Scînteia, iunie 1966 (Anul 35, nr. 6997-7026)
1966-06-01 / nr. 6997
Această vîrstă de aur Cine sînt acești „oameni de-o șchioapă" cu care ne aflăm zilnic pe străzi, în parcuri, în troleibuz, acasă, la întîlniri sportive sau la spectacole ? Care e universul, psihologia lor ? Ce nerăbdări, ce întrebări și dorințe le frămîntă mintea, le conturează sentimentele ? Am trecut şi noi printr-o atare vîrstă. Avem, fiecare, nebănuite şi constante legături cu copilăria. Fiii şi fiicele, nepoţii, toţi cei mici ne întîmpină cu viaţa lor în freamăt, cu portrete interioare atît de diverse, atit de surprinzătoare uneori. Lumea în care au deschis ochii deosebeşte, de la bun început, copilăria lor de a generaţiilor anterioare. Căutînd a afla ce înseamnă socialismul pentru viaţa lipsită de griji a tuturor copiilor , intrăm în domeniul adevărului evident. Voioşia, încrederea în viitor a celor care forfotă împrejurul nostru sub numele generic de „puştime", nu mai sînt trăsături cu totul inedite astăzi. Cei dintîi care au făcut descoperiri în acest sens se află acum în primii ani ai facultăţilor, muncesc cu nădejde în industrie, în agricultură. Relieful infim al copilăriei acestor ani beneficiază de realizările noastre sociale, de avantajele pe care viata modernă ni le relevă în tot mai înalt grad. De la atenția medicală și socială cu care copilul e înconjurat din primele sale săptămîni — și, am spune, chiar cu mult înainte — pînă la ambianta căminului familial în care va descoperi „lumea", pînă la şcoala în care va căpăta despre aceasta nofiund ştiinţifice, vîrstă de aur a contemporaneităţii atestă imaginea unei realităţi complexe, ce solicită în permanentă eforturi şi griji mature. Spiritul acelei vîrste fericite pe care copiii ţării o merită cu prisosinţă nu e o simplă problemă de asistenţă socială. Cu investiţii, şcoli, manuale gratuite, burse, Indemnizaţie lunară, terenuri de sport, tabere — opera de creştere, de formare, de educare a celei mai Mihai NEGULESCU fragede generaţii abia începe. Ei, mărunţeii de azi, vor fi de bună seamă cei care nu peste mulţi ani vor da viaţă, între secularul Maramureş şi Dunărea milenară, societăţii de mîine, societăţii comuniste. E firesc, deci, ca — investită cu asemenea menire — viaţa lor să conţină de la bun început, în structura întregii firi a copilului, acele date de caracter, acele premise afective şi intelectuale apte a-i facilita mai apoi însuşirea a tot ce a izvodit mai de preţ mintea înţeleaptă a omenirii, dobîndirea unui spirit scrutător, dezvoltarea multilaterală a personalităţii. Opera de bună educaţie nu poate trece uşor cu vederea contextul modern şi ultramodern în care vin pe lume şi se dezvoltă mlădiţele zilelor noastre. Nu atît elementele ca atare ale civilizaţiei actuale, cît prefacerile interioare pe care le generează impun în mod necesar unele reconsiderări şi reevaluări în munca de instruire, de educaţie. Mobilitatea, prospeţimea spirituală a copilului de azi, străine ideilor false despre lume, obscurantismului, apte a fi încurajate şi dirijate, cer din partea educatorului o neafipită tinereţe a spiritului,, capabilă a descoperi, explica şi reliefa sugestiv date, idei, imagini plastice care — pentru cei mici — conţin încă destule enigma, destule completări ale fanteziei. Metode atractive de educaţie — finind seama de mediu, de structura psihică, de aspecte concrete ale preocupărilor ce le manifestă copiii la diferite nivele de vîrstă și pregătire — stabilesc un circuit osmotic între ceea ce reprezintă, de fapt, cei cărora ne adresăm și propriul lor portret moral, desăvîrșit în perspectiva viitorului spre care îi îndrumăm cu atenția necesară. Copilul, acest „necunoscut", această realitate de o mare prospeţime a tuturor timpurilor, întruchipează de bună seamă una din cele mai trainice legături ale societăţii noastre, a familiilor. împreună cu farmecul şi duioşiile vîrstei, ei aduc tot(Continuare în pag. a II-a) La G.A.S. Dragoneşti-Olt, regiunea Argeş, se prăşeşte porumbul pentru a doua oară. In fotografie conducătorii gospodăriei urmăresc calitatea lucrărilor executate PROLETARI DÍN TOATE TARILE. U N ITÍ-V Á ! ! • ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 6997 ! Miercuri 1 iunie 1966 6 PAGINI — 30 BANI Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini Lucrările consfătuirii constructorilor de maşini au continuat marţi. In cursul dimineţii au avut loc discuţii în cadrul secţiilor de specialitate. După-amiază, în şedinţă plenară, au fost prezentate concluziile dezbaterilor din aceste secţii, după care au continuat discuţiile pe marginea raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei au analizat pe larg, în lumina experienţei dobîndite, căile pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce revin constructorilor de maşini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase şi şi-au luat angajamente pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. AUREL BOZGAN, directorul general al Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. VIRGIL BOGZA, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. CONSTANTIN IONESCU, directorul uzinei „înfrăţirea“ din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşiniunelte la nivelul tehnicii contemporane, trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşiniunelte. Ing. ALEXANDRU ROŞCA, directorul întreprinderii „Electromureş“-Tg. Mureş, ing. SANDA POPESCU, constructor-şef al uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani (Continuare în pag. III LOCUL EXEMPLULUI PERSONAL IN MUNCA POLITICO EDUCATIVĂ Nicolae VEREŞ prim-secretar al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară Este un adevăr zi cu zi confirmat de viaţă că ecoul stîrnit în mase de cuvîntul partidului, forţa sa de convingere, izvorîte din justeţea politicii partidului, sporesc prin exemplul personal al comunistului. Marea autoritate dobîndită de membrii partidului nostru în rîndurile maselor se sprijină pe unitatea dintre vorbe şi fapte, pe deplina concordanţă dintre princi- piile nobile ale partidului şi profilul moral, întreaga activitate a comunistului. Felul exemplar cum îşi îndeplineşte sarcinile profesionale şi obşteşti are un puternic efect mobilizator, tocmai de aceea atitudinea, comportarea înaintată a membrului de partid reprezintă unul dintre cele mai eficace mijloace de educare comunistă a maselor. Popularizarea, folosirea exemplului înaintat al comunistului au fost integrate în stilul de muncă al multora dintre organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră. Este vorba de dezbaterile care au loc în adunările generale ale organizaţiilor de partid şi U.T.C., cît şi de propaganda prin conferinţe, de diferitele forme ale învăţămîntului de partid — în general de activitatea politico-educativă de masă pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, cultivarea atitudinii noi faţă de muncă, faţă de proprietatea obştească şi respectarea normelor de convieţuire socială, a comportării înaintate în familie şi societate. „Material documentar“ în această privinţă există la tot pasul. Este nevoie doar de priceperea de a-1 scoate la lumină şi a-1 folosi astfel încît să găsească un cît mai larg răsunet în mase, să devină un adevărat „etalon“ de referinţă. Ne vom opri asupra cîtorva exemple pe care le considerăm grăitoare în această privinţă. Pe şantierul de extindere a Centralei termoelectrice Luduş trebuia efectuată o lucrare de mari proporţii: ridicarea şi montarea stîlpilor şi formelor metalice de mare complexitate, volum şi tonaj la clădirea care avea să adăpostească noile turbo-agregate cu o putere instalată de 500 MW. Se cerea rezolvată o problemă extrem de grea, cu atît mai mult cu cît proiectantul nu dăduse soluţia. Din (Continuare in pag. a II-a) NOUL ŞI CREAŢIA ŞTIINŢIFICA „Noul", descoperirea lui, este în ultimă instanţă unul din scopurile esenţiale ale activităţii omului de ştiinţă. Noutatea izvorăşte direct din cercetare şi se concretizează sub forma creaţiei ştiinţifice. Valoarea acesteia se defineşte prin originalitate, prin amploarea aportului la progresul ştiinţei pe plan naţional şi internaţional. Secolul nostru, secol de revoluţie tehnico-ştiinţifică, cunoaşte pe o scară excepţional de largă afirmare a noului în ştiinţă. în faţa ochilor noştri se perindă astăzi probleme de neconceput în urmă cu numai două decenii. Noţiuni şi legi care erau considerate altădată imuabile au înregistrat modificări profunde, s-au formulat teorii noi, mari descoperiri şi-au găsit aplicaţii în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii. Prin interferenţa ştiinţelor clasice s-au născut discipline noi, ca astrofizica, biofizica, chimia fizică, biochimia, statistica matematică etc. Ştiinţa, ocupîndu-se de legile mişcării materiei, evoluează ea însăşi rapid şi, în anumite perioade — ca în epoca noastră, de pildă — extrem de rapid. Torentul descoperirilor ştiinţifice impune cercetătorului să fie mereu la curent, să cunoască cele mai recente descoperiri în specialitatea sa, să-şi întregească mereu viziunea ştiinţifică, să situeze preocuparea pentru nou în centrul activităţii sale, căci a nu depune eforturi susţinute în ritm cu progresul ştiinţei secolului XX ar însemna Acad. Gh. MIHOC resemnarea cu bună ştiinţă la stagnare şi rămînere în urmă. Oamenii ideilor noi, ai marilor descoperiri în ştiinţă au făcut întotdeauna dovadă de cu- Iprtglij raj în gândire, de iniţiativă, perseverenţă, pasiune. Revelaţia, descoperirea ştiinţificâ, se află dincolo de rutină, de izolare şi închistare în chingile obişnuitului. Poate mai mîiult decît în alte domenii, în ştiinţă, unde fiecare pas înainte este de regulă rodul unor vaste şi îndelungate eforturi, al unor strădanii de ani şi chiar de decenii, nu este, desigur, întotdeauna facilă desprinderea de vechi puncte de vedere, părăsirea unor concepţii, metode şi interpretări tradiţionale şi însuşirea altora noi. Dar, chiar cînd e dificilă, această cerinţă trebuie îndeplinită, atunci cînd gîndirea ştiinţifică înregistrează noi cuceriri, verificate de practică. Istoria ştiinţei furnizează de fapt o succesiune neîntreruptă de apariţii, afirmări şi asimilări ale noului. Ar fi suficient să arătăm transformările fundamentale aduse în matematică de teoria mulţimilor, elaborată de Georg Cantor, sau în medicină de teoria microbiană a bolilor, emisă de Louis Pasteur, pentru a înţelege cît de hotărîtoare pot fi consecinţele noului în dezvoltarea unei ştiinţe. De aceea, noul trebuie căutat în acele descoperiri care modifică un sistem de cunoştinţe, deschizînd calea unor noi descoperiri, unor noi explicaţii ştiinţifice. Problema care se pune este ca noul în ştiinţă să-şi găsească o rapidă însuşire, ca desprinderea de ce este rămas in urmă, învechit, cerînd gîndire, cunoştinţe, metode, să se realizeze întotdeauna alert, ca cei care îşi desfăşoară activitatea în frontul larg al cercetării să rămînă mereu receptivi, sensibili faţă de evo(Continuare în pag. a IV-a) (pag. a II-a) H IN ZIARUL DE AZI || « PUNCTE D£ VEDERE — Elementul popular şi arhitectura contemporană (pag. a II-a) « Noua reglementare a circulaţiei rutiere [«REŢINUT DE... (pag. a IV a) ■ CE TREBUIE SÅ ÎNŢELEGEM PRIN AUTOINSTRUIRE (pag. a IV-a) \ Note de lector (pag. a IV-a) «SPORT I (pag- a V-a) ______:l-____Lijijijjjj.Liyii.nl ii ii iii... i............................. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului in regiunea Braşov BRAŞOV. De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu, Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana , maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principele ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4 000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. (Continuare în pag. a V-a) Primirea la Prejmer O DELEGAŢIE GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ VA VIZITA TURCIA O delegaţie guvernamentală română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. CORESPONDENŢĂ DIN PRAGA Cel de-al XIll-lea Congres al P.C. din Cehoslovacia şi-a început lucrările In Palatul Congreselor din parcul Julius Fucik din Praga au început marţi lucrările celui de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Ora 9 dimineaţa, în sală sunt prezenţi peste 1 500 de delegaţi din toate colţurile ţării, reprezentînd circa 1 700 000 de membri ai P.C. din Cehoslovacia. Sunt prezenţi, de asemenea, delegaţi ai 75 de partide comuniste şi muncitoreşti şi ai unor partide democratice. Delegaţia Partidului Comunist Român este alcătuită din tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., conducătorul delegaţiei, Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., şi Gheorghe Niţescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Praga. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Antonin Novotny, primsecretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care a salutat delegaţii şi pe oaspeţii străini. După alegerea prezidiului şi a comisiilor de lucru, congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: Raportul de activitate al C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi sarcinile viitoare ale partidului. Raportul Comisiei Centrale de Revizie şi Control. Alegerea Comitetului Central al P.C. din Cehoslovacia şi a Comisiei Centrale de Revizie şi Control. Raportul de activitate al C.C. al P.C. din Cehoslovacia a fost prezentat de Antonin Novotny, primsecretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In şedinţa de după-amiază, Pavel Hron a prezentat raportul Comisiei Centrale de Revizie şi Control. Au început apoi dezbaterile pe marginea rapoartelor. Tot în cursul şedinţei de dupăamiază, congresul a fost salutat de Leonid Brejnev, secretar general a C.C. al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei. El a dat apoi citire mesajului de salut al C.C. al P.C.U.S. Lucrările Congresului continuă A. LITA