalului venitul na­ţional al Armeniei a crescut cu 86 la sută, iar volumul global al pro­ducţiei industriale cu 90 la sută. Vorbitorul s-a referit la dezvoltarea u­­nor ramuri industriale ale republicii, cum sunt con­strucţia de aparate de precizie, electronica, ra­­dioelectronica, a relevat realizările astrofizicieni­lor, fizicienilor şi mate­maticienilor armeni. P.C.U.S. va continua să promoveze o politică ex­ternă de pace — a spus N. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Vorbitorul a con­damnat agresiunea impe­rialismului american îm­potriva poporului vietna­mez şi a susţinut poziţia R. D. Vietnam şi a Fron­tului Naţional de Elibera­re din Vietnamul de sud cu privire la căile de soluţionare a problemei vietnameze. Referindu-se la unele aspecte ale vieţii interne a Uniunii Sovietice, vor­bitorul a subliniat că plenara din octombrie (1964) a C.C. al P.C.U.S. a dezvăluit lipsurile gene­rate de atitudinea subiec­tivistă în rezolvarea u­­nor probleme importante. P.C.U.S., a spus vorbitorul, a depus o activitate sus­ţinută pentru eliminarea acestor lipsuri. El s-a ocupat pe larg de dez­voltarea democraţiei so­vietice, a activităţii So­vietului Suprem şi a so­vietelor locale, de întă­rirea legislaţiei socialiste. D. Rasulov, prim-secre­tar al C.C. al P.C. din Tadjikistan, a arătat prin­tre altele că dezvoltarea continuă a agriculturii sovietice cere perfecţio­narea raporturilor sociale la sate, exprimîndu-şi pă­rerea că la aceasta va contribui cel de-al treilea Congres unional al col­hoznicilor care va adopta noul statut al artelului a­­gricol. Congresul a ascultat apoi raportul Comisiei de validare prezentat de I. Kapitonov, secretar al C.C. al P.C.U.S. La Con­gres participă 1141 mun­citori, 554 colhoznici şi lu­crători din sovhozuri, 350 oameni de ştiinţâ, 147 oa­meni de cultură şi artă, cei nouă cosmonauţi so­vietici — membri de par­tid — etc. 55 la sută din delegaţi au studii supe­rioare. A luat cuvîntul V. Mat­­kevici, ministrul agricultu­rii, care a infâţişat măsu­rile preconizate în noul plan cincinal pentru dez­voltarea agriculturii so­vietice. Primul secretar al Comitetului regional de partid din Başkiria, Z. Nu­riev, a arătat că regiunea a devenit nu numai un centru important al indus­triei petroliere, ci şi al in­dustriei chimice şi petro­chimice ; în viitorul cinci­nal aceste ramuri vor lua o şi mai mare amploare. In şedinţa de dimineaţă a rostit o cuvîntare de sa­lut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R. Cu­vîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu aplauze. Congresul a mai fost sa­lutat de W. Rochet, secre­tar general al P.C. Fran­cez, A. Novotny, prim-se­cretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, J. Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. Longo, secre­tar general al P.C. Italian, T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, A. Hart Davalos, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Cuban, D. Ibárrumi, preşedinte al P.C. din Spania. Dezbaterile pe margi­nea raportului de activi­tate al C.C. al P.C.U.S. şi al Comisiei centrale de revizie continuă. Al. CIMPEANU A. MUNTEANU De la corespondenţii noştri speciali ■HniHBBH LONDRA IN U.R.S.S. A FOST LANSATĂ minat operațiile dev.1.0“15's­au ,er'! STAŢIA AUTOMATĂ „LUNA­ 10" fWJflWiWRffW LA DAKAR Scopul principal al stației este I mJjL­IJUIJILLaj f A. J li»J Iff p ^ . elaborarea unor sisteme care să ași­începe astăzi primul Festival mon- . ... .... . . . dial al artei negre, la care parti­­gure crearea unui satelit artificial al d­pă 44 de țări. Lum­i.

Next