Scînteia, august 1966 (Anul 35, nr. 7058-7087)

1966-08-01 / nr. 7058

PAGINA 2 SCÂNTEIA N. COCULESCU O PERSONALITATE MARCANTĂ A ASTRONOMIEI ROMÂNEŞTI ■■■­ de prof. dr. docent Călin POPOVICI ■■■■ In calendarul UNESCO, consa­crat cinstirii memoriei marilor personalităţi ale lumii, figurează în acest an şi aniversarea cente­narului astronomului român Nico­­lae Coculescu — născut la Craiova la 31 iulie 1866 — întemeietorul Observatorului din Bucureşti. La sfîrşitul secolului trecut, ra­mura astronomiei care se ocupă cu mişcările corpurilor cereşti — mecanica cerească — atinsese un grad de coherenţă şi preciziune pe care nu-l cunoşteau încă multe alte ştiinţe. O realizare strălucită în a­­cest sens, care a impresionat în mod deosebit pe contemporani, a fost descoperirea în 1846, de către Le Verrier, prin calcul­­ „din virful condeiului“ a planetei Nep­tun, după deviaţiile pe care le pro­ducea în mişcarea planetei Ura­nus. Mulţi tineri români, plecaţi pentru studii de matematică în Franţa, impresionaţi de perfor­manţele astronomiei matematice, s-au îndreptat spre această ramu­ră a ştiinţei. Lucrări de astrono­mie geodezică au fost efectuate în ţara noastră încă din secolul al XVIII-lea de Chrisant Notara, care a publicat în anul 1716 un tratat de astronomie şi geografie şi mai tîrziu de Constantin Căpi­­tăneanu (1844—1893), care a deter­minat poziţiile geografice a mai multe localităţi din ţară şi a efec­tuat lucrări geodezice. Dintre primii patru doctori români care au susţinut teze la Uni­versitatea Sorbona, trei ,au prezen­tat teze de mecanică cerească : Spiru Haret, Constantin Gogu şi Nicolae Coculescu. Ei sunt cei din­ţii învăţaţi români care vor aduce o contribuţie de valoare mondială în astronomie. Prin strădaniile sale de a pune bazele cercetării în do­meniul astrelor, numele lui N. Co­culescu ocupă un loc aparte în is­toria ştiinţei româneşti, ca fonda­tor (în 1908) al Observatorului din Bucureşti. După un­ stagiu de 5 ani la Ob­servatorul din Paris, unde a lu­crat şi în domeniul astronomiei practice, şi după ce a susţinut cu deosebit succes teza sa de doc­torat, N. Coculescu s-a întors, în 1895, în ţară, fiind numit profesor la catedra de astronomie şi geo­dezie a Universităţii din Bucu­reşti, pe care a ilustrat-o timp de 42 de ani. O dată cu numirea sa ca profesor, Coculescu a început şi demersurile pentru construirea unui observator astronomic. In cercetările sale personale, Co­culescu s-a ocupat de probleme de stabilitate în mişcarea newto­niană, apoi de determinarea nere­­gularităţilor în mişcarea unor pla­nete, produse de acţiunea altor planete, calculînd unii­ termeni în­depărtaţi din expresia acestor miş­cări pornind de la considerente pur matematice. Coculescu este şi au­torul unor cursuri şi tratate în care a expus clar problemele astrono­miei teoretice şi ale mecanicii ce­reşti. O menţiune specială merită lucrarea „Teoria refracţiei astro­nomice" (1899) care, în vremea a­­ceea, reprezenta pentru studenţii de la matematici ai Universităţii din Bucureşti poate singura apli­caţie în fizică a aparatului mate­matic. In ce priveşte înfiinţarea ob­servatorului astronomic, a fost ne­voie de stăruinţe de 12 ani pentru a învinge indiferenţa autorităţilor şi a obţine fondurile necesare. Un sprijin preţios i-a acordat şi Spiru Haret. S-au dovedit utile şi demon­straţiile astronomice făcute de N. Coculescu puternicilor zilei cu o lunetă adusă de el de la Paris. Ast­fel a putut lua fiinţă unul dintre primele institute ştiinţifice româ­neşti. In 1911, lucrările de construc­ţie au fost terminate, iar în 1912, tot prin grija lui Coculescu, s-a in­stalat marea lunetă dublă ecuato­rială de 38 cm deschidere şi 6 m lungime. Cit despre cercul meri­dian, de 19 cm deschidere şi de 2,35 m lungime, unul din cele mai perfecţionate şi mai mari din lume şi la ora actuală, el a fost livrat de firma constructoare şi montat abia în anul 1924. Dar un institut ştiinţific nu în­seamnă numai aparate, ci şi cerce­tători. Marele merit al lui Coculescu a fost acela de a fi creat şi cadrele necesare, preocupîndu-se de specializarea tinerilor capabili prin trimiterea lor la observatoare în străinătate. încă de la început, aceştia l-au ajutat la instalarea a­­paratelor şi întocmirea unui pro­gram ştiinţific. Printre ei s-a re­marcat în mod deosebit acad. prof. Gheorghe Demetrescu, care a ur­mat lui Coculescu la conducerea observatorului (1943). N. Coculescu a iniţiat şi primele colaborări ştiinţifice internaţionale ale observatorului, care a fost ast­fel una din primele instituţii din ţară care a aderat la o uniune ştiinţifică internaţională — Uniu­nea Astronomică Internaţională (1928). Noi, care am fost elevii lui Cocu­lescu la Universitate şi cercetători la Observator, nu l-am uitat pe bă­­t­rînul nostru profesor şi director. Ne impresiona prin claritatea şi precizia cu care îşi expu­nea cursul, prin punctualitatea lui proverbială şi prin pres­tanţa persoanei sale. El a ştiut să transmită multor generaţii de studenţi pasiune prin rigurozitatea astronomiei, dezvăluindu-le întrea­ga ei măreţie ca ştiinţă matema­tică. Dificultăţile inerente începutului l-au obligat însă pe Coculescu să-şi concentreze mai mult atenţia asu­pra domeniului didactic şi organi­zatoric, în dauna muncii de cerce­tare, cum s-a întîmplat de altfel şi cu alţi oameni de ştiinţă de atunci. Totuşi, unele din lucrările sale prezintă interes­ul astăzi, iar el rămîne în istoria ştiinţei româneşti prin faptul că a fondat o adevă­rată şcoală de astronomie româ­nească şi a înfiinţat Observatorul din Bucureşti. Revoluţia tehnico-ştiinţifică din zilele noastre a produs revirimente în multe discipline considerate „clasice“. Ştiinţa cerului nu a fă­cut excepţie , au apărut noi pro­bleme, noi metode de abordare a lor, noi tehnici instrumentale. Me­canica cerească, principalul dome­niu de activitate al lui Coculescu, a căpătat un nou avînt prin pro­blemele puse de cucerirea Cosmo­sului, astrofizica şi ştiinţele spa­ţiale cunoscînd și ele o dezvoltare uimitoare. Monumentele istorice in circuitul vieţii contemporane (Urmare din pag. I) orice creaţie arhitecturală con­temporană, elementele noii arhi­tecturi introduse de către arhi­tect în componenta unor an­sambluri istorice, născîndu-se în sinul vechii arhitecturi, tre­buie să beneficieze în cel, mai înalt grad de un caracter specific. Se întîmplă ca persoane neinforma­te asupra principiilor de re­staurare să creadă că elemen­tele noi introduse de restaurator trebuie să imite, să reia stilul mo­numentului. Or, în felul acesta ele ar induce în eroare, fiind în de­trimentul sesizării componentelor autentice, de valoare istorică. Ele­mentele noi însă, fără a fi o co­piere a tradiţiei, pot deveni însă continuarea ei organică. Pentru ca aportul său să poarte amprenta timpului nostru şi tot­odată să se înscrie în mod desă­­vîrşit în ambianţa istorică a mo­numentului, arhitectul trebuie să fie înzestrat cu o puternică perso­nalitate creatoare. în acest sens considerăm pozitive căutările pri­lejuite de restaurarea ansamblu­lui mînăstirii Suceviţa şi ni s-au părut surprinzătoare unele critici violente la adresa elementelor noi introduse de restaurator, care, după părerea noastră, tind să se înscrie tocmai în principiile enun­ţate mai sus. Existenţa în rîndurile specialiş­tilor a unor opinii deosebite în problemele restaurării cere să se evite orice exclusivism. Accep­tarea în cadrul şcolii naţionale de restaurare a unor poziţii diferite, bazate toate pe recunoaşterea unor principii generale extrase din ex­perienţa pozitivă pe plan mondial şi local poate constitui sursa unui progres continuu al domeniului restaurărilor. Alături de orientarea teoretică, o condiţie hotărîtoare a calităţii lucrărilor de restaurare o consti­tuie execuţia. în cadrul activităţii de pe şantiere s-a conturat figura muncitorului restaurator ataşat meseriei sale, care a învăţat să înţeleagă graiul pietrelor vechi. Dacă însă proiectarea restaurări­lor este beneficiara unor tradiţii de cîteva decenii, formele de or­ganizare ale execuţiei sunt o crea­ţie recentă. Reglementările exis­tente în activitatea curentă de construcţii au fost transpuse în mod mecanic în domeniul res­taurărilor, iar însăşi lucrările de restaurare — asimilate cu repa­raţii capitale. Această situaţie pretinde elaborarea — pe baza aprofundării procesului unic de restaurare alcătuit din cercetare, proiectare şi execuţie — a unor propuneri de reglementare cores­punzătoare specificului domeniu­lui. Monumentele istorice constituie obiectul preocupărilor unui cerc larg de specialişti: istorici, istorici de artă, arheologi, arhitecţi, ingi­neri de profil diferit, muzeografi. In procesul restaurării monumen­telor de arhitectură, rolul de coor­donator însă îl deţine arhitectul, deoarece este singurul care, prin profilul său, posedă cunoştinţe privitoare la funcţiune, construcţie şi plastică, laturi care, în unitatea lor, reprezintă însuşi fenomenul de arhitectură. Este evident că în cazul monumentelor arheologice, cînd cercetarea prevalează asupra lucrărilor de restaurare, rolul prin­cipal îi revine arheologului, iar în cazul monumentelor de artă plas­tică, artistului plastic specializat în restaurări. In vederea asigurării unor con­diţii organizatorice optime pentru conservarea şi restaurarea monu­mentelor este de mare importan­ţă precizarea locului pe care-l ocupă domeniul monumentelor is­torice în cadrul patrimoniului cultural şi în viaţa societăţii în general şi delimitarea acestuia faţă de domeniul obiectelor mobi­le, de muzeu. Majoritatea monu­mentelor de arhitectură — din categoria cărora fac parte, pe lângă clădirile izolate, ansambluri de clădiri, zone urbane sau chiar oraşe întregi , au o destinaţie practic-utilitară şi participă prin aceasta la procesele fundamentale ale vieţii pe plan regional şi urban. Acţiunile de sistematizare au drept obiect reglementarea ra­poartelor funcţionale şi estetice ale tuturor monumentelor istorice — inclusiv a celor de arheologie şi de artă plastică, lipsite de o destinaţie utilitară — cu mediul ambiant. Identificarea monumen­telor istorice cu obiectele de mu­zeu ar fi greşită, întrucît în repetate rînduri în presă au apărut opinii cu privire la forma de organizare a domeniu­lui monumentelor istorice, soco­tim util să ne exprimăm şi păre­rea noastră : domeniul monumen­telor istorice, reprezentînd o zonă de contact a mai multor discipli­ne prin natura şi funcţiile sale, trebuie să constituie obiectul preo­cupărilor unui organism cu un înalt grad de specializare, care să depindă de acele foruri care în­drumă arhitectura, urbanismul, sistematizarea teritorială. I CINEMA­­ • CLEOPATRA (ambele serii) — cinemascop : Patria, București, Stadionul Dinamo. • JURNALUL UNEI FEMEI ÎN ALB : Republica (completare Carnet de schite). • CÎINELE DIN BASKERVILLE : Luceafărul, Fes­tival și grădină, grădina Doina (la toate comple­tare Navigatori care dispar — cinemascop), Gri­­viţa (completare Crimea), Modern, Arenele Liber­tăţii (la amândoua completare Impresii nocturne). •­­ 000 000 DE MARTORI : Capitol şi grădină (la ambele completare Carnet de achite). Sala Pala­tului (seria 1691) ora 19,30. • ACŢIUNEA „ZIMBRUL“ : Lumina (completare Lucrările sesiunii Marii Adunări Nationale). • CĂSĂTORIE DE FORMĂ 1 Victoria, grădina Progresul (la ambele completare Simfonie un alb — cinemascop), Rahova și grădină (la ambele completare Consfătuirea lucrătorilor din industria constructoare de mașini). • COPLAN ÎȘI ASUMĂ RISCUL: Central (com­pletare Tinereţe), Buzeşti şi grădină, Arta şi gră­dină. • HAI, FRANŢA­­ : Union (completare Vizita con­ducătorilor de partid şi de stat in regiunea Ol­tenia). • PROGRAM PENTRU COPII: Doina (dimineaţa) • MONEDA ANTICĂ : Doina — după-amiază (completare Stăvilirea torenţilor), Expoziţia. • CELE DOUĂ ORFELINE : Giuleşti (completare O zi din viaţa lui Tică), Aurora şi grădină (la ambele completare Orizont ştiinţific nr. 3), Volga. • COLIBA UNCHIULUI TOM — cinemascop : Fe­roviar, Excelsior, Flamura. • FANTOMAS — cinemascop­­ înfrăţirea Intre popoare (completare Laptele). • MÎINE, MEXICUL I : Dacia (completare Ştiinţă şi tehnică nr. 13). • FĂRĂ PAŞAPORT ÎN ŢARĂ STRĂINĂ: Bu­­cegi (completare Collegium Malus al Universităţii Jagellone), Tomis (completare Pădurea Bialo­­wiezska). • DRAGOSTEA ŞI MODA : Unirea şi grădină (la ambele completare Sandi, să asculţi pe mămica I). • ESCROCU LA MÎNĂSTIRE — cinemascop: Crîn­­gaşi, Gloria, Patinoarul 23 August. • DRAGOSTEA ESTE INTERZISĂ : Flacăra (com­pletare Ştiinţă şi tehnică nr. 14). • SERBĂRILE GALANTE : Vitan (completare Partidului, slavă I). • ÎN FIECARE ZI SĂRBĂTOARE : Mioriţa (com­pletare Apartamentul), grădina Moşilor. • NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR (ambele serii) — ci­nemascop : Munca (completare Şopîrle).­­ • ANGELICA, MARCHIZA „ÎNGERILOR” — cine­mascop : Popular, grădina Vitan. • PRIMA DEZILUZIE: Moşilor (completare Don Quijote). • SOŢIE FIDELĂ: Cosmos (completare Inimi mari). • OPERAŢIUNEA „I“ : Viitorul (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Oltenia). • FERICIREA IN TRAISTA : Colentina şi grădină (la ambele completare Mobila). 9 BĂIEŢII DE LA TONOMAT : Melodia (comple­tare Stuf). • MISIUNE EXTRAORDINARĂ : Floreasca. 9 HAIDUCII — cinemascop V Progresul (comple­­tare Uvertura). • OMICRON : Lira şi grădină (la ambele com­pletare Schiţe faringiene). X -9 FANFAN LA TULIPE : Drumul Sării. • PREA TÎRZIU : Ferentari (completare Autobio­grafie). • ÎN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE ! Cotro­ceni, Pacea. v*.. • RĂSCOALA — cinemascop : grădina Bucegi. 9 TUDOR (ambele serii) — cinemascop : ''grădință Tomis. « INSULELE FERMECATE: grădina Progresul- Parc. ------------- Festivalul cintecului, dansului şi portului popular Duminică după-amia­ză, in trei centre de pe litoral — la Ma­maia, Eforie sud şi Te­­chirghiol — precum şi pe Valea Prahovei, la Sinaia şi Predeal, a în­ceput tradiţionalul Festival al cîntecului, dansului şi portului popular. Pe litoral, primele spectacole au fost sus­ţinute de ansamblurile folclorice de amatori ale regiunilor Oltenia — la Mamaia, Mara­mureş — la Eforie sud şi Dobrogea — la Te­­chirghiol. Miile de spectatori localnici, oa­meni ai muncii din toate coifurile făcii, precum şi turişti străini aflaţi aici la odih­nă, au primit cu mult interes pe solii păstrătorilor bogatului tezaur românesc de cîntece şi jocuri popu­lare, de obiceiuri şi da­tini strămoşeşti. Valorificînd tradiţile locale, ansamblul fol­cloric al regiunii Olte­nia aduce pe scana festivalului minunatele „Cîntece de pe Olteț" interpretate de flautiştii comunei Roşiile, „Călu­şul oltenesc* interpre­tat de dansatorii din Osica, Doina gorjeneas­­că, Strba de la Corj şi alte cîntece şi dan­suri populare. Din pro­gramul prezentat de ansamblul dobrogean se desprinde suita de dansuri populare din Dobrogea în interpre­tarea formației căminu­lui cultural din comuna Cogealac, fluierașii din comuna Negureni, cân­­tecele „Dobroge arsă de soare’, „Sunt țăran­­că dobrogeană* și „Mîndruță din Dobro­gea* și altele. în zilele festivalului, pe litoral vor evolua ansamblurile folclorice ale tuturor celor 8 re­giuni participante — Argeş, Crişana, Dobro­gea, Galaţi, Maramu­reş, Mureş-Autonomă Maghiară, Oltenia şi Suceava. Ele vor sus­ţine 24 de spectacole la Mamaia, Constanţa, Eforie nord, Eforie sud, Techirghiol şi Manga­lia. La Cazinoul Palas din Sinaia primul spec­tacol din cadrul festiva­­lului a fost prezentat de ansamblul folcloric al regiunii Argeș, iar la Casa de cultură din Predeal de cel al re­giunii Suceava. Premiere cinematografice Jurnalul unei femei în alb — coproducţie franco-italiană în regia lui Claude Autant-Lara, a­­vînd ca interpreţi pe Marie José Nat, Jean Valmont, Claude Gen­­sac, Paloma Matta. Premiul bel­gian „Femina“ a fost acordat în 1965 regizorului Claude Autant- Lara şi actriţei Marie José Nat. Clinele din Baskerville — pro­ducţie a studiourilor engleze după romanul lui Arthur Conan Doyle în regia lui Terence Fi­scher. Filmul poliţist aduce pe e­­cranele noastre figura lui Sher­lock Holmes. 5 000 000 de martori, film factură poliţistă, producţie a stu­diourilor cehoslovace in regia lui ‘ Eva Sadkova, avînd ca interpreţi principali pe Radovan Lukavsky, Jan Triska, Miroslav Machacek, Rudolf Hrusinsky. Prin expoziţii • Sîmbătă 30 iulie 1966 s-a deschis în sala Galeriilor de Artă din Calea Victoriei 132 expoziţia de pictură a artistului plastic Ion Ţînţaş. • Astăzi 1 august 1966 la o­­rele 12, în sala Galeriilor de Artă ale Fondului Plastic din Bd. N. Bălcescu nr. 23, are loc vernisa­jul expoziţiei de artă decorativă din Republica Populară Polonă. Vor fi expuse lucrări de cerami­că şi tapiserie. • Marţi, 2 august 1966, orele 18, în sala N. Cristea din Capi­tală, str. Brezoianu nr. 23—25 are loc vernisajul expoziţiei de foto­grafii artistice realizate de cer­cul de fotoamatori din cadrul sindicatului întreprinderii 1 — Construcţii montaje. Sărbătoarea recoltei la Luna (Urmare din pag. I) Nemeş, Ilie Fetiţă, Maria Ne­meş, Aurel Moldovan, Maria Ocolişan, Maria Mazăre, Nico­lae Chiorean, Iustina Inocan şi Ioan Odverean — bătrîn. Dînd viaţă documentelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., cooperatorii din Luna string azi roadele unei agriculturi in­tensive şi multilaterale, bucu­­rîndu-se din toată inima de această sărbătoare a recoltei. Din partea brigăzii fruntaşe a rostit cîteva cuvinte Maria Păcuraru, iar din partea U.R.C.A.P. Turda, ţăranii co­operatori au fost felicitaţi de tovarăşul Ştefan Ciocan, pre­şedintele uniunii raionale. Din alte comune au venit tracto­rişti şi combineri, aflaţi încă „în campanie“. Mulţimea în­conjoară din nou căluşerii în horă zburdalnică. La mijlocul horei, ca un catarg pe mările de aur ale holdelor, se înalţă o coloană înaltă din spice bogat „împăunată" cu flori şi panglici tricolore. Formaţiile artistice, — cor, dansuri, solişti vocali, tara­furi, recitatori din Luna şi Viişoara — au prezentat toată ziua programe pe scena în aer liber. Legenda şi realitatea sa­tului contemporan s-au înge­mănat sub zodia vremurilor socialiste. — DIN PROGRAMUL­­ EMISIUNILOR RADIOFONICE -------------- 1­­­7 AUGUST 1966 -------------­ PROGRAMUL I: Pro-I HM I NKTTWBSn gram muzical de dimi­­t k Maa i neats (5,06). „Actualita­tea agrară" (5,30). Ra­diojurnal (7,00). Pe aripile melodiilor (7,30). Sfatul me­dicului : Insolaţia (9,30). Sonata nr. 18 în si minor pentru pian de Haydn (Maria Cristian) — (9,47). Bu­letin de știri (10,00). Cîntecul săptămînii: „Patrie sfîntă“ de Ioan Chirescu ; versuri de Maria Banuș (10,03). Roza vînturilor : Din explorările geografice ale secolului XX­: „Valea pierdută“ (10,30). Cvartetul nr. 2 în re minor de Constantin Dimitrescu (10,55). Afiș radiofonic. Emisiunile culturale din această săptămînă (11,20) . Pe strune de vioară (11,30). Buletin de știri (12,00) . Fragmente din opereta „Anton Pann" de Alfred Mendelsohn (12,10). Interpretul săptămînii — violo­nistul Ion Voicu . Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră de Edouard Lalo (12,45). Buletin de ştiri (14,00) . Caleidoscop muzical (15,30). Radiojurnal. Sport (16,00) . „Pe-un picior de plai“: balada „Mioriţa“ (16,30). Odă vitejilor. „Tudor şi pandurii săi“. Evocare radio­fonică (17,15). Buletin de știri (18,00). In jurul globului (18,05). Ritmurile cincinalului. Noi valori forestiere (18,40). O melodie pe adresa dumneavoastră (19,00). Radiogazeta de seară (20,00). Sport. Post-scriptum (20,20) . Cîntă Gilbert Becaud (20,50). Pentru prietenii magnetofonului — emisiune de muzică uşoară (21,35). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (22,00). „Re­verie“ — muzică uşoară (22,45). Buletin de ştiri (23,52). PROGRAMUL II: Radiojurnal. Sport (7,30). Buletin de ştiri (9,00). Vă plac aceste cîntece ? (9,33). „Prietenii mei scriitori“ : Ion Pillat — Amintiri de Al. D. Zam­­firescu (10,15). Vreau să ştiu : „De la curcubeu la cu­lorile funcţionale“ — emisiune de ing. Mircea Gru­­măzescu (15,30). Radiojurnal. Sport (17,00). Actualita­tea teatrală (17,40). Interpreţi români ai liedului: Magda Ianculescu (18,00). Buletin de ştiri (19,00). Că­lătorie în istoria civilizaţiei (emisiune pentru tinerii ascultători) : „Visul lui Icar“ (partea I) de Ion Ho­­bana (19,30). Premiere muzicale radiofonice (20,00). Buletin de ştiri (21,00). Teatru radiofonic : „Jocul de-a vacanţa“, comedie de Mihail Sebastian (21,30). Radio­jurnal. Sport (23,00). Buletin de ştiri (0,52). PROGRAMUL I: Pro­gram muzical de dimi­neaţă (5,25). „Actualita­tea agrară“ (5,30). „Să cîntăm împreună“ — muzică uşoară (7,30). Sfatul me­dicului : Gimnastica de înviorare (9,30). „Sub steagul partidului“ — program de cîntece (10,03). Minunile lu­mii au fost numai 7 ? „Creaţia lui Shakespeare“ de conf. univ. Ovidiu Drîmba (10,30). Sonata în cinci părţi pentru vioară şi pian de Liviu Ionescu (Gaby Grubea şi Mariana Parnica) — (10,55). Pe scenele clu­burilor : Popas la Buşteni (11,20). Interpreţi de frunte ai muzicii noastre populare (11,45). Orchestra simfoni­că a Filarmonicii de stat din Cluj, dirijată de Antonin Ciolan, prezintă Simfonia a IV-a în Si bemol major de Beethoven (12,40). Pagini concertante din muzica uşoară (14,08). „De prin sate adunate“ — muzică popu­lară (15,00). Suita simfonică „In lunca Siretului“ de Ion Hartularu-Darclée (16,53). De la frescele Vorone­­ţului la Coloana Infinită. Crestături în lemn. Colabo­rează acad. prof. George Oprescu, Boris Zderciuc şi Ion Vlasiu (17,15). In jurul globului (18,05). Dialog cu ascultătorii — emisiune de Corneliu Leu (18,40). Ra­diogazeta de seară (20,00). Refrene îndrăgite (20,50). Teatru scurt. Premiera „Scaunul electric“. Adaptare radiofonică de Aurel Storin după piesa „Condamnatul din Pickwicktown“ de André Paul Antoine (21,05). Muzică uşoară pentru Ileana Cosînzeana (21,35). PRO­GRAMUL II: Fantezie din operetele lui Kalman (7,45). Buchet de melodii (8,15). Antologie de literatură universală. „Bucuria şi legea“, de Giu­seppe Tomasi di Lampedusa. Prezintă conf. univ. Vera Călin (10,15). Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Mure­şului (14,00). Radioracheta pionierilor : „Micul Jupiter“ — scenariu ştiinţifico-fantastic de I. M. Ştefan (15,30). Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur (17,40). Colegi de liceu (19,30). Cercul melomanilor. Valsul în creaţia compozitorilor: de la Frederic Chopin la Maurice Ravel (19,50). Din repertoriul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii (21,05). O istorie a muzicii în capodopere . Concerte brandenburgice de Johann Sebastian Bach. Emisiune de George Bălan (21,32). Cîntă Doina Badea (22,20). MIERCURI PROGRAMUL I: Pro­gram muzical de dimi­neaţă (5,25). „Actualita­tea agrară“ (5,30). Ritmu­rile dimineţii (7,30). Sfatul medicului: înţepăturile de insecte (9,30). Emisiune literară pentru şcolari: Răs­foind „Cartea cu jucării“ de Tudor Arghezi (10,30). „Cantata patriei“ de Laurenţiu Profeta (10,55). Concer­tul nr. 1 in Mi bemol major pentru pian şi orchestră de Liszt — solist Valentin Gheorghiu (12,45). Sport. Poşta sportivă radio — de Ion Chirilă (14,08). Concer­tul în Re major pentru vioară şi orchestră de Con­stantin Bobescu — solist compozitorul (16,30). Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti. Prezintă Corneliu Băr­­bulescu (17,15), în jurul globului (18,05). Jurnal agrar. Din sumar : In obiectiv — recolta ’66. Pagina ştiinţi­fică (18,40). Varietăţi muzicale (19,35). Radiogazeta de seară (20,00). Ediţie radiofonică : George Coşbuc. Po­ezia socială. Prezintă : Dumitru Micu (21,05). Melodii magazin — emisiune muzical-distractivă (21,25). PRO­GRAMUL II: Muzică de estradă (7,55). Concert de muzică populară (8,30). Lectură în premieră : „Nevo­ia de cercuri“ de Geo Dumitrescu. Prezentare de N. Manolescu (10,15). Muzică populară interpretată de Camelia Iacob şi Aurel Gore (10,42). Din ţările socia­liste (11,30). Cu scrisorile în faţă — emisiune de Şte­fan Luca (12,10). Rapsozi ai folclorului nostru (14,00). Refrene mai puţin cunoscute (15,10). Temă, variaţiuni şi joc, de Stan Golestan (17,15). Din repertoriul clari­netistului Traian Lăscut Făgărăşanu (17,30). Scriitori ai secolului XX. Miguel Angel Asturias. Prezintă Paul Alexandru Georgescu (17,40). Program pentru iubito­rii muzicii populare (19,03). Gaudeamus (emisiune pen­tru studenţi) — (19,30). Curcubeul melodiilor (21,05). Concertul pentru orchestră de coarde de Paul Con­­stantinescu (21,35). „In liniştea nopţii“ — muzică uşoa­ră (23,59). PROGRAMUL I: Pro­-­­ gram muzical de dimi­■ ML'WSN­BLlJBBSHU neaţă (5,06). „Actualita­tea agrară" (5,30). Itine­rar folcloric muzical (8,08). Sfatul medicului: Cura de fructe (9,30). Rapsodie pentru orchestră de instru­mente populare de Mircea Chiriac (9,50). „La casa pio­nierilor“ — program de cîntece (10,03). Album de piese folclorice (10,15). Cărţi care vă aşteaptă (11,20). Tablouri muzicale (12,20). Aici, Timişoara (12,30). „Va­canţă pe litoral“ — muzică uşoară (13,14). Din muzica popoarelor (13,30). „Moldovă, mîndră grădină“ — emi­siune de folclor (15,00). Tribuna radio. Profilul spiri­tual al specialistului (17,15). Dinamica industrială (18,40) . Seară pentru tineret (19,00). Din muzica de cameră a lui George Enescu. Sonata nr. 2 în fa mi­nor pentru vioară și pian (22,40). PROGRAMUL II. Duete din opereta „Vînt de libertate“ de Dunaevski (7,45). „Pădure, dragă pădure“ — emisiune de folclor (8,30). Arii din opere interpretate de Valentin Teodo­­rian (10,00). Mîndre-s cîntecele­ noastre (10,43). Ziare, ziarişti, opinii (12,10). Fănică Luca şi naiul său (12,45). Pe aripile valsului (15,10), încercaţi să recunoaşteţi aceste cîntece — muzică uşoară (16,30). Amfiteatru li­terar — Literatura de creaţie şi literatura de analiză (17,40) . Din melodiile populare îndrăgite de ascultători (18,35). Din melodiile celui de-al IV-lea concurs şi fes­tival de muzică uşoară românească „Mamaia—1966“ (21,05). Melodii dragi (22,35). PROGRAMUL I: Pro­gram muzical de dimi­­t­r­ri W *»iwl neaţă (5,06). „Actualita­tea agrară“ (5,30). Suita pentru pian de Claude Debussy (9,46). Poezia româ­nească şi muzica : cîntece pe versuri de Tudor Arghezi (11,00). Coordonate culturale: Itinerar în universul scenei. (Aspecte de la cel de-al III-lea Festival al cîn­tecului, jocului şi portului popular de pe Valea Pra­hovei şi litoral) — (11,20). Arii din opere interpretate de Cornel Fînăţeanu (14,40). „De-ar fi dorul ca o floa­re“ — program de muzică populară (15,00). Cîntece in­terpretate de Ana Lăcătuşu şi Valentin Baciu (16,15). Din cîntecele satului nou şi jocuri populare (16,56), în slujba patriei. Emisiune dedicată Zilei Marinei Re­publicii Socialiste România (17,15). Din cîntecele care v-au plăcut (18,15). Radiosimpozion. Eficienţa econo­mică , unitatea dintre scop şi mijloc (18,40). Radioga­zeta de seară (20,00). Concert de melodii româneşti (20,30). Discurile noastre vă aparţin (21,20). Atenţiune, părinţi! (22,45). Mozaic sonor (23,00). PROGRAMUL II: Dansuri de estradă (7,55). Arii din operele lui Am­­broise Thomas (10,00). Teatru radiofonic: „Balul flori­lor“. Comedie de Vadim Korostîl­ov. Traducere de Irina Popescu . Adaptare radiofonică de Horia Deleanu (10,15). „Cer albastru“ — muzică uşoară (12,00). Arii din operete interpretate de Elisabeta Neculce-Cartiş (13,08). Estrada melodiilor, în program piese de Elly Roman, Lecuona şi Gherase Dendrino (13,30). Ineluş­­învîrtecuş (emisiune pentru cei miei) (15,30). Jocuri populare (15,50). Poveşti de dragoste pe portativ — muzică uşoară (16,30). Cîntece şi jocuri populare (17,15). Dialog pe teme coregrafice (17,45). Cîntăreţi de mu­zică uşoară (18.35). Drumeţii veseli. Concurs distrac­tiv organizat de tabăra de pionieri şi şcolari de la Năvodari (19.30). Seară de operă. Primă audiţie ra­diofonică : „Daphné“ de Richard Strauss (21.05). Din repertoriul dirijorului George Georgescu: Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Interpretează orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu“ (23,10). PROGRAMUL I: Pro­gram muzical de dimi­neaţă (5,06). „Actualita­tea agrară“ (5,30). Cu profesorul Baghetă în ţara muzicii: „Concertul cla­sic“ (10,30). Suita „Iberia“ de Albeniz (10,55). Pagini alese din repertoriul corului Radioteleviziunii (12,30). „Poemul Carpaţilor“ de Alexandru Paşcanu (12,45). Muzică uşoară (14,08). Solişti şi orchestre de muzică populară (15,00). Caleidoscop muzical (15,30). Ştiinţă, tehnică, fantezie. Din­ cuprins : Performanţe în con­strucţiile navale ; La hotarul posibilului; Superlative în tehnica actuală (18,40). Radiogazeta de seară (20,00). Concert de melodii româneşti (20,30). Cîntă­rita Pa­­vone (21,15). PROGRAMUL II: Muzică de estradă (7,55). Refrene tinereşti (8,15). Cantata „Comunistul“ de Constantin Palade, pe versuri de Nicolae Labiş (9,03). Revista revistelor economice (12,10). Rapsodia de Mircea Basarab (12,25). Muzică de promenadă (13,20). Din cîntecele şi dansurile popoarelor (14,00). De ce ? De unde ? De cînd ? (emisiune pentru cei mici). In cuprins : Cite întrebuinţări poate avea aluminiul ? Cum se ajută unele plante între ele ? Ce este briza mării ? (15,30). Melodii populare cîntate la acordeon (15,50). Arii din opere (16,00). Piese vocale şi instru­mentale de Ion Borgovan şi Tiberiu Brediceanu (17,30). Cronica literară (17,45). Scriitori la microfon — Radu Boureanu şi Al. Andriţoiu (19,30). Fragmente din ope­reta „Ţara surisului“ de Lehar (20,40). File din albu­mul de romanţe (21,35). Simfonia românească : Sim­fonia a II-a pentru solişti, cor şi orchestră de Gheor­ghe Dumitrescu (23.10). PROGRAMUL T: Concert de dimineaţă (6.10). Ra­diojurnal. Sumarul pre­sei. Buletin meteo-rutier (7.00) . „Ţara mea e ca o floare“ — cîntece şi jocuri populare (7.30). Transmitem pentru sate (8.00). Muza veselă — emisiune de George Sbîrcea (9.50). Clubul voioşiei: „Cele trei aventuri ale unui creion albastru. Scenetă de Fred Firea (10,00). Radio atlas (11,03). „De la munte la mare“ — program muzical pentru­ oame­nii muncii aflaţi la odihnă (11,15). De toate pentru toţi (12,00) . Estrada muzicală de duminică. Noutăţi de mu­zică uşoară (13,13). Trei dansuri de Theodor Rogalski: Romanţa în fa minor pentru vioară şi orchestră de Dvorak. Preludiile de Liszt (16,03). Caleidoscop muzical (17,15). Am îndrăgit o melodie — muzică uşoară româ­nească (19,40). Radiojurnal. Sport (20,00). Teatru ra­diofonic : „De ce nu Vámos" de Conchon (20,45). Radio­jurnal. Sport (22,00). PROGRAMUL II : Buletin de ştiri (6,30). Vechi melodii populare (7,00). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (7,30) Solişti, orchestre, melodii (8,00). „Noroc bun“ — cîntece despre viaţa nouă a minerilor (8,30). Teatru radiofonic pentru copii: „Paleta de aur“, scenariu de Constantin Turturică (3.40) . Actualitatea cinematografică (10.45). Jean-Paul Kreder la pupitrul orchestrei simfonice a Radiotelevi­ziunii române (11.00). Ecranul a lansat aceste melodii (13.40) . Radiojurnal. Sport (14,00). Ora veselă (14,30). Melodii magazin — emisiune muzical-distractivă (15,10). Interpretul săptămînii: violoncelistul Radu Aldulescu —mic recital (16,59). Program pentru iubi­torii de folclor (19,30). Invitaţie la dans (20,00). Radio­jurnal. Sport (21,00). Romanţe şi amintiri (21,15). Mo­ment poetic. Dedicaţii la noul peisaj al ţării (22,00). Buletin de ştiri (0,52). m­amm TTI MJJi i A m­nmm

Next