Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)

1966-04-01 / nr. 6937

PAGINA 2 SCÂNTEIA „OMUL FÂRÂ TEMPERATURA“ Relaţia om-societate, deal om-oameni, implică norme mo­rale izvorate din respectul şi răspunderea fiecăruia faţă de colectivitate şi ale colectivităţii faţă de fiecare membru al ei. Tocmai acest raport social era pus în discuţie de arti­colul cu titlul de mai sus, apărut în „Scînteia* nr. 6886. Pu­blicăm mai jos cîteva dintre scrisorile primite la redacţie după publicarea lui. O armă civilizată Cum să reacţionăm faţă de faptele pentru încadrarea cărora legile în vigoare s-ar părea că nu au articole, ori dacă au, situaţii locale sau de mo­ment împiedică identificarea şi tra­gerea la răspundere a vinovaţilor ? Articolul nu dă soluţii şi nici nu ple­dează pentru soluţii administrative. In cele ce urmează vreau să arăt une­le situaţii în care m-am aflat şi în care, mărturisesc sincer, nu am ştiut ce atitudine să iau. ...Vii noaptea tîrziu de la muncă şi asişti la un „concurs“ de spargere a globurilor unui întreg şir da lămpi din parc. Eşti singur, într-un loc sin­guratic, iar cei care sparg globurile sînt ctţiva. Ce ai de făcut ? Intri într-un local. Cîţiva consuma­tori — mai mult ori mai puţin tur­mentaţi — s-au dezlănţuit în discu­ţii, înjurături şi trec chiar la acosta­rea unei femei de la masa vecină. Gazdele, adică personalul localului, nu intervin, iar chefliii „se distrează" jignind pe alţi consumatori. Pot fi date multe asemenea exemple. Ce ai de făcut? Gîndindu-mă la toate acestea vreau să fac o propunere, a cărei aplicare consider că ar „în­călzi” pe indiferenţi şi ar frîna atitu­dini şi porniri antisociale , să găsim în ziare o rubrică permanentă în care să putem supune judecăţii opi­niei publice pe cei care săvîrşesc asemenea fapte condamnabile, şi, totodată, să fie popularizaţi oamenii care intervin curajos în apărarea re­gulilor de convieţuire. Sunt convins că aceasta ar avea o însemnată in­fluenţă educativă. Ing. Vasile OPRICA Bucureşti O crizantemă smulsă... Formarea „omului cu temperatură*, care să vibreze la tot ce se petrece în jurul său, să reacţioneze prompt în in faţa oricărui act antisocial, este un proces îndelungat, complex. Aş vrea să mă refer însă la unele aspecte ale acestui proces. Am văzut, de pildă, elevi călcind iarba în parc şi rupînd flori — şi attţia oameni, tineri şi bătrîni, în trecere pe acolo, n-au Intervenit. Ba, dacă le-am atras copiilor atenţia, unul dintre tre­cători s-a răstit la mine: „Ce te ames­teci dom'le ? Lasă-i să se joace ! Ce, e parcul dumitale ?* Dar cum poţi ră­­mîne indiferent cînd, la o vîrstă fra­gedă, acestor copii nu li se insuflă respect faţă de bunurile publice ? Cu ce alte năzdrăvănii se vor „distra" mîine cei needucaţi astăzi ? Altă dată, o femeie a scos, cu ră­dăcină cu tot, nişte crizanteme plan­tate în faţa hotelului „Carpaţi“ şi le-a luat într-o plasă. Lumea a văzut-o, dar n-a intervenit nimeni. Am încer­cat s-o opresc , a făcut zarvă. Trecă­torii s-au adunat, totuşi nici unul nu mi s-a alăturat. În multe cazuri avem de-a face nu numai cu acte antisociale sau necon­forme regulilor de conduită civilizată, ci şi cu mentalitatea înapoiată a ui­nora care nu numai că nu iau ei înşişi atitudine, dar îi admonestează pe cei ce consideră de datoria lor să nu ră­­mînă indiferenţi. Şcoala, organizaţiile obşteşti ar trebui să-şi pună, ca un obiectiv important al activităţii lor, sarcina de a folosi şi asemenea îm­prejurări ca prilejuri de educaţie. Prof. I. HAŞEGANU Braşov încă, pus la cale de unul dintre ei, a sustras bani din geanta mamei sale. Soţia mea s-a dus să vorbească, cum era şi firesc, cu părinţii băiatu­lui. Tatăl lui nu s-a arătat însă deloc alarmat de cele auzite, pretinzînd că mai auzise asemenea învinuiri la a­­dresa fiului său, dar că... nu crede. Ne străduim — şi nu precupeţim nici un efort, nici un sacrificiu — să ne educăm copiii pentru a deveni oameni harnici şi cinstiţi, dar străda­nia noastră iată cât de repede poate fi anihilată. Ce-i de făcut ? Să ne ţinem copiii în „turnul de fildeş* al locuinţei, încuiaţi cu şapte lacăte, pentru a-i feri de influenţa negativă a unor copii lăsaţi de părinţi indi­ferenţi să crească ca nişte buruieni ? Consider că un părinte care, indife­rent dacă din dragoste sau din ne­păsare, nu ia în seamă semnalele pri­vind apucături greşite este vinovat atît faţă de copilul său cît şi faţă de colectivitate. Ing. Gheorghe ALBINESCU Braşov Puşculiţa Vreau să relatez un cez dintre a­­celea în care lipsa de „temperatură“ poate avea consecinţe nefaste. Este vorba de educaţia copiilor. Cu cîteva luni în urmă, băiatul meu, de vîrstă preşcolară, şi-a manifestat dorinţa de a învăţa să cînte la vioa­ră. M-am gîndit să-i cumpăr o vioară cînd va fi un clasa I. În acest scop i-am cumpărat, pînă una alta, o puş­culiţă şi l-am îndemnat să-şi strîngă bănuţ cu bănuţ. De fiecare dată cînd primeam salariul îi dădeam o anu­mită sumă, pe care el o depunea în puşculiţă. Am convenit să scoatem banii la 1 Ianuarie 1967 şi cu ei să-şi cumpere instrumentul dorit. Tn felul acesta, mă gîndeam, cultiv la el spi­ritul de economie, îl învăţ să cheltu­iască banii cu folos. Cîteva luni, fiul meu nici n-a avut măcar curiozitatea să vadă cum se deschide micul „seif". Tntr-o zi am constatat însă că băiatul golise puş­culiţa. Luat din scurt, mi-a declarat că doi băieţi cu care se juca de obicei în curte, aflînd că el stringe bani, l-au îndemnat să-i scoată din puşcu­liţă şi să facă împreună „cumpără­turi“. Le-a urmat îndemnul. Mai mult Ambiență plă­cută în noua cramă „La Ca­lul Bălan“ diin Tîrgu-Mureș Foto : Gh. Vtat­ă TEATRE : Sala Palatului : SFlNTUL MITICA BLAJINA (spectacol pre­zentat da Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra") — 19,30. • Teatrul de Operă și Balet : TRAVIATA — 19,30. • Teatrul de stat de operetă : PRINȚESA CIRCULUI — 19,30. • Teatrul National „I. L. Caragiale" (sala Comedia) : DIN JALE SE ÎNTRUPEAZĂ ELECTR­O — 19, (sala Studio) : TE­ZAURUL LUI JUSTINIAN — 19,30. • Teatrul de Comedie : RINOCERII — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Bd. Schitu Mă­gureanu nr. 1) : UN TRAMVAI NUMIT DORINȚA — 19,30, (sala din str. Al. Sahia nr. 76 A) : CAZUL OPPENHEIMER — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara" : SCAUNELE — 20. • Teatrul „Barbu Delavrancea" : NOAPTEA LA DRUMUL MARE — 20. 0 Teatrul Mic : SIMPLE COINCIDENȚE — 19.30. 0 Teatrul evreiesc de stat : IDEI... PENTRU O REVISTĂ — 20. • Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale" : SLUGA LA DOI STAPINI — 20. • Teatrul „Ţăndărică” (sala din Calea Victoriei) : GULIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR — 10, 16,30, (sala din str. Academiei) : AMNARUL — 17. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : REVISTA DRAGOSTEI — 20, (sala Victoria) : OMUL ZĂPEZILOR — 20. • Ansamblul artistic al C.C.S. : PE TREPTE DE LUMINA —20.­0 Circul de stat : SPECTACOL PREZENTAT DE CIRCUL MARE DIN MOSCOVA — 19.30. CINEMATOGRAFE 0 CORĂBIILE LUNGI — cinemascop: Patria — 8,30: 11: 13,30: 16: 18,45: 21,15. 0 RĂSCOALA — cinemascop : Bucureşti (completare Ţara Haţegului) — 8,45: 11: 13,30: 16: 18,30: 21, Griviţa — 9,30: 11,45: 14: 16,15: 18,30 : 20,45: 0 LA PORŢILE PĂMÎNTULUI — cinemascop: Republica (com­­­pletare Un bloc neobişnuit) — 10: 12: 14,45: 16,45: 18,45 : 21. 0 DON QUIJOTE : Cinemateca — 10: 12: 14. 0 FINALA BUCLUCASA : Luceafărul — 9:30: 11,45: 14: 16,15: 18,30: 20,45. 0 LUMINA VERDE — cinemascop : Rahova (completare Au fost salvaţi) — 16: 18,15: 20,30. 0 FIFI ÎNARIPATUL : Capitol (completare Politeţe 1) — 9:45­ 12: 14,15: 16,30: 18,45: 21, Tomis — 9: 11: 13» 15: 17» 19: 21, Modern — 10: 12» 15» 17: 19: 21 (la ambele completarea Pa­siuni). 0 TRANZIT — cinemascop : Festival (completare Plasma) — 10: 12, 14: 16,15» 18,30: 20,45, Feroviar (completare Redaţi-ne viaţa) — 9,30: 11,45, 14, 16,15, 18,30: 20,45. 0 TOM JONES : Victoria (completare Tîrguri şi Iarmaroace) — 9,30: 12,15, 15, 17,45, 20,30, Lira (completare Vizita condu­ cătorilor de partid şi de stat in regiunea Crişana) — 15» 17,44» 20 30. 0 UNCHIUL MEU­­ Central — 9,30, 11,45, 14, 16,14» 18,30» 20,45. 0 DEPĂŞIREA : Lumina (completare Lucrările primei consfă­tuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii) — 9,30| 11,45, 14| 16,15, 18,30, 21. 0 800 DE LEGHE PE AMAZOANE : Union (completare Lucră­rile primei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii) — 15,30, 18, 20,30. 0 ANI CLOCOTITORI : Doina — 11,15, 13,30, 18, 18,30 , 21, Arta — 10, 12,30, 15,30, 18 , 20,30 (la ambele completarea Politeţe­i). 0 CĂLĂTORIE IMAGINARĂ — MUZEUL ZAMBACCIAN — ŞCOALA DE LA MERI — LINIŞTE — COMORI DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ — INIMĂ MARE — ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ NR. 5/1965 , Timpuri Noi — 10—21 In continuare. 0 CEA MAI FRUMOASĂ : Giuleşti (completare Lucrările pri­mei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii) — 16, 18,15, 20,30, Moşilor (completare Scoarţe populare) — 15,30: 18, 20,30. 0 BEATA : Înfrăţirea între popoare — 10: 15,45, 18, 20,15, Aurora — 9,45, 12: 14,15, 16,30, 18,45 , 21 (la ambele comple­tarea Pîrvu-Mutu zugravul). 0 WINNETOU — cinemascop (seria a II-a) , Excelsior (com­pletare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Banat) — 10; 12,30; 15,30; 18, 20,30. 0 PROCESUL ALB — cinemascop : Dacia — 9,45—12,15 In continuare : 15; 17,45; 20,30, Ferentari — 15,30; 18, 20,30. 0 PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii : Buzeşti — 16, 19,30. 0 ŞAH LA REGE : Cosmos (completare Adam şi Eva în Fiat lux) — 16, 18, 20. 0 A FOST CÎNDVA HOŢ — cinemascop : Bucegi — 10, 12,30, 15,30, 18, 20,30, Flamura — 9,15, 11,30, 13,45, 16; 18,15, 20,30 (la ambele completarea Răşinari), Gloria (completare Cînd so­ţia e plecată) — 9, 11,15, 13,30; 16, 18,30; 21, Floreasna (com­pletare Ajutor, mă înec) — 10: 12,30, 15,30, 18, 20,30. 0 FEMEIA IN HALAT : Unirea (completare Tîrguri și iarma­roace) — 16: 18,15, 20,30. 0 IN PUSTIUL PATAGONIEI : Flacăra (completare Sărbăto­rirea Unirii Principatelor Române) — 15,30, 18, 20,30. 0 GUSTUL MIERII : Vitan — 16: 18,15, 20,15. TELEVIZIUNE 0 19,00 — Telejurnalul de seară 0 19,15 — Pentru cei mici­­ „Intîmplări cu pisicuţe şi căţei“ 0 19,45 — Pentru şcolari . Pagini de fizică 0 20,00 — Săptămîna 0 21,00 — Avanpremieră 0 21,15 — Folclor bihorean 0 21,40 — Teleglob. Emisiune de călătorii geografice. Expediţie pe Valea Dracului (Alaska) 0 22,05 — Muzică... de 1 aprilie. Emisiune de micro-varietăți 0 22,40 — Telejurnalul de noapte 0 22,50 — Buletinul meteo­rologic 0 22,55 — închiderea emisiunii. ^Pe m~teme medicale^) PUTEM DIRIJA INTENSITATEA ŞI DURATA VIEŢII NOASTRE? Posedă oare ştiinţa şi medici­na contemporană suficiente re­surse care să asigure omului condiţiile optime pentru a se menţine in stare de sănătate bună pînă la vîrste foarte înain­tate, sau cel puţin pentru a pre­veni apariţia prematură a bătrî­­neţii ? în epoca noastră, progre­sul social-economic, creşterea ni­velului cunoştinţelor ştiinţifice de biologie, descoperiri importante în medicină (antibiotice, vacci­nări etc) determină modificări profunde în structura populaţiei, deschid perspective luminoase spre atingerea unei longevităţi potenţiale (durata maximă de viaţă) sporite. Un număr tot mai mare de oameni ajung la o vîrstă înaintată, fapt care a creat şi premisele pentru dezvoltarea unor discipline noi : gerontolo­gie şi geriatria, care se ocupă cu studiul procesului normal de îm­­bătrînire şi al bolilor bătrîneţii. Se cunosc azi o serie de factori care pot influenţa viteza de des­făşurare a filmului vieţii, fie în sensul unei accelerări, fie în sen­sul unei încetiniri. Ne apro­piem astfel tot mai mult de mo­mentul în care vom putea dirija în mod raţional derularea acestui film, prevenind atît apariţia pre­matură a bătrîneţii, cît şi scurta­rea duratei de viaţă a omului. De ce nu îmbătrînim toţi la fel ? Se ridică problema : de ce unii semeni ai noştri la vîrstă de 40—50 ani îşi pierd elanul de viaţă, obosesc cu uşurinţă, miş­cările corpului şi mersul lor de­vin mai lente, reţin cu oarecare dificultate noţiunile noi, cu un cuvint iau caracteristicile unor oameni mult mai bătrîni decît vîrstă pe care o au în realitate, în comparaţie cu alţii, care la 70—80 de ani uimesc încă prin vigoarea lor fizică şi intelectuală ? De ce etapa finală a vieţii se instalează la unii atît de prematur faţă de evoluţia normală a ontogenezei (procesul de dezvoltare a fiinţei) umane ? Ştiinţa biologică nu posedă încă totalitatea cunoştinţelor care să explice cauza şi mecanismul îm­­bătrînirii. Menţionăm doar că, le­gat de anumite fapte cunoscute, s-au emis mai bine de 120 de teorii asupra îmbătrînirii. În mod normal, semnele carac­teristice şi particularităţile bătrî­­neţii devin manifeste abia în ju­rul vîrstei de 60 de ani, cu toate că procesul de îmbătrînire în­cepe cu mult mai devreme, după încheierea perioadei de creştere (20—25 ani) sau, după unii au­tori, chiar de la naştere. Cînd vi­teza procesului de îmbătrînire este crescută, semnele bătrîneţii devin aparente cu 1—2 decenii înainte de vîrstă de 60 de ani ; vorbim atunci de o îmbătrînire prematură. Într-un şir de cercetări făcute atît la noi, cît şi în alte ţări au fost studiaţi principalii factori care influenţează viteza de îm­bătrînire. S-au putut stabili astfel 3 mari categorii şi anume : fac­­tori genetici (ereditari), factori ecologici (climatici, nutriţionali, profesionali, sociali) şi factori pa­tologici, îmbătrînirea prematură se dez­voltă mai ales sub influenţa unor condiţii defavorabile de mediu, a factorilor din natură şi socie­tate care pot dăuna sănătăţii. Aşa, de pildă, carenţa alimentară îndelungată, mediul toxic sau Dr. Cornel DAVID munca istovitoare sunt în mare măsură responsabile de diferen­ţele considerabile observate în ritmul de îmbătrînire a diferitelor populaţii umane şi în interiorul aceleiaşi populaţii, la diversele categorii social-economice. Sunt împrejurări în care îmbătrînirea prematură apare fără o cauză a­­parentă şi numai făcînd investi­gaţii la ascendenţii direcţi (ge­neraţii de părinţi şi bunici) pu­tem decela prezenţa factorului ereditar (deci apariţia procesului de îmbătrînire la mai multe ge­neraţii). Una din cele mai comune for­me de îmbătrînire prematură este cea provocată de boli or­ganice cronice, care afectează o funcţie esenţială a organis­mului. Datorită strînsei interde­pendenţe dintre organe, este natural că o tulburare funcţio­­nală intervenită la un organ poate antrena tulburări şi în funcţia altor organe, determinînd astfel extinderea şi anticiparea procesului de îmbătrînire în în­tregul organism. Printre bolile cronice cu largă răspîndire, care se repercutează în modul cel mai negativ asupra troficităţii (nutriţiei) ţesuturilor, menţionăm în primul rînd bolile sistemului nervos central, ale aparatului circulator (ateroscleroză, hiper­tensiune arterială), ale aparatu­lui respirator (scleroză pulmo­nară), ale sistemului endocrin (diabet, obezitate) etc. In esen­ţă, toate aceste afecţiuni duc la tulburări de nutriţie a ţesuturi­lor prin încetinirea şi vicierea metabolismului, ceea ce poate avea drept consecinţă o îmbă­trînire prematură. Din cercetă­rile noastre a reieşit că îmbătrî­nirea prematură apare adesea însoţită de mai multe afecţiuni. Să ne îngrijim din tinereţe, nu după 50 de ani ! Pentru prevenirea îmbătrînirii premature este necesar să înlă­turăm factorii care pot dăuna sănătăţii. Trebuie să începem a ne îngriji nu atunci cînd am depăşit 50 de ani, ci cît mai tim­puriu posibil. Trebuie evitate nu numai cauzele ce produc o îmbătrînire acută, ci mai ales acelea care în mod lent, pe ne­simţite, subminează sănătatea şi grăbesc apariţia bătrîneţii. Stu­diul condiţiilor de muncă şi viaţă a longevivilor ne îndrep­tăţeşte să tragem concluzia că orice om poate împiedica apa­riţia timpurie a procesului de îmbătrînire printr-o dirijare ra­ţională a vieţii sale, îmbinarea măsurilor igienico-sanitare (igie­na generală şi personală, igiena muncii şi odihnei) cu mijloacele biologice (produse biotrofice) conduc la realizarea acestui obiectiv. Dată fiind importanţa sistemu­lui nervos ca factor de integra­re, coordonare şi dirijare a tu­turor funcţiunilor din organism, precum şi de adaptare a orga­nismului la condiţiile de mediu, se înţelege necesitatea cruţării acestuia de diferite elemente care i-ar putea deregla activi­tatea ca : emoţii puternice, su­prasolicitare nervoasă, surmenaj psihic, Intoxicaţii, Infecţii etc. O viaţă psihică echilibrată, cu evi­tarea stărilor de tensiune ner­voasă, contribuie în cea mai largă măsură la evitarea îmbă­trînirii premature. Munca constituie un tonic mi­nunat al organismului ; ea tre­buie judicios dozată în raport cu rezervele existente, printr-o repartiţie raţională a efortullor pe tot parcursul orelor de mun­că. Munca trebuie prestată cu plăcere şi pasiune, dublată de optimismul faţă de viaţă. Este un fapt de observaţie curentă că inactivitatea forţată a pensio­narilor accelerează procesul de îmbătrînire. în scrierile sale, Hufenland sublinia : „Nici un leneş nu a ajuns pînă la adinei bătrîneţe ; toţi cei care au ajuns acolo au dus o viaţă foarte ac­tivă". Dacă profesiunea implică activitatea în încăperi închise şi viaţă sedentară, se impune efec­tuarea de exerciţii de gimnasti­că, excursii, plimbări în aer li­ber, sport, acestea contribuind la menţinerea sănătăţii şi a unui organism viguros. Un rol tot atît de important în menţinerea sănătăţii îl are şi odihna, bineînţeles nu numai sub forma ei inactivă, de somn, ci şi sub formă de odihnă acti­vă, în cursul căreia, printr-o ocupaţie uşoară şi plăcută (sport, audiţii muzicale etc.), atenţia se îndreaptă spre alte lucrări decît cele legate de munca profesio­nală şi face ca încordarea ner­voasă să dispară. Sunt necesare aproximativ 7—8 ore de somn din 24. Somnul este un bun tra­tament în multe boli şi mai ales ale sistemului nervos. Un alt factor important de pre­venire a îmbătrînirii premature este alimentaţia raţională. Dacă la tineri putem fi mai indulgenţi cu unele surplusuri de alimente (evitînd, desigur, îngrăşarea ex­cesivă), de la 30—40 ani se im­pune o riguroasă raţionalizare şi adaptare a alimentaţiei în raport cu regimul de activitate şi con­diţiile speciale de vîrstă. Se im­pune, îndeosebi, restrîngerea ca­loriilor, evitarea abuzului de făi­noase, dulciuri şi grăsimi de ori­gină animală, care favorizează a­­pariţia aterosclerozei şi obezită­ţii, urmate de o îmbătrînire pre­matură. Este de subliniat efectul nefast al abuzului de alcool care, producînd dereglări în nutriţia ţesuturilor, accelerează îmbătrî­nirea acestora şi le scurtează viaţa ; fumatul excesiv are urmări la fel de grave. în profilaxia îmbătrînirii pre­mature, s-a studiat la noi în ţară, în ultimii ani, sub îndrumarea acad. C. I. Parhon şi prof. A. As­lan, eficacitatea unor tratamente medicamentoase­­ cu hormoni, vitamine şi mai ales chimiotera­­pia cu „Gerovital H3". Tratamen­tul cu „Gerovital H3" s-a impus cu deosebire prin efectul său eu­­trofic general. Prin cercetări clini­ce şi experimentale (pe animale) s-a constatat că acest preparat acţionează îndeosebi asupra sis­temului nervos, aparatului circu­lator, metabolismului şi stimu­lează puterea de regenerare ti­sulară, întrunind caracteristicile unei medicaţii patogenice. în ţara noastră, grija pentru continua îmbunătăţire a condi­ţiilor de muncă şi viaţă ale oa­menilor muncii constituie una dintre cele mai importante mă­suri colective de prevenire a îmbătrînirii premature. Acţiunea largă de dispensarizare, care im­plică supravegherea activă a în­tregii populaţii (evidenţă, con­troale medicale periodice, asis­tenţă medico-socială etc.) se înscrie pe aceeaşi linie. Pentru studiul ştiinţific multilateral al bătrîneţii, al prevenirii şi com­baterii îmbătrînirii premature şi al prelungirii vieţii oamenilor, s-a înfiinţat în ţara noastră, încă din 1952, un Institut de geriatrie, primul de acest gen în lume ; el a fost recomandat apoi de O.M.S. ca model de organizare pentru institute ce urmează a fi înfiin­țate în alte țări. LIRISMUL ARTIFICIAL După ce s-a dovedit un opera­tor înzestrat, C. Ionescu-Tonciu semnează acum nu numai imagi­nea, dar şi regia noii producţii a Studioului „Al. Sahia“, „Ţara Haţegului". Cine ar crede că a realizat, pentru debutul regizo­ral, un film turistic sau mono­grafic, s-ar înşela. Acest opera­tor la care aparatul devine liric şi visează, a optat — şi dintr-o pornire temperamentală — pen­tru poemul cinematografic, a fost atras mai repede de metafore şi simboluri, de alăturarea imagini­lor aparent disparate, urmărind însă cu ele asociaţii meditative şi sensuri poetice. Ca autor al imaginii, Tonciu nu se dezminte. Majoritatea ca­drelor sînt de o plastică perfec­tă în diversitatea lor stilistică, o plastică pură, unde lumina îm­­băiază, se înteiază, conturează dulce sau adînceşte aspru chipu­rile, este învestită cu semnifica­ţii. Un peisaj nins, Învăluit în penumbră viorie, cu un soare portocaliu la orizont, o vedere a­­eriană asupra munţilor roşi de ape şi de vreme, zbîrciţi ca o­­brazul unui bătrin, prim-planu­­rile instantanee ale oamenilor, relevînd obişnuita voie bună, dar şi o nobleţe senină aparte, —• sînt cîteva imagini memorabile, demonstrînd neîndoios calitatea operatoricească a filmului. Dar dacă prestigiul operatoru­lui rămîne intact, ca regizor de­butant, C. Ionescu-Tonciu ni s-a părut depăşit de propriile sale ambiţii (pozitive, desigur). Fiind operator, Tonciu ştie să vadă, dar ce-i lipseşte documentarului său este axul unei viziuni regi­zorale unice, riguroase. Varie­tatea plastică de care vorbeam nu serveşte funcţional, ameste­­cînd cadre luate prin surprinde­re cu altele îndelung căutate, picturale, imagini metaforice sau evident trucate. Există preţiozi­tăţi şi facilităţi care apar şi mai nete într-un amestec contrastant de procedee regizorale căruia co­mentariul nu-i poate asigura o fluenţă firească, o explicaţie con­vingătoare, dimpotrivă — îl sub­liniază cu stridenţă, în acest context neunitar ca stil, o mină profilată pe discul soarelui poa­te fi un cadru prea „căutat" ală­turi de simplitatea unui grup de oameni filmaţi prin surprindere, după cum prezentarea unui con­voi de tractoare pe şosea, nu se acordă, poate, cu evocarea vi­brantă, în cadenţe antice, a Sar­misegetuzei. Comentariul discon­tinuu, cu treceri bruşte sau cu­sute cu aţă albă de la una la alta, cu formulări bombastice (Ţara Haţegului e „paralaxă la soare", unde „temperatura ne-o dă munca... dar şi iubirea", iar „gestul împrumută laconismul şi verva naturii" etc.), a mărit fisu­rile compoziţiei filmice. Ne dăm seama că e un docu­mentar conceput poetic, cu un montaj configurînd metafore şi secţionat de simboluri, iar în principiu nu-i nici un păcat în asta, chiar dacă unii consideră montajul poetic cam elementar şi depăşit. Dar de rigoare era nevoie oricum, şi mai ales acum. Remarca ni se pare cu atît mai necesară, cu cît de la o vreme încoace, filmele poetice (de dife­rite modalităţi) intră tot mai stă­ruitor în preocuparea creatorilor de la Studioul „Al. Sahia". Nu­mai că, alături de incontestabile reuşite, mai aflăm uneori în a­­semenea producţii un montaj neinspirat, subminînd propriile intenţii, ca în „Sărutul" unde spuma unei halbe era asocia­tă (proustiant) cu marea îns­pumată, sau de un simbolism di­dactic. In fond ilustrativism faci, deloc poetic, ca într-un alt film văzut recent, „Elemente pe care le zidim în casele noastre". Con­travenind exigenţelor genului, şi textele comentariilor sunt, nu o dată, încărcate de un supărător balast pseudoliterar, de imagini pretenţioase, „căutate cu lumi­narea", care împietează asupra clarităţii şi a forţei de convin­gere a filmelor, asupra caracte­rului documentar al scurt-me­­trajelor respective. în ce pri­veşte „Ţara Haţegului", pre­ferăm imaginea directă, poe­zia concretă, palpabilă a chipuri­lor omeneşti şi mai puţin repre­zentarea uzată a trecerii timpu­lui printr-un rîu înspumat sau copilul în leagăn şi curcubeul pictat peste casă, metafore desue­te. Uneori, preţiozitatea metafo­rică şi comentariul bombastic periclitează însăşi poezia, cea specifică oamenilor şi locurilor. Adică tocmai ceea ce ni se pare că ar fi documentarul poetic în esenţa sa: un document despre poezia vieţii, care nu poate fi în­ghesuită ori ajustată după „for­mule poetice" preconcepute, pentru că riscăm (ca în anecdota cu chirurgul la operaţie) să ne reuşească formula, dar să moară poezia. Ion CAZABAN CUM VA FI VREMEA Ieri în ţară . Vremea a început să se amelioreze începînd din vest. Au căzut precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie, în Muntenia şi Dobrogea şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare în Moldova, Transilvania şi regiunea de munte. Vîntul a suflat potrivit din sectorul nord-vestic, cu intensificări locale pînă la tare îndeosebi în nord-estul ţării unde a spulberat zăpada. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între minus 1 grad la Joseni, Intorsura Buzăului şi Rădăuţi, şi 11 grade la Stolnici. In Bucureşti . Vremea a fost rece şi umedă, cu cerul mai mult acoperit. A plouat temporar. Temperatura maximă a fost de 10 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie. In ţară . Vreme în curs de încălzire. Cerul va fi schimbător Vor cădea ploi locale. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 1 grad şi plus 9 grade, iar maxi­mele între 10 şi 18 grade. In Bucureşti : Vreme în curs de încălzire Cerul va fi schimbător. Tempo­rar ploaie. Vînt potrivit din sectorul vestic. Tem­peratura uşor variabilă.

Next