Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)
1966-04-01 / nr. 6937
• La Timişoara 500 de cercetători in domeniul tehnicii la lucru • Contractele noastre cu uzinele • Unul din rezultate-noul calculator electronic numeric • Beneficiari care ignoră o soluţie ce ridică productivitatea de Este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat că cercetarea ştiinţifică nu reprezintă un scop în sine ; ea trebuie să aibă o finalitate, într-un timp mai apropiat sau mai îndepărtat, bine precizată. Acest adevăr s-a impus cu atît mai pregnant astăzi cînd știința devine o forță nemijlocită de producjie, iar producția o consecință tehnologică — amplă, eficientă şi spectaculoasă — a ştiinţei moderne. Aşa cum s-a subliniat de către conducerea de partid, cerințele dezvoltării economice, construirea de mari obiective industriale, mecanizarea şi automatizarea producției, perfecţionarea proceselor tehnologice, valorificarea superioară a bogăţiilor şi resurselor ţării impun o dublă sarcină : cercetarea să fie strîns legată de necesităţile practicii şi beneficiarii cercetării să aplice efectiv în producţie rezultatele obținute. Abordînd această problemă în lumina experienței şi activităţii cercetătorilor din Timişoara, menţionez, în primul rînd, că, în prezent, la Institutul politehnic, la Centrul de cercetări tehnice al Academiei şi la filiala Institutului de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor (I.N.C.E.R.C.) lucrează peste 500 de oameni de ştiință, cadre didactice şi cercetători. Prin experiența bogată şi calificarea lor, aceste cadre reprezintă un valoros potenţial ştiinţific. În unele domenii s-au creat tradiţii, conturîndu-se şcoli de cercetare care s-au afirmat, atît în țară cît şi peste hotare, prin rezultate valoroase într-un şir de domenii — feromagnetismul, rezistența materialelor, procedee noi în sudură, maşinile hidraulice, electrotehnica teoretică, electronica industrială, calculul construcţiilor, chimia produşilor organici şi anorganici ş. a. Astfel, între anii 1960—1965 au putut fi rezolvate peste 1 000 de teme cuprinse în planurile de cercetare și un număr însemnat de teme în afara planurilor. Colectivele noastre de cercetare și-au concentrat atenția asupra unor probleme imediate și de perspectivă ale producției, urmărind să realizeze un echilibru între cercetarea fundamentală şi cea aplicativă. Experienţa arată că un important factor care condiţionează finalitatea cercetării este în primul rînd o cît mai justă orientare iniţială a acesteia — ştiut fiind că o investigaţie ştiinţifică prezintă largi garanții de aplicabilitate şi finalizare atunci cînd răspunde unei solicitări concrete, unei cerințe practice a producţiei. Un număr important dintre femele cu caracter aplicativ, legate de probleme ale dezvoltării economice, au la bază — în ceea ce ne priveşte contracte încheiate cu diferite întreprinderi, departamente sau instituții. Desigur, orientarea cercetării, în general spre soluţionarea unor probleme ale producţiei, favorizează sau conferă acesteia un anumit grad de finalizare. Acest grad de finalizare creşte şi mai mult atunci cînd i se asigură un cadru organizat de colaborare. însuși contractul reprezintă în esență un instrument pentru finalizarea cercetării ; el nu se încheie ca un scop In sine, pentru ca o întreprindere sau alta să dispună in arhiva lor de un dosar cuprinzînd o soluționare tehnică. Contractul pune în fața cercetării sarcina de a soluționa în mod ştiinţific problemele, impune beneficiarului şi producţiei obligaţia aplicării cercetărilor, bineînțeles cînd acestea corespund din punct de vedere economic și tehnic. Experiența a arătat că și-au găsit aplicare imediată şi eficientă acele cercetări în care au fost adîncite nu numai aspectele tehnice, ci şi cele economice ale problemelor studiate. Dintre cercetările ştiinţifice mai importante care sunt aplicate sau urmează să fie aplicate în producţie menţionăm lucrarea efectuată de către un colectiv al Centrului de calcul din cadrul institutului politehnic, pe baza unui contract de colaborare încheiat cu Direcția pentru sistematizare, arhitectură şi proiectarea construcţiilor-Banat. Este vorba de un sumator binar paralel cu 6 ranguri în vederea unui calculator electronic. Ca rezultat al cercetărilor, a fost construit un calculator electronic numeric la C.S.A.P.C.-Banat cu indici tehnicoeconomici ridicati, care va fi dat în curînd în exploatare. Beneficiarul a primit din partea colectivului toată documentaţia referitoare la construcţia calculatorului fiindu-i totodată asigurată o continuă asistenţă tehnică. Cercetările efectuate de cadrele didactice de la catedra de maşini hidraulice şi cercetătorii secţiei (Continuare în pag. a IlI-a) 6-8 ori PUNCTUL DE INTILNIRE A ŞTIINŢEI CU PRODUCŢIA Prof. ing. Constantin AVRAM membru corespondent al Academiei Imagine dintr-o uzină ? Nu. Fotografia reprezintă o parte din stafia de uscare şi granulare a furajelor verzi de la G.A.S. Liţa, raionul Turnu- Măgurele. Lucerna deshidratată în aceste instalatii și apoi granulată va intra in compozitia furajelor combinate folosite, mai ales, in hrana animalelor tinere Foto : Agerpres PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN Al COMITETULUI CENTRAI AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 6937 Vineri 1 aprilie 1966 4 PAGINI - 30 BANI OPINII Discutăm frecvent despre cunoaşterea vieţii, despre criteriul confruntării operei cu viața. Frecvent, dar şi unilateral, pentru că nu pufini sunt aceia care prin cunoaşterea vieţii înțeleg o „documentare" rapidă (în anii trecuți la ţară, azi mai mult pe marile şantiere), iar principiul confruntării operei cu viața îl echivalează cu plat, fapte din ultimele două decenii — crezînd că ne fericesc cu încă o frescă socială. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scriitorii au datoria de onoare de a se inspira din realitatea zilelor noastre, de a realiza opere valoroase în centrul cărora să stea figura măreaţă a celui ce edifi-"' că noua societate. Pentru a surprinde imaginea omului de azi, numai documentarea este, se înţelege, insuficientă. Nu vom derat, pe bună dreptate, ca unul dintre cei mai autorizaţi „portretişti” ai intelectualităţii interbelice. Dar romanele sale, nuvelele, piesele de teatru — inclusiv Bălcescu — nu reprezintă ele, la urma urmei, sursa cea mai de preţ pentru a-l înțelege pe intelectualul, omul de cultură care a fost Camil Pe ■ trescu ? La fel staăi Lucrurile cu George Călinescu. Aceștia nu s-au mărginit la a se „documenta", ci au abordat firesc subiectele pe care le-au ex- DOCUMENTAREA ARTISTULUI o comparare mecanica a textului artistic cu obiectul, să zicem aşa, investigat. Nu e de mirare deci că atunci cînd vine vorba, într-un fel sau altul, despre cunoaşterea vieţii, apar deîndată zîmbete înţelegătoare. Vinovaţi de metamorfozarea nedorită a unor postulate estetice importante în locuri comune nu sunt însă, cum s-ar crede, numai criticii, ci, după părerea mea, şi scriitori. Evident, acei scriitori care descriu maşini şi compun palide imagini umane (numind aceasta roman „de producție”), care se limitează să însăileze, avea niciodată un bun roman al otelului, să spunem, dacă prozatorii se vor mulţumi să facă o cursă de cunoaştere a vieţii (mai mult sau mai pufin îndelungată) pe lîngă cuptoarele Martin. Cunoaşterea vieţii nu poate fi confundată cu documentarea. Ea implică mult, foarte mult, şi în primul rînd o comuniune spirituală între creator şi eroii săi. Este nevoie ca prozatorul să cunoască profund universul uman pe care îşi propune să-l oglindească, să se identifice cu el. La noi Camil Petrescu e consitras din principala lor experienţă de viaţă. După cum e greu de crezut că Moromeţii sau Groapa sunt rodul unor informaţii culese ad hoc. Romanele semnate de Marin Preda şi Eugen Barbu, precum operele lui Camil Petrescu sau George Călinescu (ca să rămînem la operele citate), învederează o privire a vieţii din interior. Bineînţeles, ar fi simplist să ne închipuim că diferența de valoare dintre o car-Virgil ARDELEANU (Continuare în pag. IlI-a) LIBRETUL DE ECONOMII PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINŢE In vederea organizării acţiunii de economisire pentru construirea de locuinţe proprietate personală a cetăţenilor de la oraşe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus libretul de economii pentru construirea de locuinţe. El se emite în sume fixe de 5 000 lei de către casele raionale şi orăşeneşti de economii şi de către agenţiile CEC autorizate în acest scop. Depunerile pe librete de economii pentru construirea de locuinţe se fac pe numele persoanei care efectuează depunerea sau pe numele altei persoane. La cererea titularilor sau a altor persoane împuternicite să dispună asupra depunerilor, sumele depuse pe astfel de librete pot fi restituite oricînd, sau transferate pe alte instrumente de economisire. Economiile depuse pe un asemenea libret, ca și acelea depuse pe alte instrumente de economisire, se pot folosi pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Pentru sumele depuse pe libretele de economii pentru construirea de locuinţe, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani, prin trageri la sorţi trimestriale, la care participă libretele de economii ale căror depuneri au fost păstrate la CEC în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea. Titularii libretelor ieşite cîştigătoare la o tragere la sorţi trimestrială, care solicită sprijinul statului în vederea construirii de locuinţe, sunt preferaţi la încheierea contractelor pentru construirea acestora, indiferent de mărimea avansurilor şi de vechimea depunerilor, dacă folosesc în întregime sumele cîştigate pentru constituirea avansurilor. Informații suplimentare pot fi luate la casele raionale (orăşeneşti) CEC. Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XXIII-lea al P.C.U.S. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la congres, tuturor comuniştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră. In documentele pe care le dezbateţi, în amplul raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii abordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii partidului comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile dobîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impetuoasă a forţelor de producţie au transformat "Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, politice, militare a sistemului mondial socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţilor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltării viitoare a ţării, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al cauzei socialismului şi păcii. Vă urăm, dragi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnicomateriale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, corespunzător cerinţelor sporite ale desăvîrşirii construcţiei socialismului, în vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agriculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit hotărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obţinute în această perioadă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotărîrilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu demult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului în treburile interne, a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pentru realizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că dificultăţile existente în mişcarea comunistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin eforturile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi precumpănitoare sînt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxismleninismului, al internaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, in interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale ! LUCRĂRILE CONGRESULUI P.C.U.S. La Kremlin au continuat joi lucrările celui de-al 23-lea Congres al P.C.U.S. Dezbătînd problemele politico-sociale și economice actuale ale țârii, Congresul trasează noi perspective dezvoltării multilaterale a Uniunii Sovietice. In cadrul dezbaterilor a luat cuvîntul A. Kodnian, prim-secretar al C.C. al P.C. din Armenia. El a arătat că in decursul septenalului venitul naţional al Armeniei a crescut cu 86 la sută, iar volumul global al producţiei industriale cu 90 la sută. Vorbitorul s-a referit la dezvoltarea unor ramuri industriale ale republicii, cum sunt construcţia de aparate de precizie, electronica, radioelectronica, a relevat realizările astrofizicienilor, fizicienilor şi matematicienilor armeni. P.C.U.S. va continua să promoveze o politică externă de pace — a spus N. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Vorbitorul a condamnat agresiunea imperialismului american împotriva poporului vietnamez şi a susţinut poziţia R. D. Vietnam şi a Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud cu privire la căile de soluţionare a problemei vietnameze. Referindu-se la unele aspecte ale vieţii interne a Uniunii Sovietice, vorbitorul a subliniat că plenara din octombrie (1964) a C.C. al P.C.U.S. a dezvăluit lipsurile generate de atitudinea subiectivistă în rezolvarea unor probleme importante. P.C.U.S., a spus vorbitorul, a depus o activitate susţinută pentru eliminarea acestor lipsuri. El s-a ocupat pe larg de dezvoltarea democraţiei sovietice, a activităţii Sovietului Suprem şi a sovietelor locale, de întărirea legislaţiei socialiste. D. Rasulov, prim-secretar al C.C. al P.C. din Tadjikistan, a arătat printre altele că dezvoltarea continuă a agriculturii sovietice cere perfecţionarea raporturilor sociale la sate, exprimîndu-şi părerea că la aceasta va contribui cel de-al treilea Congres unional al colhoznicilor care va adopta noul statut al artelului agricol. Congresul a ascultat apoi raportul Comisiei de validare prezentat de I. Kapitonov, secretar al C.C. al P.C.U.S. La Congres participă 1141 muncitori, 554 colhoznici şi lucrători din sovhozuri, 350 oameni de ştiinţâ, 147 oameni de cultură şi artă, cei nouă cosmonauţi sovietici — membri de partid — etc. 55 la sută din delegaţi au studii superioare. A luat cuvîntul V. Matkevici, ministrul agriculturii, care a infâţişat măsurile preconizate în noul plan cincinal pentru dezvoltarea agriculturii sovietice. Primul secretar al Comitetului regional de partid din Başkiria, Z. Nuriev, a arătat că regiunea a devenit nu numai un centru important al industriei petroliere, ci şi al industriei chimice şi petrochimice ; în viitorul cincinal aceste ramuri vor lua o şi mai mare amploare. In şedinţa de dimineaţă a rostit o cuvîntare de salut tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu aplauze. Congresul a mai fost salutat de W. Rochet, secretar general al P.C. Francez, A. Novotny, prim-secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, J. Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. Longo, secretar general al P.C. Italian, T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, A. Hart Davalos, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Cuban, D. Ibárrumi, preşedinte al P.C. din Spania. Dezbaterile pe marginea raportului de activitate al C.C. al P.C.U.S. şi al Comisiei centrale de revizie continuă. Al. CIMPEANU A. MUNTEANU De la corespondenţii noştri speciali ■HniHBBH LONDRA IN U.R.S.S. A FOST LANSATĂ minat operațiile dev.1.0“15'sau ,er'! STAŢIA AUTOMATĂ „LUNA 10" fWJflWiWRffW LA DAKAR Scopul principal al stației este I mJjLIJUIJILLaj f A. J li»J Iff p ^ . elaborarea unor sisteme care să așiîncepe astăzi primul Festival mon- . ... .... . . . dial al artei negre, la care partigure crearea unui satelit artificial al dpă 44 de țări. Lumi.