Scînteia, iulie 1966 (Anul 35, nr. 7027-7057)

1966-07-01 / nr. 7027

PAGINA 2 SCÎNTEIA DEZBATERILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONAIE CUVÎNTUL DEPUTATULUI CONSTANTIN DRAGAN Actuala sesiune a Marii A­­dunări Naţionale este chemată să dea putere de lege pla­nului cincinal pentru peri­oada 1966—1970, care prin ni­velul producţiei, ritmul şi pro­porţiile prevăzute înmănun­chează o intensă şi vastă ac­tivitate a conducerii de par­tid şi stat, pe linia îmbunătă­ţirii şi perfecţionării continue a planificării şi conducerii e­­conomiei, orientării eforturilor poporului nostru spre rezolva­rea problemelor hotărîtoare ale măreţei opere de edificare a societăţii noastre socialiste. Examinat temeinic, pe ramuri, ministere şi sfaturi populare, fundamentat ştiinţific pe baza condiţiilor şi posibilităţilor reale de care dispune econo­mia — planul cincinal pe care suntem­ chemaţi să-l discutăm şi să-l aprobăm — este o ex­presie puternică a muncii şi gîndirii colective, constituie pe bună dreptate un plan al în­tregului popor, orientat cu cla­ritate de politica marxist-leni­­nistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă a ţării, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartizarea judicioasă a for­ţelor de producţie pe teritoriul ţării, vor ridica la o viaţă eco­nomică şi culturală activă toa­te raioanele ţării, dintre care încă 70 vor primi o bază indus­trială ; vor situa patria noas­tră, la sfîrşitul acestui cincinal, în rîndul ţărilor cu o economie dezvoltată. Amploarea dezvoltării eco­nomiei este susţinută de volu­mul investiţiilor prevăzute în cincinal, de peste 280 miliarde lei — egal cu fondurile alocate în ultimii 15 ani — ceea ce ex­primă în mod elocvent forţa economică la care a ajuns ţara noastră, potenţialul de care dispunem pentru a face noi şi însemnaţi paşi înainte pe dru­mul desăvîrşirii construcţiei socialiste, însăşi realizările pe cele 5 luni ale primului an al cinci­nalului dovedesc că am pornit bine. îndeplinirea cu 102,2 la sută a planului producţiei in­dustriale şi obţinerea peste prevederi a unei producţii de 1,5 miliarde lei — realizări care se apropie de angajamen­tele luate de întreprinderi în întrecerea socialistă pe între­gul an — exprimă realismul planurilor noastre, entuzias­mul şi hotărîrea oamenilor muncii de a înfăptui o­­biectivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase pe care le-a deschis Congresul al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute în planul cincinal reprezintă şi pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a capacităţii lor organizatorice, în vederea stimulării iniţiati­vei creatoare şi a spiritului gospodăresc al maselor pentru folosirea cît mai raţională a mijloacelor materiale şi bă­neşti de care dispune econo­mia noastră. în aceste condiţii capătă o importanţă deosebită exami­narea atentă de către minis­tere în colaborare cu uniunile sindicale, a măsurilor care tre­buie să fie luate pentru înlă­turarea unor neajunsuri care s-au manifestat în anii tre­cuţi privind nominalizarea planului, asigurarea reparti­ţiilor de materiale şi a u­­nei aprovizionări ritmice, încheierea contractelor cu beneficiarii şi respectarea pla­nurilor de cooperare, stabili­rea consumurilor specifice şi a criteriilor de determinare a calităţii, aplicarea corectă a­ cointeresării materiale. De mare însemnătate pen­tru activitatea sindicatelor sunt îndrumările cuprinse în cuvîn­­tarea rostită de tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Re­unind în rîndurile lor pe prin­cipalii făuritori ai bunurilor materiale, sindicatele vor des­făşura o intensă activitate or­ganizatorică şi cultural-educa­­tivă în rîndul oamenilor mun­cii pentru dezvoltarea conşti­inţei lor socialiste, a atitudinii înaintate faţă de muncă, a răspunderii pentru realizarea planurilor de producţie, întă­rind colaborarea cu conduce­rile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sin­dicale vor organiza periodic dezbaterea principalelor pro­bleme ale activităţii economi­ce şi de producţie din fiecare întreprindere, atrăgînd masele la conducerea şi organizarea producţiei, la exercitarea opi­niei colective, generalizînd ex­perienţa înaintată a oamenilor muncii. Folosind mai bine formele de influenţare obştească sin­dicatele vor milita şi în viitor pentru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor negli­jenţi, indisciplinaţi, din vina cărora se produc rebuturi, a­­varii, mărfuri de calitate ne­corespunzătoare şi pierderi de orice natură, popularizînd tot­odată pe toţi acei care prin e­­xemplul lor dau dovadă în muncă de conştiinciozitate şi răspundere faţă de îndeplini­rea sarcinilor. Sindicatele vor sprijini măsurile menite să co­intereseze material pe fiecare om al muncii la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, concomitent cu întărirea răs­punderii materiale atît a mun­citorilor cît şi a conducătorilor producţiei. Folosind prilejul apropiate­lor conferinţe pe ţară ale uni­unilor pe ramuri de producţie ale sindicatelor, a căror me­nire este să analizeze activita­tea din ultimii cinci ani şi să stabilească sarcinile de viitor ale sindicatelor respective în problemele specifice de ramu­ră, ne propunem să asigurăm o largă dezbatere a obiective­lor actualului plan cincinal, să acordăm o deosebită atenţie măsurilor ce trebuie luate pentru creşterea contribuţiei sindicatelor şi a maselor largi de oameni ai muncii la îmbu­nătăţirea organizării produc­ţiei, la descoperirea şi valorifi­carea cît mai deplină a rezer­velor interne şi la sporirea e­­ficienţei activităţii economice. Dezvoltarea rapidă a econo­miei naţionale, diversificarea producţiei, asimilarea şi intro­ducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini, instalaţii complexe şi produse noi, ex­tinderea procedeelor tehnolo­gice avansate, a mecanizării şi automatizării producţiei impun necesitatea asigurării unor ca­dre temeinic pregătite, capa­bile să stăpînească şi să folo­sească tehnica nouă cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre. Proiectul planului cincinal prevede că din cei a­­proape un milion de salariaţi care urmează să fie angajaţi în această perioadă, 584 000 vor fi cadre calificate din care aproximativ 334 000 vor fi muncitori calificaţi prin şcoli. Pregătirea temeinică a tuturor acestor cadre, ca şi creşterea calificării actualilor munci­tori, impun sporirea preocupă­rii tuturor factorilor chemaţi să-şi aducă contribuţia în a­­ceastă direcţie. Sarcina dată de recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. privind sporirea numărului de elevi şi a duratei de şcolarizare prin şcolile profesionale pentru me­seriile de mare complexitate, concomitent cu scurtarea du­ratei de şcolarizare la mese­riile mai puţin complexe pune în faţa uniunilor sindicatelor pe ramuri, îndatorirea de a e­­xamina împreună cu ministe­rele, cerinţele actuale şi de perspectivă, a ajuta la stabili­rea măsurilor pentru pregăti­rea acestor cadre şi a urmări modul în care absolvenţii sunt repartizaţi şi folosiţi în între­prinderi. Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspun­derea ministerelor şi conduce­rilor întreprinderilor pentru buna organizare şi desfăşurare a cursurilor de ridicare a ca­lificării, să se asigure cointere­sarea materială a lectorilor care predau la aceste cursuri. Vom sprijini conducerile mi­nisterelor şi întreprinderilor în organizarea cursurilor de calificare, specializare şi ridi­carea calificării şi vom lărgi totodată propaganda cunoştin­ţelor tehnice, economice şi de cultură generală în rîndul sa­lariaţilor prin formele obşteşti de care dispun sindicatele. Sarcinile complexe ale cinci­nalului impun necesitatea ca Ministerul învăţămîntului şi ministerele de resort, cu spri­jinul uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie, să urgen­teze elaborarea noii reglemen­tări privind pregătirea cadre­lor. Consecvența cu care parti­dul nostru realizează politica sa economică, se reflectă deo­potrivă în grija pentru ridica­rea continuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al în­tregului popor. Importantele fonduri alocate pentru dezvol­tarea bazei materiale nece­sare acţiunilor social-cultu­­rale însumează pe întregul cin­cinal cifra de 9,3 miliarde lei, depăşind prevederile din Di­rectivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu suma de 1,3 mili­arde lei. Se vor construi circa 300 000 apartamente, noi localuri pen­tru instituţiile de învăţămînt, artă­ şi cultură, numeroase spi­tale şi policlinici moderne, noi complexe sanatoriale şi de o­­dihnă în staţiunile balneo-cli­­materice şi altele, care vor a­­sigura un grad tot mai înalt de cultură şi de învăţămînt, de îngrijire şi reconfortare a sănătăţii oamenilor muncii, în­­tr-un cuvînt un trai tot mai civilizat pentru cei ce muncesc şi familiile lor. în contextul măsurilor pre­văzute în actualul plan cinci­nal pe linia ridicării continue a nivelului de trai — alături de importantele mijloace ma­teriale alocate de stat — se în­scriu şi sumele ce depăşesc peste o jumătate de miliard lei provenite din fondurile sin­dicatelor şi cele de asigurări sociale. Aceste fonduri sunt destinate pentru lărgirea bazei de tratament şi odihnă în sta­ţiunile balneo-climaterice, pen­tru construirea unei tabere de copii pe litoral a cărei pri­mă etapă de 3 000 locuri va intra în funcţiune încă în a­­cest cincinal, a 18 edificii cul­turale ale sindicatelor în ma­rile centre industriale şi oră­şeneşti, precum şi numeroase săli necesare desfăşurării ac­tivităţii culturale în întreprin­derile şi noile combinate, ceea ce va permite dezvoltarea în continuare a activităţii cultu­rale de masă. Ca o manifestare a grijii partidului şi statului, a res­pectului faţă de cei care ani de-a rîndul şi-au adus contri­buţia lor valoroasă la făurirea valorilor materiale şi spiri­tuale ale societăţii noastre, în actualul plan cincinal sunt pre­văzute importante sume pen­tru îmbunătăţirea tuturor ca­tegoriilor de pensii. Potrivit prevederilor, pensiile se vor majora începînd de la 1 ianua­rie 1967, în medie cu 24 la sută faţă de anul 1966. Sin­dicatele se angajează să-şi aducă întreaga contribuţie la această importantă acţiune. An de an mijloace tot mai importante alocă statul nostru pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă, protecţia muncii fiind o problemă de stat. Existenţa încă în unele întreprinderi a unor accidente de muncă şi îmbolnăviri pro­fesionale implică întărirea în continuare a răspunderii tu­turor factorilor, luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea unor condiţii care să înlăture cauzele care pot provoca acci­dente. Organele şi organiza­în cadrul dezvoltării multi­laterale pe care a cunoscut-o România socialistă în anii se­­senatului, ca urmare a apli­cării consecvente a politicii ştiinţifice a partidului de in­dustrializare socialistă a ţării, de valorificare a resurselor de care dispunem, economia re­giunii Bacău a urmat un drum ascendent, de permanent pro­gres. Mîinile harnicilor noştri muncitori au durat, în anii şesenalului, cetăţi ale chimiei, salba de hidrocentrale de pe Bistriţa, complexe de indus­trializare a lemnului, edificii social-culturale. Producţia in­dustrială a regiunii a crescut în şesenal de peste 2,5 ori, cu un ritm mediu anual de 16,7 la sută, superior ritmului realizat în medie pe ţară, în actualul cincinal, econo­mia regiunii Bacău va înre­gistra noi paşi pe drumul ne­întreruptei sale dezvoltări, fiind prevăzute să intre în funcţiune noi capacităţi de producţie ale industriei chi­mice şi ale sectorului de in­dustrializare a lemnului. Experienţa dobîndită cu prilejul construirii şi dării în folosinţă, în anii sesenatului, a atîtor obiective industriale, ne-a arătat că terminarea şi punerea în funcţiune la ter­menele prevăzute în planul de stat, sau chiar înainte de termen, a capacităţilor de pro­ducţie sunt condiţionate de elaborarea la timp a proiecte­lor şi documentaţiilor, de ju­dicioasa corelare a graficelor de lucrări cu termenele de li­vrare a utilajelor şi instalaţii­lor din ţară şi din import, de urmărirea cît mai operativă a execuţiei lucrărilor. Atunci cînd nu se respectă aceste condiţii esenţiale în realizarea investiţiilor, cînd organele centrale, ministerele nu inter­vin cu operativitate pentru coordonarea eforturilor şi pentru rezolvarea unor nea­junsuri, survin deficienţe, concretizate în ultimă instan­ţă în nerespectarea termene­lor prevăzute în grafic şi în planul de stat. Un exemplu recent, concludent în această direcţie, îl constituie lucrările de extindere a capacităţii de producţie la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Da­torită unor defecţiuni de ge­nul celor amintite, s-au pro­dus întîrzieri la punerea în funcţiune şi, cu toate efortu­rile constructorilor, rămînerile în urmă au fost numai în parte recuperate. Măsura luată de conducerea partidului, de a se elabora planul cincinal cu defalcarea sarcinilor pe ani, pe ministere şi întreprinderi, deschide reale posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii în toate direcţiile, dar mai ales pentru realizarea la termenele prevăzute a noi­lor obiective. Sunt convins că o dată cu aprobarea de către sesiunea Marii Adunări Naţio­nale a planului pe cinci ani, prin cunoaşterea în perspec­tivă a ceea ce avem de în­deplinit, se va putea face o judicioasă punere de acord a termenelor de dare în funcţi­une cu datele cînd documen­taţiile tehnice şi furniturile trebuie să fie pe şantiere. Va trebui să folosim cît mai bine aceste condiţii, că perfecţia­ţiile sindicale vor întări con­trolul obştesc asupra respec­tării legislaţiei de protecţia muncii, vor intensifica munca de educaţie în rîndul tuturor salariaţilor pentru respectarea riguroasă a tuturor normelor de tehnica securităţii şi igienă a muncii. Reprezentînd interesele ma­selor largi de salariaţi, sindi­catele vor intensifica contro­lul obştesc asupra unităţilor de deservire a populaţiei, vor veghea la aplicarea şi respec­tarea cu stricteţe a legislaţiei de salarizare şi a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin contribuţia la îmbu­nătăţirea şi respectarea legis­laţiei muncii. Şi eu, ca şi ceilalţi depu­taţi, îmi exprim deplinul acord cu prevederile planului cinci­nal, avînd ferma convingere că cifrele vor deveni fapte, la a căror realizare ne vom aduce contribuţia în mod activ. Asi­gur­­Marea Adunare Naţio­nală, că Uniunea Generală a Sindicatelor, care cuprinde milioane de salariaţi, membri de sindicat, va munci cu pa­siune şi îşi va aduce din plin aportul la creşterea continuă a potenţialului economic al ţării, la folosirea cît mai ju­dicioasă a resurselor mate­riale, pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper şi luminos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Dăm permanent procesul de înfăptuire a investiţiilor. In acest sens, pentru unul din marile obiective prevăzute a fi construite în cincinal în regiunea Bacău, fabrica de melană şi fire cord din cadrul Uzinei de fire şi fibre sintetice Săvineşti, este absolut nece­sar ca organele de stat să studieze şi să găsească posi­bilitatea devansării termenu­lui de începere a lucrărilor cu circa 3 luni, cerinţă impusă de necesitatea continuităţii în activitatea grupului de şantiere Săvineşti, în legătură cu activitatea de punere în valoare a inves­tiţiilor, un aspect pe c­are-l consider foarte important este atingerea parametrilor proiec­taţi ai noilor capacităţi de producţie. Multe din instala­ţiile puse în funcţiune în se­senal în regiunea noastră au atins principalii indici prevă­zuţi în proiecte. Dar mai avem şi unele obiective importante, la care parametrii proiectaţi nu au fost realizaţi. Printre acestea se numără linia de fa­bricare a butadienei de la Combinatul de cauciuc sinte­tic, fabrica de policlorură de vinil de la Combinatul chimic Borzeşti, instalaţia de fabri­care a acrilonitrilului de la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Consider că minis­terele, organele centrale de proiectare şi avizare au dato­ria să studieze cu cea mai mare grijă alegerea soluţiilor tehnologice, a utilajului noilor investiţii. Comitetul regional de partid va avea permanent în atenţie realizarea la termen a noilor capacităţi de producţie şi a parametrilor prevăzuţi în proiecte, mobilizînd colective­le de proiectanţi, constructori, montori să desfăşoare o acti­vitate susţinută pentru res­pectarea termenelor înscrise în planul de stat. Ne vom preocupa de educarea maselor în spiritul întăririi disciplinei în muncă, a creării unei opinii de masă împotriva nepăsării şi a neglijenţei, asigurînd cele mai bune condiţii desfăşurării normale a producţiei în în­treprinderile din regiune. Recent, în regiunea noastră, din iniţiativa comitetului re­gional de partid au avut loc două consfătuiri pe tema or­ganizării superioare a produc­ţiei în ramurile petrol şi chi­mie. Cu această ocazie s-au făcut multe propuneri care se referă la îmbunătăţirea orga­nizării trustului de foraj, lăr­girea atribuţiilor întreprinde­rilor, organizarea judicioasă a serviciilor pentru a se evita paralelismul în activitatea lor. Aceste propuneri au fost transmise şi ministerelor in­teresate , cred că ar fi util ca ele să fie studiate, analizate cu toată grija şi rezolvate cît mai operativ. Sînt convins că prevederile planului cincinal de dezvol­tare a economiei naţionale pînă în 1970 vor fi realizate şi depăşite. Permiteţi-mi să transmit celui mai înalt for al ţării hotărîrea oamenilor muncii din regiunea Bacău de a îndeplini cu succes impor­tantele prevederi ale planului cincinal, simţitor sporite faţă de reali­zările anului 1965, ele au fost pe primele 6 luni îndeplinite cu succes. Siderurgiştii hunedoreni sînt hotărîţi să respecte întocmai indicaţiile conducerii de partid şi de stat cu privire la ridi­carea nivelului calitativ al oţelurilor aliate, acordînd o a­­tenţie deosebită purităţii, gra­dului de omogenitate a aces­tor oţeluri, caracteristicilor de rezistenţă şi tenacitate. Fondurile de investiţii acor­date pentru construirea unor noi unităţi, dar mai ales pen­tru dezvoltarea şi moderniza­rea sectoarelor existente în u­­zinele de la Hunedoara, Reşi­ţa şi Brăila, asigură producţiei de oţeluri aliate o bază teh­nică puternică, capabilă să răspundă necesităţilor actuale ale industriei construcţiei de maşini. Punerea în funcţiune la Hunedoara în cursul acestui an şi în prima parte a anu­lui viitor, a instalaţiei de fre­­zare la cald a lingourilor a­­liate, a noi capacităţi de în­călzire şi tratament termic, a altora de cojire la rece a barelor laminate va rezolva, în mare măsură, încă din 1967, unele probleme de ordin ca­litativ, existente astăzi în do­meniul producţiei de oţeluri aliate. Ridicarea nivelului calitativ al producţiei impune şi rezol­varea problemei calităţii ma­terialelor refractare, folosite, în principal, la operaţia de turnare a oţelului. Apreciem că baza de materii prime ne­cesară fabricaţiei şamotei de calitate superioară este răma­să în urmă faţă de necesităţile siderurgiei, în special în ce priveşte sortarea şi înnobila­rea argilelor extrase. De aceea consider necesar ca Ministe­rul Minelor să abordeze cu mai multă hotărîre această problemă pentru a o rezolva Oamenii de ştiinţă au pri­mit cu bucurie şi satisfacţie deosebită noul nostru plan de stat cincinal desfăşurat pe ani, care depăşeşte stadiile de pînă acum, caracterizate doar, prin directive pe mai mulţi ani, planificarea efectivă fiind fă­cută numai anual. Cercetătorii ştiinţifici, în a căror activitate are un rol în­semnat previziunea pe baze statistice, apreciază în mod deosebit efortul făcut de partid pentru conducerea planificată pe termen de mai mulţi ani a economiei naţionale, fiindcă aceasta asigură stabilitatea ne­cesară în muncă, dă produc­ţiei perspectiva de care are ne­voie pentru asigurarea mij­loacelor documentaţiei tehni­­co-economice şi a proiectelor pentru viitoarele obiective, pu­­nînd astfel în evidenţă supe­rioritatea economiei noastre socialiste. Oamenii de ştiinţă au parti­cipat efectiv, cu entuziasm şi satisfacţie, la alcătuirea pla­nului de stat şi cu deosebire­a secţiunii sale privitoare la cercetarea ştiinţifică. Oamenii de ştiinţă, cercetă­torii şi ceilalţi specialişti au participat cu satisfacţie şi la analizele şi dezbaterile largi, organizate în unităţile econo­mice, în organizaţiile de partid şi de masă, pentru planul de stat, care a devenit astfel un adevărat document de previ­ziune ştiinţifică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus la Consfătuirea con­structorilor de maşini că sunt necesare eforturile unite ale cercetătorilor şi proiectanţilor din institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, din institutele Academiei şi învă­­ţămîntul superior, pentru în­lăturarea în timpul cel mai scurt a rămînerilor în urmă din anumite domenii ale cer­cetării, în lumina prevederilor Di­rectivelor Congresului al IX- lea al partidului, atenţia mem­brilor Academiei s-a concen­trat în sesiunea anuală din a­­prilie asupra căilor de valo­rificare a rezultatelor cerce­tărilor din domeniul ştiinţelor tehnice şi ale naturii, pentru nevoile producţiei. Darea de seamă a Academiei pe anul 1965 relevă numărul restrîns al temelor cu finalitate apli­cativă, absenţa unei corelaţii mai strînse între rezultatele cercetării fundamentale şi cer­cetarea aplicativă din ace­laşi domeniu, precum şi duce­rea unor cercetări numai pînă la un stadiu încă insuficient pentru asimilarea de către producţie a rezultatelor obţi­nute. Planului de cercetări al A­­cademiei i s-au adus îmbună­tăţiri din acest punct de vede­re. Ele se reflectă şi în struc­tura celor 51 de teme cuprin­se în proiectul planului de stat pe anii 1966—1970, dintre care 11 sunt de fizico-mate­­matici, 4 de chimie, 15 de ştiinţe tehnice, 2 de geologie­­geografie, 1 de biologie şi me­dicină, iar 18 din ştiinţele e­­conomice, sociale şi umanis­tice. Pornind de la sarcina prin­cipală ce i-a fost încredinţată de partid şi guvern, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţe­în cel mai scurt timp posibil. Creşterea producţiei siderur­gice impune revizuirea şi îm­bunătăţirea condiţiilor funda­mentale care reglementează distribuţia şi consumul de me­tal. Anumite reglementări stabilite în urmă cu 10—12 ani, perfect valabile în acel timp, sunt astăzi depăşite, constituind o frînă în calea aprovizionării în mod ritmic cu metal a tuturor consuma­torilor, influenţînd negativ şi folosirea raţională a agregate­lor din siderurgie. O problemă importantă pentru întreprinderile side­rurgice o constituie fluctuaţia încă mare a cadrelor, îndeo­sebi a celor cu pregătire supe­rioară. Consider ca deosebit de preţioasă indicaţia cuprin­să în cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. cu privire la importanţa pe care o are aplicarea justă a politicii partidului de cointeresare ma­terială a oamenilor muncii pentru înfăptuirea prevederi­lor cincinalului şi progresul economiei noastre. Este firesc ca acela care are dragoste de muncă, de întreprinderea în care lucrează, să fie stimulat şi preţuit. Totodată, este logic ca cei cărora nu le place munca, să răspundă pentru faptele lor. Propun ca pentru stabilizarea cadrelor din sec­torul siderurgic, în special a celor cu pregătire superioară, să se adopte un sistem de cointeresare mai bună pentru ca acestea să lucreze neîntre­rupt în unităţile direct pro­ductive şi să aducă astfel o cît mai mare contribuţie la re­zolvarea diferitelor probleme complexe ale producţiei. Sunt întrutotul de acord cu proiectul de lege privind dez­voltarea economiei naţionale pe perioada 1966—1970. Ilie a antrenat întreaga noas­tră reţea de unităţi cu sarcini ştiinţifice în elaborarea şi a­­nalizarea propunerilor pentru­ tematica de cercetare, în sta­bilirea principalelor direcţii de dezvoltare a ştiinţei în urmă­torii cinci ani. Peste 600 de specialişti din producţie, e­­conomişti, cercetători, cadre universitare, academicieni şi cadre de conducere din mi­nistere au dezbătut în comun, în Comisiile de ramură ale consiliului, programul cerce­tării ştiinţifice, legătura sa cu planul economic de stat, cu cerinţele de dezvoltare ale ştiinţei şi tehnicii. Prin mun­ca lor, 480 de teme din toate domeniile au fost înscrise în planul de stat, în locul celor 150 de teme propuse iniţial de organizaţiile centrale ce au unităţi de cercetare. Aproape 70°/6 din aceste teme f­ac parte din domeniul ştiinţelor tehnice şi chimice, cele mai multe din­tre ele avînd un caracter de cercetare aplicativă sau de dezvoltare a tehnicii, în legă­tură nemijlocită cu ridicarea nivelului şi diversificarea pro­ducţiei, sau în vederea sporirii economicităţii ei, asigurînd astfel o legătură organizată în­tre cercetare şi producţie. Atenţia Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice este îndreptată în principal pe pro­blemele hotărîtoare nominali­zate în programul unitar al cercetării­­ şi în primul rînd spre cele cuprinse în planul de stat. In preocuparea de a spori contribuţia pentru producţie a cercetării unor teme cuprinse în planul unitar, Consiliul Na­ţional al Cercetării Ştiinţifice a stabilit împreună cu Comi­tetul de Stat al Planificării un număr de probleme care im­plică o concentrare puternică a forţelor de cercetare din mai multe unităţi, cum sunt coro­ziunea, catalizatorii, apele re­ziduale sau echilibrul biologic în Delta Dunării şi urmăreşte direct desfăşurarea muncii pentru rezolvarea acestor pro­bleme de mare însemnătate economică. Secţiunea pentru ştiinţă a proiectului de plan, a spus vorbitorul, prevede suma de 1 923 milioane lei pentru in­vestiţiile din perioada 1966 —1970, faţă de cele 1500 milioane din Directive, ceea ce creează posibilitatea ex­tinderii şi modernizării u­­nor institute de cercetare şi a înfiinţării de institute noi. Urmează ca reţeaua de uni­tăţi de cercetare să fie per­fecţionată, iar baza materială să fie mai bine utilizată, con­centrată în unităţi puternice, investiţiile pentru construcţii şi montaj fiind chibzuite în aşa fel, încît să se dispună de fonduri cît mai mari pen­tru dotarea corespunzătoare cu aparatură de cercetare. Planul de stat prevede creş­terea numărului de oameni ai muncii cuprinşi în cercetare, de la 42 600 în anul 1965 pînă la circa 55 000 în 1970. Rezultă de aici o sarcină de mare răs­pundere pentru crearea de condiţii adecvate pentru cer­cetători, pentru formarea ca­drelor de cercetare necesare în vechile şi noile sectoare, răspundere care revine atît ministerelor productive, cît şi Academiei şi Ministerului în­văţământului. Sunt convins că Academia şi Ministerul învă­ţămîntului pot să contribuie la formarea de cadre noi şi la perfecţionarea celor vechi, între altele, prin stagii de spe­cializare, prin participarea pentru o anumită perioadă la munca de cercetare din insti­tutele Academiei sau de la ca- CUVÎNTUL DEPUTATULUI GHEORGHE ROŞU CUVÎNTUL DEPUTATULUI REMUS RADULEI tedrelen învăţărmtul supe­rior. Oamii muncii din unită­ţile deercetare, e studii şi proiecta înţeleg ă-şi desfă­şoare avitatea î condiţii şi cu reziate demi de epoca în carerăim c­ontribuind astfel­­ ridicare României socialis spre culiile tot mai înalte e civilizâei şi cul­turii. CUVÎNTUL DEPUTATULUI NECULAI AGACHI Pentru siderurgie, planul cincinal fixează obiective deo­sebite în domeniul creşterii producţiei, a indicatorilor ca­litativi, diversificarea gamei­­ de mărci de oţeluri şi a tipo­dimensiunilor de laminate, paralel cu creşterea eficienţei economice a activităţii în toa­te unităţile. Deşi sarcinile sta­bilite siderurgiştilor pentru primul an al cincinalului sunt CUVÎNTUL DEPINATILUI CLEMENT RISU Regiunea Cluj a cunoscut în anii şesenatului o continuă dezvoltare. în această perioa­dă s-au construit şi pus în funcţiune o serie de obiective importante cum sunt combi­natele de industrializare a lemnului de la Gherla, Combi­natul de celuloză şi hîrtie şi Fabrica de mobilă Dej, exploatarea minieră de la Că­puş, antrepozitul frigorific de la Baciu-Cluj. Fabrica de pro­duse lactate Turda , s-au dez­voltat întreprinderile „Carbo­­chim“, „Unirea“, „Armătura“ din Cluj, Fabrica de ciment Turda, uzinele „Industria sîr­­mei“-Cîmpia Turzii şi altele. Toate acestea au contribuit la ridicarea economică a unor raioane mai puţin dezvoltate, ca Dej, Gherla şi Huedin. Proiectul planului cincinal, pe care-l dezbatem astăzi, asigură o continuă dezvoltare armonioasă regiunii Cluj. Pro­ducţia globală va ajunge în anul 1970 la circa 12 miliarde lei ; volumul investiţiilor pe cincinal depăşeşte 8,5 miliarde lei din care circa 4 miliarde lei pentru industrie. Dezvoltarea industriei re­giunii în cincinal va duce la creşterea numărului de sala­riaţi ocupaţi în industrie cu 19 la sută. Amplasarea unor noi întreprinderi industriale în raioanele Bistriţa şi Cîm­­peni, alături de cele realizate în perioadele anterioare la Gherla, Dej, Aiud şi dezvol­tarea unor unităţi din alte raioane şi oraşe, face ca re­partizarea forţelor de produc­ţie să fie în concordanţă cu cerinţele, asigurînd valorifica­rea superioară a resurselor naturale, ridicarea nivelului economic şi social-cultural al raioanelor şi oraşelor regiunii. în cadrul investiţiilor pen­tru învăţămînt se acordă o a­­tenţie deosebită oraşului Cluj ca puternic centru universi­tar, prin construirea a noi că­mine, care vor spori capacita­tea de cazare pentru studenţi cu peste 3 500 de locuri, a unei noi cantine de mare capaci­tate, prin începerea construc­ţiei unor noi clădiri pentru In­stitutul politehnic şi Institu­tul agronomic şi a altor obiec­tive menite să contribuie la dezvoltarea învăţămîntului­ su­perior, la asigurarea unor con­diţii de studiu şi de trai mai bune pentru studenţi. Un volum însemnat din in­vestiţiile social-culturale va fi alocat pentru construirea a circa 15 000 de apartamente, care vor îmbunătăţi condiţiile de locuit, îndeosebi în oraşele Cluj şi Turda. După ce a arătat realizările obţinute în domeniul edilitar­­gospodăresc, vorbitorul a spus : Planul cincinal prevede dez­voltarea în continuare a in­dustriei locale din regiunea noastră, a cărei producţie în 1970 va depăşi aloarea de peste 1 miliard­­e cu un spor de circul la­stă faţă de 1965. In acest ses, principa­lul eforit vom îdrepta spre creştere producei bunuri­lor de asum detinate popu­laţiei ; iltimul e în cincinal va fi de,8 miliare lei. Aşa tm s-a subliniat în cuvîntu tovarăşlui Nicolae Ceauşea, la reenta plenara a C.C. P.C., activitatea întrepri­erilor de industrie locală sva orinta spre pro­ducţia­­ serie mică, într-un soru­mei cît mi variat, pre­cum și pre­lărirea şi îmbu­nătăţire prestţiilor pentru populaţ, spre adaptarea lor la cerb­ele actule. în urmă­torii an vom mri cu cel pu­ţin 300 număr­ produselor solicitat de cumpărători. Vor fi realiste noi ipuri de mo­bilier nc, cu nie modernă, obiecte in mas plastice, ar­ticole d­uz canic şi gospo­dăresc, produse alimentare şi altele.­­Am da­t atenţie deo­sebită îfiinţări de centre de comande în spital pentru e­­xecutara de­ribilă, atît pen­tru saisfacera cerinţelor populaţii, cît­­ pentru livrări la expor. Prin organarea­­ şi dez­voltarea prodcţiei industriei noastre b­alei prin folosirea rezervele de care dispunem, vor fi livate­­ export produse ca : moblă, ivoare orientale, articole de albastru, împleti­turi, ma­ni­entru prelucra­rea lemnu­lui, mobilă, a că­ror valoare î cincinal va în­suma circa 3 milioane de lei valuta­ri legăt cu cu realizarea sarcinilor c­e revin privind dezvoltarea industriei locale şi a prestaţii)" către populaţie, solicităm­­ sprijin mai activ di­n partea unor organe cen­trale şi în special din partea Comitetul de Stat al Plani­ficării, prind mai buna co­relare a celor şi sortimen­telor de nterii prime şi ma­teriale ce i se alocă cu sar­cinile de educţie, îndeplinea cu succes a sar­cinilor cai stau în faţa indus­triei local a regiunii noastre necesită se acorde o mai mare ardie repartizării de cadre tehne şi economice cu studii suerioare şi pentru economia scală. Exprimă devotamentul u­­nanim al oamenilor muncii români, maghiari, gen­ani şi de alte naţionalităţi din regiunea Cluj faţă de po­litica palidului şi statului nostru şi­­cunoştinţa lor pen­tru sprijiul permanent acor­dat dezvitării economice a regiunii nastre, asigur sesiu­nea Marii Adunări Naţionale că ne vor mobiliza toate for­ţele pentu realizarea şi depă­şirea saniilor ce ne revin din planul mincinal. CUVÎNTUL DEPUTATULUI NICOLAE DOGGEHDORF La Congresul al IX-lea al partidului s-a subliniat că S.M.T.-urile au un mare rol în înfăptuirea politicii partidului în agricultura cooperatistă. Experienţa a dovedit că la re­zultatele pozitive obţinute de către cooperativele agricole de producţie un aport însemnat )-au adus S.M­­.-urile prin executarea mecanizată a unui volum mereu crescînd de lu­crări, de o calitate superioară. Din experienţa unităţii noas­tre putem afirma cu convinge­re că buna deservire a coope­rativelor agricole de producţie depinde nu numai de creşte­rea numerică a parcului de maşini şi tractoare ci şi de fo­losirea cît mai judicioasă a capacităţii de lucru a acestora. Colectivul nostru a făcut o serie de adaptări la unele ma­şini, în scopul utilizării mai complete a tractoarelor Toate acestea au dus la creşterea gradului de folosire a timpului de lucru, de la 67 la sută în anul 1964 la 81 la sută în 1965. în cursul acestui an, folosirea tractoarelor şi maşinilor agri­cole s-a făcut şi mai raţional, timpul direct productiv repre­zentînd 90 la sută din totalul orelor lucrate. îndeplinirea sarcinii trasate de Plenara C­C al PC.R. din 11—12 noiembrie 1965, ca S.M.T.-urile să diversifice me­canizarea lucrărilor, acordînd un puternic sprijin tehnic coo­perativelor agricole, a consti­tuit una din preocupările de bază ale unităţii noastre Noi am înţeles importanţa acestei sarcini şi ne-am străduit să sprijinim copera­tivele agrico­le de preducţie în mecaniza­rea muncilor grele din secto­rul zootehne, în aducerea apei în fiecare gard, în prepararea hranei, în ecoltarea mecani­zată a furajelor fibroase şi păstrarea iesf­ora. De aseme­nea, un sprjin substanţial am acordat cooperativelor agricole de producte în rezolvarea problemelor legate de fertili­zarea terenurilor cu îngrăşă­minte naturale, lucrare de mare volum, adaptînd în acest scop o serie întreagă de ma­şini. Cu toate aceste adaptări, noi nu putem satisface inte­gral cererile cooperativelor a­­gricole pentru efectuarea lu­crărilor argintite. Este necesar să se urgenteze introducerea în fabricaţia de serie şi livra­rea unor utije necesare pen­tru adminis­t­area îngrăşămin­telor naturi­i solide şi lichide, a amenda­ fotelor, a unor maşini pent tractoarele cu putere sporit , a unor echipa­mente adaptate pe maşinile e­­xistente pentu aplicarea de îngrăşăminte pohîmice şi sub­stanţe de co­­­batere a dăună­torilor şi bur­uienilor , a com­binelor de re­dicat Dorumb, fi­ind mult rămaşi în urmă faţă de cerinţele mecaniză­rii acestei lucrări De a­­semenea, pentru folosirea mai cobtroletă a tractoarelor și a forței de­ muncă în pe­rioadele cînd acestea sînt disponibile de la lucrările a­­gricole, propunem să se anali­ (Continuare în pag. III-a)

Next