Scînteia, mai 1966 (Anul 35, nr. 6967-6996)

1966-05-05 / nr. 6970

Sondorii trusturilor de foraj şi-au realizat angajamentele Sondorii din întreaga ţară şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului. De la începutul anului şi pînă acum ei au forat peste prevederile planului mai mult de 60 de sonde. Toate trusturile şi-au depăşit sarcinile de plan, în fruntea întrecerii socialiste si­­tuindu-se cel de la Moineşti cu o depăşire a planului pe primele patru luni de 22 la sută şi din Tg. Jiu cu 13 la sută. Planul de foraj a fost de­păşit datorită creşterii produc­tivităţii muncii, indicator care în trimestrul I a fost realizat în proporție de 112 la sută. In această perioadă la una din sondele în foraj s-a ajuns la 5 715 m, cea mai mare a­­dincime atinsă pînă acum de sondorii noștri. La punctul viu de sudură tehnicii celei mai noi. In această escaladare pornesc în grup com­pact mii de oameni. Intr-adevăr, mii de oameni. Ră­măsesem la un moment dat nedu­merit S-a calculat că din 1959 și pină astăzi 18 000 de muncitori s-au calificat sau şi-au ridicat gra­dul de măiestrie, de specializare. Dar, pe şantier n-au lucrat nicio­dată mai mult de 3 000 de munci­tori. Cum se explică nepotrivirea de cifre ? — Nu este nici o nepotrivire — precizează tov. Traian Pruteanu, secretarul comitetului de partid. Unii se străduiesc să nu piardă pasul. Alţii năzuiesc s-o ia înain­te. Cu toţii învaţă. Aşa ne explicăm noi de ce colectivul a fost întot­deauna în măsură să-şi ia răspun­derea unor sarcini din ce în ce mai grele, mai îndrăzneţe. Pasionaţi, îndrăgostiţi de tehnica nouă s-au găsit dintotdeauna. Cîţi erau ? Cine avea audienţă la ea ? Astăzi, aici, cu toate porţile larg deschise, tehnica invită : cutezaţi! Puneţi-vă în valoare puterile, ca­pacităţile creatoare, aptitudinile. Decenii multe din urmă se cer recuperate, timpul din faţă cîşti­­gat. Au răspuns ca un om mii de constructori navali. Un raport in­tim s-a statornicit între felul cum au crescut, şi-au perfecţionat cu­noştinţele constructorii şi dezvol­tarea rapidă a şantierului naval. Consemnăm din cartea de vizită a acestui colectiv gălăţean : „Fiecare dintre vasele construite aici din 1959 încoace a primit din partea exigenţilor beneficiari interni sau externi calificativul „clasa superi­oară a registrului“. Sau, „Ciclul de construcţie al cargourilor de 4 500 tone a fost redus la ultimele nave faţă de primul vas de acest tip cu 17 luni“. In procesul complex de înnobi­lare a capacităţii creatoare, a măiestriei şi talentului constructo­rilor de nave, şi apoi de valorifi- Constan­tin MORARU (Continuare în pag. a V-a) Aici, în împrejurimile Dunării adie întotdeauna un curent proas­păt, răcoritor. La Galaţi, la Şan­tierul naval există însă şi un alt curent, statornic şi el : dorinţa fierbinte de a lua pieptiş piscurile Un calcul sumar făcut ca întreaga fără arăta la înce­putul lunii aprilie că 1 000 săli de clasă erau terminate sau se aflau în faza execu­tării acoperișului și finisaje­lor, aproape 500 erau la sta­diul de zidărie, iar altor 300 li se fumau fundațiile. Circa 550 săli de clasă erau ne­începute. Timpul — în mare parte favorabil — din ultima lună a creat posibilităţi pen­tru deschiderea tuturor şan­tierelor şi desfăşurarea unei intense activităţi de construc­ţie. Dar iată ce s-a constatat în cursul unui recent raid­­anchetă în regiunile Cluj, Galaţi, Banat, Argeş. In multe din satele şi co­munele regiunilor menţionate poţi vedea materializate încă de pe acum schiţele şi planu­rile întocmite din toamnă. O şcoală cu 12 şi alta cu 8 săli de clasă au fost de curînd ter­minate la Ceanul Mare şi Frata, din raionul Turda. In raionul Horezu toate construc­ţiile şcolare au şi fost înălţate. Buna aprovizionare cu materiale şi organizarea lu­crului au făcut ca din cele 184 săli de clasă aflate în construcţie în regiunea Ba­nat 60 să fie aproape gata şi 100 să se găsească în­­tr-un stadiu avansat de lu­cru. Constructorii şcolilor cu 24 săli de clasă din cartierele Ţiglina III-Galaţi şi Hipo­­drom-Brăila lucrează în aces­te zile la structurile de rezis­tenţă, străduindu-se să-şi res­pecte angajamentul de a scurta termenele de predare a clădirilor cu 20—30 de zile. Din păcate, situaţia nu este peste tot la fel de îmbucurătoa­re, multe din lucrări fiind se­rios rămase în urmă. Din cauza unor neglijenţe din partea or­ganelor locale, 13 săli de cla­să din raioanele Aiud, Cîm­­peni, Huedin se găsesc şi în prezent tot în stadiul de pro­iect. Unele localuri — din ra­ioanele Dej, Cîmpeni — au fost începute încă din anul trecut, dar continuarea şi ter­minarea lor n-au mai fost pre­văzute pentru acest an. Rezul­tatul ? Construcţiile ridicate Al. MURESAN, I. CHIUJDEA, R. APOSTOL, Gh. CTRSTEA coresp. „Scînteii" (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­ÎJÎ-VÂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 6970 Joi 5 mai 1966 6 PAGINI - 30 BANI Termocentrala „Steaua roșie"-Fantineie 45 de ani de la crearea P. C. R. MOMENTE DIN ACTIVITATEA P. C. R. IN PREAJMA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL In aceste zile, din preajma glori­oasei aniversări a P.C.R., gîndul ne duce spre multe episoade din lup­ta eroică a partidului din anii ile­galităţii. Vom încerca să redăm, în cuprinsul acestui articol, cîteva momente semnificative ale activi­tăţii partidului nostru în preajma celui de-al doilea război mondial. Cel de-al patrulea deceniu al secolului XX a cuprins o perioa­dă de mari frămîntări sociale, re­flectând ascuţirea contradicţiilor fundamentale ale sistemului mon­dial capitalist. A fost un deceniu care a debutat în vîrtejul marii crize economice a capitalismului şi s-a încăc­at în flăcările celui de-al doilea război mondial. în decursul lui, pe firmamentul vieţii interna­ţionale s-au acumulat mulţi nori negri — fascismul şi-a consolidat dominaţia în Italia ; a fost instau­rată dictatura hitleristă care a transformat Germania în centrul reacţiunii imperialiste, principala primejdie pentru pacea lumii; s-a creat „axa“ agresivă Berlin-Roma- Tokio ; şi-au răspîndit tentaculele în diferite ţări organizaţiile fas­ciste, agenturile stipendiate ale nazismului. Deceniul al patrulea a fost însă concomitent un deceniu de vigu­roasă ridicare a forţelor militante pentru libertate, pace şi progres. Se desfăşura cu succes construcţia socialistă în Uniunea Sovietică. A­­veau loc mari bătălii revoluţiona- Vasile VILCU Ion POPESCU-PUŢURI re­f erob­ele lupte ale cla­sei muncitoare române din 1933, prima mare acţiune a prole­tariatului după instaurarea hit­­lerismului în Germania, luptele muncitoreşti din Viena (1934), vic­toria Frontului Popular în Franţa (1936), epopeea apărării Spaniei re­publicane, avîntul revoluţiei popu­lare din China. Toate acestea re­flectau pregnant voinţa de luptă a popoarelor pentru cauza progresu­lui social, a păcii şi independenţei naţionale. ■A In ţara noastră, perioada care a urmat după luptele ceferişti­lor şi petroliştilor, în cursul cărora clasa muncitoare în frunte cu Partidul Comunist Român s-a afirmat ca stegarul intereselor fun­damentale ale întregului popor, s-a caracterizat prin dezvoltarea unei largi mişcări de masă împo­triva pericolului fascist, însufleţit de un fierbinte patrio­tism, partidul a pus în centrul în­tregii sale activităţi demascarea fascismului, a primejdiei pe care politica agresivă a Germaniei na­ziste şi a aliaţilor ei o reprezenta pentru însăşi existenţa României. Este meritul istoric al Partidului Co­munist Român faptul că, înfruntind cu eroism prigoana dezlintuiri impotri­­va sa, a acfionat ca avangardi a mişcării antifasciste, militind pentru unitatea de acţiune a fortelor demo­cratice, patriotice, progresiste, pentru democraţie, independenţă naţionali şi integritatea teritorială a tarii. Exprimînd poziţia patriotică a comuniştilor de slujire plină de abnegaţie a intereselor vitale ale poporului, rezoluţia plenarei C.C. al P.C.R. din august 1936 sublinia că, dacă Germania hitleristă şi aliaţii ei vor ataca România, „co­muniştii vor considera necesară apărarea fiecărei palme de pămînt a ţării noastre pentru ferirea po­porului român de subjugarea de către fascismul german“... Clasa muncitoare, urmînd cu ho­tărâre partidul, păşea în primele rînduri ale luptei antifasciste, după luptele muncitoreşti din anii marii crize economice, care au dat o puternică lovitură poli­ticii de fascizare a ţării, în cursul grevelor şi demonstraţiilor muncitoreşti din anii 1934—1939 revendicările economice imediate se împleteau tot mai strîns cu lupta pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti, pentru democraţie. Cine a cunoscut acea epocă de intensă luptă antifascistă îşi aminteşte de nenumăratele ciocniri ale muncitorilor cu cu­­ziştii şi legionarii pe străzile Capi­talei, Ploieştiului, Clujului, Bra­şovului şi altor oraşe ; muncitorii dădeau o ripostă viguroasă ban­delor gardiste cînd acestea îşi făceau apariţia încercînd să (Continuare în pag. a II-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului TODOR JIVKOV prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de ruperea barajului de la Vraţa, vă exprimăm dv. Comite­tului Central al Partidului Comunist Bulgar, guvernului şi poporului frate bulgar cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit în urma acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar­ general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai P.C. Francez Miercuri, 4 mai, tovarăşul Nico­lae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit de­legaţia de activişti ai Partidului Comunist Francez alcătuită din tovarăşii: Gaston Plissonnier, membru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al P.C.F., conducă­torul delegaţiei, Jacqueline Geliy, membru al C.C. al P.C.F., Paul Chastellain, membru al C.C., se­cretar al Federaţiei Hautes Pyré­­nées a P.C.F., Marcel Longuet, se­cretar al Federaţiei Indre et Loire a P.C.F., Jean Garcia, colaborator al Secţiei de politică externă a C.C. al P.C.F., şi J. Lusiac, redac­tor şef al publicaţiei „La Terre“. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească, au luat parte tovarăşii: Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi An­drei Păcuraru, membri ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Iliescu şi Ion Stoian, membri supleanţi ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei şi Petre Dănică, ad­juncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Gaston Plissonnier a mulţumit pentru posibilitatea ofe­rită delegaţiei de a cunoaşte reali­zările oamenilor muncii din Repu­blica Socialistă România angajaţi în opera de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste. Delegaţia a vizitat obiective economice, industriale a­­gricole, culturale, sociale, dînd o înaltă apreciere activităţii colec­tivelor de muncă şi realizărilor lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde a­­dresate partidului şi poporului ro­mân şi a informat oaspeţii despre principalele preocupări ale parti­dului şi oamenilor muncii din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri privind dezvolta­rea în continuare a relaţiilor din­tre cele două partide, întărirea u­­nităţii şi coeziunii mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţionale. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI, PAGINA ECONOMICĂ ARHITECT ȘI LOCATAR Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară a Turciei .Secretarul general al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit miercuri după-amiază delega­ţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, alcătuită din Ferruh Bozbeyli, preşedintele Medjlisului,­­Orper Faruk Kînayturk, senator, Musa Kazîm Coşkun, deputat, secretarul Comisiei comerciale a Medjilisului, Osman Zeki Efeoglu, deputat, membru în Comisia de turism şi informaţii a Medjlisu­lui, Cevat Onder, deputat, membru în Comisia de industrie a Medj­lisului, Sedat Akay, membru în Comisia de energie şi resurse naturale a Medjlisului, preşedin­tele Comisiei agricole, Osman Alişiroglu, senator, Huseyin Avni Akîn, deputat, Ibrahim Sîtki Hatipoglu, deputat, membru în Comisia de cenzori pentru finanţe a Medjlisului, Huseyin Balan, deputat, membru în Comisia lu­crărilor publice şi în cea de ener­gie şi resurse naturale a Medilisu­lui. Oaspeţii au fost însoţiţi de Sem­­settin Arii Mardin, ambasadorul Turciei la Bucureşti, şi Argun Co­­ban, prim-secretar al ambasadei. La întrevedere au participat Şte­fan Voitec, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale, acad. Şt. S. Ni­­colau, vicepreşedinte al Marii Adu­nări Naţionale, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, deputaţii Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Ion Cristolovea­­nu, Tudor Ionescu, Andrei Păcura­ru, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Mircea Rebreanu, precum şi Petre Buzilă,­ directorul Secretariatului M.A.N. Preşedintele Medjlisului a ex­primat cu acest prilej din nou mul­ţumiri pentru invitaţia adresată delegaţiei parlamentare turce de a vizita România şi de a avea con­tacte nemijlocite cu realităţile ro­mâneşti, cu conducătorii ţării. In timpul discuţiilor s-a eviden­ţiat că relaţiile dintre cele două ţări au evoluat pozitiv şi că există de ambele părţi dorinţa ca ele să fie în continuare dezvoltate pe baza principiilor respectului şi a­­vantajului reciproc, al neamestecu­lui în treburile interne. Totodată a avut loc un schimb de păreri privind situaţia interna­ţională, subliniindu-se contribuţia pe care cele două ţări pot să o aducă la apărarea păcii în Balcani şi în lume, întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială. (Agerpres) Nocturnă­ bucureșteană (cartierul Balta Albă) Foto : Gh. Vintil* „FESTIVALUL ARTISTIC STUDENŢESC" Spectacol de gală Miercuri seara a avut loc la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti un spectacol cu prilejul închiderii „Festivalului artistic studenţesc“ închinat celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Leon­­te­ Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, membri supleanţi ai Comi­tetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de cultură şi artă, tineri din diferite sectoare de ac­tivitate. Cei mai buni dintre concurenţii la festivalurile artistice desfăşurate în toate centrele universitare — viitori medici, ingineri, profesori, economişti, cercetători — au oferit o entuziastă manifestare artistică închinată patriei şi partidului. Formaţii folclorice, corale şi de estradă, solişti vocali, instrumen­tişti şi dansatori au interpre­tat un bogat program artis­tic care a cuprins cîntece despre lupta glorioasă a Partidului Co­munist Român, melodii şi dansuri populare, momente coregrafice, arii din opere. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Tinerilor artişti le-au fost oferite flori din partea conducerii de partid şi de stat. (Agerpres) Ieri la Moscova s-a deschis Expoziţia economică a Republicii Socialiste Romănia MOSCOVA.­­ Trimişii spe­ciali S. Podină, A. Munteanu, T. Niţescu transmit : Miercuri a a­­vut loc în parcul Sokolniki din Moscova inaugurarea expoziţiei economice a Republicii Socialiste România. La festivitatea inaugu­rală au participat L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin,­­ M. A. Suslov, G. I. Voronov, A. N. Şelepin, K T. Mazurov, A. I. Pelşe şi alţi con­ducători de partid şi de stat, mi­niştri, conducători ai unor insti­tuţii centrale, numeroşi reprezen­tanţi ai vieţii publice şi obşteşti, ziarişti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Moscova. La sosirea în expoziţie oaspeţii au fost întîmpinaţi de Mihai Ma­­rinescu, şeful delegaţiei guverna­mentale a Republicii Socialiste România, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi de Teodor Marinescu, ambasadorul României la Moscova. Festivitatea a fost deschisă de M. V. Nesterov, preşedintele Pre­zidiului Consiliului Unional al Camerei de Comerţ. A luat apoi cuvîntul N. S. Patolicev, ministrul comerţului exterior al U.R.S.S. El a arătat că expoziţia demonstrea­ză grăitor forţele crescînde ale României socialiste în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii. „Expoziţia este o strălucită măr­turie a ceea ce poate realiza un popor care a păşit pe drumul construcţiei socialiste“. Referin­­du-se la entuziasmul cu care muncește poporul român pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresu­lui al IX-lea al P.C.R., vorbitorul a subliniat că aceasta îi bucură sincer pe oamenii sovietici care doresc poporului frate român noi succese în îndeplinirea sarcinilor trasate de congres. El a arătat în continuare că colaborarea multilaterală econo­mică şi tehnico-ştiinţifică dintre ţările noastre se întăreşte şi se dezvoltă permanent şi că prezenta expoziţie constituie un aport în această direcţie. N. S. Patolicev s-a referit apoi la succesele Uniu­nii Sovietice şi la hotărîrea oa­menilor sovietici de a îndeplini directivele Congresului al XXIII- lea al P.C.U.S. cu privire la noul plan cincinal. In numele delegaţiei guverna­mentale a Republicii Socialiste România a vorbit Mihai Mari­nescu. După ce a relevat succe­sele obţinute de ţara noastră în ultimii şase ani, vorbitorul a sub­liniat că poporul român, tradu­­cînd în viaţă hotărîrile Congre­sului al IX-lea al partidului, îşi îndreaptă eforturile spre indus­(Continuare în pag. a VI-a) Tovarăşii Leonid Brejnev şi Aleksei Kosîghin la inaugurarea expesijiei Telefoto : TASS-Agerpres

Next