Scînteia, aprilie 1966 (Anul 35, nr. 6937-6966)
1966-04-01 / nr. 6937
PAGINA 2 SCÂNTEIA „OMUL FÂRÂ TEMPERATURA“ Relaţia om-societate, deal om-oameni, implică norme morale izvorate din respectul şi răspunderea fiecăruia faţă de colectivitate şi ale colectivităţii faţă de fiecare membru al ei. Tocmai acest raport social era pus în discuţie de articolul cu titlul de mai sus, apărut în „Scînteia* nr. 6886. Publicăm mai jos cîteva dintre scrisorile primite la redacţie după publicarea lui. O armă civilizată Cum să reacţionăm faţă de faptele pentru încadrarea cărora legile în vigoare s-ar părea că nu au articole, ori dacă au, situaţii locale sau de moment împiedică identificarea şi tragerea la răspundere a vinovaţilor ? Articolul nu dă soluţii şi nici nu pledează pentru soluţii administrative. In cele ce urmează vreau să arăt unele situaţii în care m-am aflat şi în care, mărturisesc sincer, nu am ştiut ce atitudine să iau. ...Vii noaptea tîrziu de la muncă şi asişti la un „concurs“ de spargere a globurilor unui întreg şir da lămpi din parc. Eşti singur, într-un loc singuratic, iar cei care sparg globurile sînt ctţiva. Ce ai de făcut ? Intri într-un local. Cîţiva consumatori — mai mult ori mai puţin turmentaţi — s-au dezlănţuit în discuţii, înjurături şi trec chiar la acostarea unei femei de la masa vecină. Gazdele, adică personalul localului, nu intervin, iar chefliii „se distrează" jignind pe alţi consumatori. Pot fi date multe asemenea exemple. Ce ai de făcut? Gîndindu-mă la toate acestea vreau să fac o propunere, a cărei aplicare consider că ar „încălzi” pe indiferenţi şi ar frîna atitudini şi porniri antisociale , să găsim în ziare o rubrică permanentă în care să putem supune judecăţii opiniei publice pe cei care săvîrşesc asemenea fapte condamnabile, şi, totodată, să fie popularizaţi oamenii care intervin curajos în apărarea regulilor de convieţuire. Sunt convins că aceasta ar avea o însemnată influenţă educativă. Ing. Vasile OPRICA Bucureşti O crizantemă smulsă... Formarea „omului cu temperatură*, care să vibreze la tot ce se petrece în jurul său, să reacţioneze prompt în in faţa oricărui act antisocial, este un proces îndelungat, complex. Aş vrea să mă refer însă la unele aspecte ale acestui proces. Am văzut, de pildă, elevi călcind iarba în parc şi rupînd flori — şi attţia oameni, tineri şi bătrîni, în trecere pe acolo, n-au Intervenit. Ba, dacă le-am atras copiilor atenţia, unul dintre trecători s-a răstit la mine: „Ce te amesteci dom'le ? Lasă-i să se joace ! Ce, e parcul dumitale ?* Dar cum poţi rămîne indiferent cînd, la o vîrstă fragedă, acestor copii nu li se insuflă respect faţă de bunurile publice ? Cu ce alte năzdrăvănii se vor „distra" mîine cei needucaţi astăzi ? Altă dată, o femeie a scos, cu rădăcină cu tot, nişte crizanteme plantate în faţa hotelului „Carpaţi“ şi le-a luat într-o plasă. Lumea a văzut-o, dar n-a intervenit nimeni. Am încercat s-o opresc , a făcut zarvă. Trecătorii s-au adunat, totuşi nici unul nu mi s-a alăturat. În multe cazuri avem de-a face nu numai cu acte antisociale sau neconforme regulilor de conduită civilizată, ci şi cu mentalitatea înapoiată a uinora care nu numai că nu iau ei înşişi atitudine, dar îi admonestează pe cei ce consideră de datoria lor să nu rămînă indiferenţi. Şcoala, organizaţiile obşteşti ar trebui să-şi pună, ca un obiectiv important al activităţii lor, sarcina de a folosi şi asemenea împrejurări ca prilejuri de educaţie. Prof. I. HAŞEGANU Braşov încă, pus la cale de unul dintre ei, a sustras bani din geanta mamei sale. Soţia mea s-a dus să vorbească, cum era şi firesc, cu părinţii băiatului. Tatăl lui nu s-a arătat însă deloc alarmat de cele auzite, pretinzînd că mai auzise asemenea învinuiri la adresa fiului său, dar că... nu crede. Ne străduim — şi nu precupeţim nici un efort, nici un sacrificiu — să ne educăm copiii pentru a deveni oameni harnici şi cinstiţi, dar strădania noastră iată cât de repede poate fi anihilată. Ce-i de făcut ? Să ne ţinem copiii în „turnul de fildeş* al locuinţei, încuiaţi cu şapte lacăte, pentru a-i feri de influenţa negativă a unor copii lăsaţi de părinţi indiferenţi să crească ca nişte buruieni ? Consider că un părinte care, indiferent dacă din dragoste sau din nepăsare, nu ia în seamă semnalele privind apucături greşite este vinovat atît faţă de copilul său cît şi faţă de colectivitate. Ing. Gheorghe ALBINESCU Braşov Puşculiţa Vreau să relatez un cez dintre acelea în care lipsa de „temperatură“ poate avea consecinţe nefaste. Este vorba de educaţia copiilor. Cu cîteva luni în urmă, băiatul meu, de vîrstă preşcolară, şi-a manifestat dorinţa de a învăţa să cînte la vioară. M-am gîndit să-i cumpăr o vioară cînd va fi un clasa I. În acest scop i-am cumpărat, pînă una alta, o puşculiţă şi l-am îndemnat să-şi strîngă bănuţ cu bănuţ. De fiecare dată cînd primeam salariul îi dădeam o anumită sumă, pe care el o depunea în puşculiţă. Am convenit să scoatem banii la 1 Ianuarie 1967 şi cu ei să-şi cumpere instrumentul dorit. Tn felul acesta, mă gîndeam, cultiv la el spiritul de economie, îl învăţ să cheltuiască banii cu folos. Cîteva luni, fiul meu nici n-a avut măcar curiozitatea să vadă cum se deschide micul „seif". Tntr-o zi am constatat însă că băiatul golise puşculiţa. Luat din scurt, mi-a declarat că doi băieţi cu care se juca de obicei în curte, aflînd că el stringe bani, l-au îndemnat să-i scoată din puşculiţă şi să facă împreună „cumpărături“. Le-a urmat îndemnul. Mai mult Ambiență plăcută în noua cramă „La Calul Bălan“ diin Tîrgu-Mureș Foto : Gh. Vtată TEATRE : Sala Palatului : SFlNTUL MITICA BLAJINA (spectacol prezentat da Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra") — 19,30. • Teatrul de Operă și Balet : TRAVIATA — 19,30. • Teatrul de stat de operetă : PRINȚESA CIRCULUI — 19,30. • Teatrul National „I. L. Caragiale" (sala Comedia) : DIN JALE SE ÎNTRUPEAZĂ ELECTRO — 19, (sala Studio) : TEZAURUL LUI JUSTINIAN — 19,30. • Teatrul de Comedie : RINOCERII — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) : UN TRAMVAI NUMIT DORINȚA — 19,30, (sala din str. Al. Sahia nr. 76 A) : CAZUL OPPENHEIMER — 19,30. • Teatrul „C. I. Nottara" : SCAUNELE — 20. • Teatrul „Barbu Delavrancea" : NOAPTEA LA DRUMUL MARE — 20. 0 Teatrul Mic : SIMPLE COINCIDENȚE — 19.30. 0 Teatrul evreiesc de stat : IDEI... PENTRU O REVISTĂ — 20. • Studioul Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale" : SLUGA LA DOI STAPINI — 20. • Teatrul „Ţăndărică” (sala din Calea Victoriei) : GULIVER IN ŢARA PĂPUŞILOR — 10, 16,30, (sala din str. Academiei) : AMNARUL — 17. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : REVISTA DRAGOSTEI — 20, (sala Victoria) : OMUL ZĂPEZILOR — 20. • Ansamblul artistic al C.C.S. : PE TREPTE DE LUMINA —20.0 Circul de stat : SPECTACOL PREZENTAT DE CIRCUL MARE DIN MOSCOVA — 19.30. CINEMATOGRAFE 0 CORĂBIILE LUNGI — cinemascop: Patria — 8,30: 11: 13,30: 16: 18,45: 21,15. 0 RĂSCOALA — cinemascop : Bucureşti (completare Ţara Haţegului) — 8,45: 11: 13,30: 16: 18,30: 21, Griviţa — 9,30: 11,45: 14: 16,15: 18,30 : 20,45: 0 LA PORŢILE PĂMÎNTULUI — cinemascop: Republica (completare Un bloc neobişnuit) — 10: 12: 14,45: 16,45: 18,45 : 21. 0 DON QUIJOTE : Cinemateca — 10: 12: 14. 0 FINALA BUCLUCASA : Luceafărul — 9:30: 11,45: 14: 16,15: 18,30: 20,45. 0 LUMINA VERDE — cinemascop : Rahova (completare Au fost salvaţi) — 16: 18,15: 20,30. 0 FIFI ÎNARIPATUL : Capitol (completare Politeţe 1) — 9:45 12: 14,15: 16,30: 18,45: 21, Tomis — 9: 11: 13» 15: 17» 19: 21, Modern — 10: 12» 15» 17: 19: 21 (la ambele completarea Pasiuni). 0 TRANZIT — cinemascop : Festival (completare Plasma) — 10: 12, 14: 16,15» 18,30: 20,45, Feroviar (completare Redaţi-ne viaţa) — 9,30: 11,45, 14, 16,15, 18,30: 20,45. 0 TOM JONES : Victoria (completare Tîrguri şi Iarmaroace) — 9,30: 12,15, 15, 17,45, 20,30, Lira (completare Vizita condu cătorilor de partid şi de stat in regiunea Crişana) — 15» 17,44» 20 30. 0 UNCHIUL MEU Central — 9,30, 11,45, 14, 16,14» 18,30» 20,45. 0 DEPĂŞIREA : Lumina (completare Lucrările primei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii) — 9,30| 11,45, 14| 16,15, 18,30, 21. 0 800 DE LEGHE PE AMAZOANE : Union (completare Lucrările primei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii) — 15,30, 18, 20,30. 0 ANI CLOCOTITORI : Doina — 11,15, 13,30, 18, 18,30 , 21, Arta — 10, 12,30, 15,30, 18 , 20,30 (la ambele completarea Politeţei). 0 CĂLĂTORIE IMAGINARĂ — MUZEUL ZAMBACCIAN — ŞCOALA DE LA MERI — LINIŞTE — COMORI DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ — INIMĂ MARE — ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ NR. 5/1965 , Timpuri Noi — 10—21 In continuare. 0 CEA MAI FRUMOASĂ : Giuleşti (completare Lucrările primei consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii) — 16, 18,15, 20,30, Moşilor (completare Scoarţe populare) — 15,30: 18, 20,30. 0 BEATA : Înfrăţirea între popoare — 10: 15,45, 18, 20,15, Aurora — 9,45, 12: 14,15, 16,30, 18,45 , 21 (la ambele completarea Pîrvu-Mutu zugravul). 0 WINNETOU — cinemascop (seria a II-a) , Excelsior (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Banat) — 10; 12,30; 15,30; 18, 20,30. 0 PROCESUL ALB — cinemascop : Dacia — 9,45—12,15 In continuare : 15; 17,45; 20,30, Ferentari — 15,30; 18, 20,30. 0 PROCESUL DE LA NÜRNBERG — ambele serii : Buzeşti — 16, 19,30. 0 ŞAH LA REGE : Cosmos (completare Adam şi Eva în Fiat lux) — 16, 18, 20. 0 A FOST CÎNDVA HOŢ — cinemascop : Bucegi — 10, 12,30, 15,30, 18, 20,30, Flamura — 9,15, 11,30, 13,45, 16; 18,15, 20,30 (la ambele completarea Răşinari), Gloria (completare Cînd soţia e plecată) — 9, 11,15, 13,30; 16, 18,30; 21, Floreasna (completare Ajutor, mă înec) — 10: 12,30, 15,30, 18, 20,30. 0 FEMEIA IN HALAT : Unirea (completare Tîrguri și iarmaroace) — 16: 18,15, 20,30. 0 IN PUSTIUL PATAGONIEI : Flacăra (completare Sărbătorirea Unirii Principatelor Române) — 15,30, 18, 20,30. 0 GUSTUL MIERII : Vitan — 16: 18,15, 20,15. TELEVIZIUNE 0 19,00 — Telejurnalul de seară 0 19,15 — Pentru cei mici „Intîmplări cu pisicuţe şi căţei“ 0 19,45 — Pentru şcolari . Pagini de fizică 0 20,00 — Săptămîna 0 21,00 — Avanpremieră 0 21,15 — Folclor bihorean 0 21,40 — Teleglob. Emisiune de călătorii geografice. Expediţie pe Valea Dracului (Alaska) 0 22,05 — Muzică... de 1 aprilie. Emisiune de micro-varietăți 0 22,40 — Telejurnalul de noapte 0 22,50 — Buletinul meteorologic 0 22,55 — închiderea emisiunii. ^Pe m~teme medicale^) PUTEM DIRIJA INTENSITATEA ŞI DURATA VIEŢII NOASTRE? Posedă oare ştiinţa şi medicina contemporană suficiente resurse care să asigure omului condiţiile optime pentru a se menţine in stare de sănătate bună pînă la vîrste foarte înaintate, sau cel puţin pentru a preveni apariţia prematură a bătrîneţii ? în epoca noastră, progresul social-economic, creşterea nivelului cunoştinţelor ştiinţifice de biologie, descoperiri importante în medicină (antibiotice, vaccinări etc) determină modificări profunde în structura populaţiei, deschid perspective luminoase spre atingerea unei longevităţi potenţiale (durata maximă de viaţă) sporite. Un număr tot mai mare de oameni ajung la o vîrstă înaintată, fapt care a creat şi premisele pentru dezvoltarea unor discipline noi : gerontologie şi geriatria, care se ocupă cu studiul procesului normal de îmbătrînire şi al bolilor bătrîneţii. Se cunosc azi o serie de factori care pot influenţa viteza de desfăşurare a filmului vieţii, fie în sensul unei accelerări, fie în sensul unei încetiniri. Ne apropiem astfel tot mai mult de momentul în care vom putea dirija în mod raţional derularea acestui film, prevenind atît apariţia prematură a bătrîneţii, cît şi scurtarea duratei de viaţă a omului. De ce nu îmbătrînim toţi la fel ? Se ridică problema : de ce unii semeni ai noştri la vîrstă de 40—50 ani îşi pierd elanul de viaţă, obosesc cu uşurinţă, mişcările corpului şi mersul lor devin mai lente, reţin cu oarecare dificultate noţiunile noi, cu un cuvint iau caracteristicile unor oameni mult mai bătrîni decît vîrstă pe care o au în realitate, în comparaţie cu alţii, care la 70—80 de ani uimesc încă prin vigoarea lor fizică şi intelectuală ? De ce etapa finală a vieţii se instalează la unii atît de prematur faţă de evoluţia normală a ontogenezei (procesul de dezvoltare a fiinţei) umane ? Ştiinţa biologică nu posedă încă totalitatea cunoştinţelor care să explice cauza şi mecanismul îmbătrînirii. Menţionăm doar că, legat de anumite fapte cunoscute, s-au emis mai bine de 120 de teorii asupra îmbătrînirii. În mod normal, semnele caracteristice şi particularităţile bătrîneţii devin manifeste abia în jurul vîrstei de 60 de ani, cu toate că procesul de îmbătrînire începe cu mult mai devreme, după încheierea perioadei de creştere (20—25 ani) sau, după unii autori, chiar de la naştere. Cînd viteza procesului de îmbătrînire este crescută, semnele bătrîneţii devin aparente cu 1—2 decenii înainte de vîrstă de 60 de ani ; vorbim atunci de o îmbătrînire prematură. Într-un şir de cercetări făcute atît la noi, cît şi în alte ţări au fost studiaţi principalii factori care influenţează viteza de îmbătrînire. S-au putut stabili astfel 3 mari categorii şi anume : factori genetici (ereditari), factori ecologici (climatici, nutriţionali, profesionali, sociali) şi factori patologici, îmbătrînirea prematură se dezvoltă mai ales sub influenţa unor condiţii defavorabile de mediu, a factorilor din natură şi societate care pot dăuna sănătăţii. Aşa, de pildă, carenţa alimentară îndelungată, mediul toxic sau Dr. Cornel DAVID munca istovitoare sunt în mare măsură responsabile de diferenţele considerabile observate în ritmul de îmbătrînire a diferitelor populaţii umane şi în interiorul aceleiaşi populaţii, la diversele categorii social-economice. Sunt împrejurări în care îmbătrînirea prematură apare fără o cauză aparentă şi numai făcînd investigaţii la ascendenţii direcţi (generaţii de părinţi şi bunici) putem decela prezenţa factorului ereditar (deci apariţia procesului de îmbătrînire la mai multe generaţii). Una din cele mai comune forme de îmbătrînire prematură este cea provocată de boli organice cronice, care afectează o funcţie esenţială a organismului. Datorită strînsei interdependenţe dintre organe, este natural că o tulburare funcţională intervenită la un organ poate antrena tulburări şi în funcţia altor organe, determinînd astfel extinderea şi anticiparea procesului de îmbătrînire în întregul organism. Printre bolile cronice cu largă răspîndire, care se repercutează în modul cel mai negativ asupra troficităţii (nutriţiei) ţesuturilor, menţionăm în primul rînd bolile sistemului nervos central, ale aparatului circulator (ateroscleroză, hipertensiune arterială), ale aparatului respirator (scleroză pulmonară), ale sistemului endocrin (diabet, obezitate) etc. In esenţă, toate aceste afecţiuni duc la tulburări de nutriţie a ţesuturilor prin încetinirea şi vicierea metabolismului, ceea ce poate avea drept consecinţă o îmbătrînire prematură. Din cercetările noastre a reieşit că îmbătrînirea prematură apare adesea însoţită de mai multe afecţiuni. Să ne îngrijim din tinereţe, nu după 50 de ani ! Pentru prevenirea îmbătrînirii premature este necesar să înlăturăm factorii care pot dăuna sănătăţii. Trebuie să începem a ne îngriji nu atunci cînd am depăşit 50 de ani, ci cît mai timpuriu posibil. Trebuie evitate nu numai cauzele ce produc o îmbătrînire acută, ci mai ales acelea care în mod lent, pe nesimţite, subminează sănătatea şi grăbesc apariţia bătrîneţii. Studiul condiţiilor de muncă şi viaţă a longevivilor ne îndreptăţeşte să tragem concluzia că orice om poate împiedica apariţia timpurie a procesului de îmbătrînire printr-o dirijare raţională a vieţii sale, îmbinarea măsurilor igienico-sanitare (igiena generală şi personală, igiena muncii şi odihnei) cu mijloacele biologice (produse biotrofice) conduc la realizarea acestui obiectiv. Dată fiind importanţa sistemului nervos ca factor de integrare, coordonare şi dirijare a tuturor funcţiunilor din organism, precum şi de adaptare a organismului la condiţiile de mediu, se înţelege necesitatea cruţării acestuia de diferite elemente care i-ar putea deregla activitatea ca : emoţii puternice, suprasolicitare nervoasă, surmenaj psihic, Intoxicaţii, Infecţii etc. O viaţă psihică echilibrată, cu evitarea stărilor de tensiune nervoasă, contribuie în cea mai largă măsură la evitarea îmbătrînirii premature. Munca constituie un tonic minunat al organismului ; ea trebuie judicios dozată în raport cu rezervele existente, printr-o repartiţie raţională a efortullor pe tot parcursul orelor de muncă. Munca trebuie prestată cu plăcere şi pasiune, dublată de optimismul faţă de viaţă. Este un fapt de observaţie curentă că inactivitatea forţată a pensionarilor accelerează procesul de îmbătrînire. în scrierile sale, Hufenland sublinia : „Nici un leneş nu a ajuns pînă la adinei bătrîneţe ; toţi cei care au ajuns acolo au dus o viaţă foarte activă". Dacă profesiunea implică activitatea în încăperi închise şi viaţă sedentară, se impune efectuarea de exerciţii de gimnastică, excursii, plimbări în aer liber, sport, acestea contribuind la menţinerea sănătăţii şi a unui organism viguros. Un rol tot atît de important în menţinerea sănătăţii îl are şi odihna, bineînţeles nu numai sub forma ei inactivă, de somn, ci şi sub formă de odihnă activă, în cursul căreia, printr-o ocupaţie uşoară şi plăcută (sport, audiţii muzicale etc.), atenţia se îndreaptă spre alte lucrări decît cele legate de munca profesională şi face ca încordarea nervoasă să dispară. Sunt necesare aproximativ 7—8 ore de somn din 24. Somnul este un bun tratament în multe boli şi mai ales ale sistemului nervos. Un alt factor important de prevenire a îmbătrînirii premature este alimentaţia raţională. Dacă la tineri putem fi mai indulgenţi cu unele surplusuri de alimente (evitînd, desigur, îngrăşarea excesivă), de la 30—40 ani se impune o riguroasă raţionalizare şi adaptare a alimentaţiei în raport cu regimul de activitate şi condiţiile speciale de vîrstă. Se impune, îndeosebi, restrîngerea caloriilor, evitarea abuzului de făinoase, dulciuri şi grăsimi de origină animală, care favorizează apariţia aterosclerozei şi obezităţii, urmate de o îmbătrînire prematură. Este de subliniat efectul nefast al abuzului de alcool care, producînd dereglări în nutriţia ţesuturilor, accelerează îmbătrînirea acestora şi le scurtează viaţa ; fumatul excesiv are urmări la fel de grave. în profilaxia îmbătrînirii premature, s-a studiat la noi în ţară, în ultimii ani, sub îndrumarea acad. C. I. Parhon şi prof. A. Aslan, eficacitatea unor tratamente medicamentoase cu hormoni, vitamine şi mai ales chimioterapia cu „Gerovital H3". Tratamentul cu „Gerovital H3" s-a impus cu deosebire prin efectul său eutrofic general. Prin cercetări clinice şi experimentale (pe animale) s-a constatat că acest preparat acţionează îndeosebi asupra sistemului nervos, aparatului circulator, metabolismului şi stimulează puterea de regenerare tisulară, întrunind caracteristicile unei medicaţii patogenice. în ţara noastră, grija pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor muncii constituie una dintre cele mai importante măsuri colective de prevenire a îmbătrînirii premature. Acţiunea largă de dispensarizare, care implică supravegherea activă a întregii populaţii (evidenţă, controale medicale periodice, asistenţă medico-socială etc.) se înscrie pe aceeaşi linie. Pentru studiul ştiinţific multilateral al bătrîneţii, al prevenirii şi combaterii îmbătrînirii premature şi al prelungirii vieţii oamenilor, s-a înfiinţat în ţara noastră, încă din 1952, un Institut de geriatrie, primul de acest gen în lume ; el a fost recomandat apoi de O.M.S. ca model de organizare pentru institute ce urmează a fi înființate în alte țări. LIRISMUL ARTIFICIAL După ce s-a dovedit un operator înzestrat, C. Ionescu-Tonciu semnează acum nu numai imaginea, dar şi regia noii producţii a Studioului „Al. Sahia“, „Ţara Haţegului". Cine ar crede că a realizat, pentru debutul regizoral, un film turistic sau monografic, s-ar înşela. Acest operator la care aparatul devine liric şi visează, a optat — şi dintr-o pornire temperamentală — pentru poemul cinematografic, a fost atras mai repede de metafore şi simboluri, de alăturarea imaginilor aparent disparate, urmărind însă cu ele asociaţii meditative şi sensuri poetice. Ca autor al imaginii, Tonciu nu se dezminte. Majoritatea cadrelor sînt de o plastică perfectă în diversitatea lor stilistică, o plastică pură, unde lumina îmbăiază, se înteiază, conturează dulce sau adînceşte aspru chipurile, este învestită cu semnificaţii. Un peisaj nins, Învăluit în penumbră viorie, cu un soare portocaliu la orizont, o vedere aeriană asupra munţilor roşi de ape şi de vreme, zbîrciţi ca obrazul unui bătrin, prim-planurile instantanee ale oamenilor, relevînd obişnuita voie bună, dar şi o nobleţe senină aparte, —• sînt cîteva imagini memorabile, demonstrînd neîndoios calitatea operatoricească a filmului. Dar dacă prestigiul operatorului rămîne intact, ca regizor debutant, C. Ionescu-Tonciu ni s-a părut depăşit de propriile sale ambiţii (pozitive, desigur). Fiind operator, Tonciu ştie să vadă, dar ce-i lipseşte documentarului său este axul unei viziuni regizorale unice, riguroase. Varietatea plastică de care vorbeam nu serveşte funcţional, amestecînd cadre luate prin surprindere cu altele îndelung căutate, picturale, imagini metaforice sau evident trucate. Există preţiozităţi şi facilităţi care apar şi mai nete într-un amestec contrastant de procedee regizorale căruia comentariul nu-i poate asigura o fluenţă firească, o explicaţie convingătoare, dimpotrivă — îl subliniază cu stridenţă, în acest context neunitar ca stil, o mină profilată pe discul soarelui poate fi un cadru prea „căutat" alături de simplitatea unui grup de oameni filmaţi prin surprindere, după cum prezentarea unui convoi de tractoare pe şosea, nu se acordă, poate, cu evocarea vibrantă, în cadenţe antice, a Sarmisegetuzei. Comentariul discontinuu, cu treceri bruşte sau cusute cu aţă albă de la una la alta, cu formulări bombastice (Ţara Haţegului e „paralaxă la soare", unde „temperatura ne-o dă munca... dar şi iubirea", iar „gestul împrumută laconismul şi verva naturii" etc.), a mărit fisurile compoziţiei filmice. Ne dăm seama că e un documentar conceput poetic, cu un montaj configurînd metafore şi secţionat de simboluri, iar în principiu nu-i nici un păcat în asta, chiar dacă unii consideră montajul poetic cam elementar şi depăşit. Dar de rigoare era nevoie oricum, şi mai ales acum. Remarca ni se pare cu atît mai necesară, cu cît de la o vreme încoace, filmele poetice (de diferite modalităţi) intră tot mai stăruitor în preocuparea creatorilor de la Studioul „Al. Sahia". Numai că, alături de incontestabile reuşite, mai aflăm uneori în asemenea producţii un montaj neinspirat, subminînd propriile intenţii, ca în „Sărutul" unde spuma unei halbe era asociată (proustiant) cu marea înspumată, sau de un simbolism didactic. In fond ilustrativism faci, deloc poetic, ca într-un alt film văzut recent, „Elemente pe care le zidim în casele noastre". Contravenind exigenţelor genului, şi textele comentariilor sunt, nu o dată, încărcate de un supărător balast pseudoliterar, de imagini pretenţioase, „căutate cu luminarea", care împietează asupra clarităţii şi a forţei de convingere a filmelor, asupra caracterului documentar al scurt-metrajelor respective. în ce priveşte „Ţara Haţegului", preferăm imaginea directă, poezia concretă, palpabilă a chipurilor omeneşti şi mai puţin reprezentarea uzată a trecerii timpului printr-un rîu înspumat sau copilul în leagăn şi curcubeul pictat peste casă, metafore desuete. Uneori, preţiozitatea metaforică şi comentariul bombastic periclitează însăşi poezia, cea specifică oamenilor şi locurilor. Adică tocmai ceea ce ni se pare că ar fi documentarul poetic în esenţa sa: un document despre poezia vieţii, care nu poate fi înghesuită ori ajustată după „formule poetice" preconcepute, pentru că riscăm (ca în anecdota cu chirurgul la operaţie) să ne reuşească formula, dar să moară poezia. Ion CAZABAN CUM VA FI VREMEA Ieri în ţară . Vremea a început să se amelioreze începînd din vest. Au căzut precipitaţii, mai ales sub formă de ploaie, în Muntenia şi Dobrogea şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare în Moldova, Transilvania şi regiunea de munte. Vîntul a suflat potrivit din sectorul nord-vestic, cu intensificări locale pînă la tare îndeosebi în nord-estul ţării unde a spulberat zăpada. Temperatura aerului la ora 14 înregistra valori cuprinse între minus 1 grad la Joseni, Intorsura Buzăului şi Rădăuţi, şi 11 grade la Stolnici. In Bucureşti . Vremea a fost rece şi umedă, cu cerul mai mult acoperit. A plouat temporar. Temperatura maximă a fost de 10 grade. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie. In ţară . Vreme în curs de încălzire. Cerul va fi schimbător Vor cădea ploi locale. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 1 grad şi plus 9 grade, iar maximele între 10 şi 18 grade. In Bucureşti : Vreme în curs de încălzire Cerul va fi schimbător. Temporar ploaie. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura uşor variabilă.