Scînteia, octombrie 1966 (Anul 35, nr. 7118-7148)

1966-10-14 / nr. 7131

PROLETARI DIN TOATE TÁRÍLE. M­ÎjUvAt Anul XXXVI Nr. 7131 Vineri 14 octombrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI Noul strung ca­rusel de 3 200 mm realizat la Fabrica de ma­­şini-unelte şi a­­gregate din Bucureşti Foto : Gh. Vinţil. Interesele creşterii producţiei agricole cer REALIZAREA LA TIMP A INVESTIŢIILOR IN G.A.S. In gospodăriile de stat sunt în construcţie numeroase obiective. Multe dintre acestea, reprezintă viitoarele complexe industriale de creştere a animalelor şi păsărilor. Darea lor în folosinţă la termenul stabilit are o mare însemnătate pentru realizarea sarcinilor de plan privind sporirea producţiei zooteh­nice. Pe acele şantiere unde s-au asi­gurat din timp documentaţia, for­ţa de muncă şi materialele necesa­re, unde a existat o bună organi­zare a muncii, s-a realizat ritmul de execuţie stabilit. De pildă, complexul de creştere a vacilor de la Combinatul 30 Decembrie- Bucureşti a fost terminat la timp. Grajdurile au fost populate cu vaci de la care se realizează sute de mii de litri de lapte. Beneficiarul şi constructorul au colaborat perma­nent pentru intensificarea ritmu­lui de execuţie şi înlăturarea unor greutăţi. Din păcate, pe numeroase şan­tiere lucrările sunt întîrziate, iar obiectivele respective nu pot intra în producţie la timpul fixat. Pînă la 30 septembrie, lucrările de con­strucţii montaj în unităţile Depar­tamentului Gostat au fost realizate în proporţie­" de numai 58 la sută. Care­ sînt cauzele acestei situaţii ? Raidul anchetă" făcut la principa­lele şantiere de construcţii zooteh­nice a urmărit"să dea răspuns a­­cestei întrebări. Pe şantierul combinatului de creştere şi îngrăşare a porcilor şi al fabricii de nutreţuri combinate din Băileşti unde lucrările sunt re­alizate de întreprinderea 6 con­strucţii Craiova şi Trustul 2 insta­laţii Bucureşti, nu se respectă ter­menele d­e execuţie. „în schimb“, se furnizează diverse explicaţii şi jus­tificări pentru rămînerile în urmă, calitatea proastă a unor obiective terminate, ca şi pentru neînceperea altora care de multă vreme tre­buiau date în folosinţă. „La sfîrşitul lunii iunie, combi­natul de creştere şi îngrăşare a porcilor trebuia dat în folosinţă, ne-a spus tov ing. Livian Cristea directorul combinatului. Dar după trei luni de la această dată 12 a­­dăposturi pentru îngrăşătorie, se­diile brigăzilor, cantina pentru sa­lariaţi, 4 bucătării, castelul şi sur­sele de apă, amenajările exterioa­re şi altele, încă nu sunt terminate. Unele obiective, cum sunt rampa de încărcare a porcilor şi remiza de tractoare, nici nu au fost începute După doi ani de zile, la staţia de tratare a apelor uzate nu se lu­crează nimic. Reclamăm verbal şi scris, dar constructorul n-aude, nu vede" La fabrica de nutreţuri combi­nate, termenul de punere în func­ţiune totală este de asemenea, pe­riclitat. Şi pe acest şantier se ma­nifestă din partea constructorilor aceleaşi lipsuri ca şi la combina­tul de creştere şi îngrăşare a por­cilor. In 1965 de pildă, din investi­ţiile de 2 100 000 lei planificate a fi folosite la instalaţii şi montaj s-au cheltuit doar 98 000 lei, iar in semestrul I al acestui an din 2 mi­lioane s-au cheltuit doar 570 000 lei. „Ultimul termen de predare a utilajelor de către beneficiar — ne-a spus tehnicianul Marin Dinu, şeful şantierului de instalaţii — a fost 30 iunie 1966. Acum, în octombrie, multe sortimente de utilaje şi piese importante pentru construcţia fabricii n-au ajuns încă pe şantierul nostru“. Mult rămase în urmă sunt şi lu­crările pe şantierul complexului de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Palota, regiunea Crişana — îndeosebi la construcţii montaje. O situaţie asemănătoare poate fi întîlnită şi pe şantierele complexe­lor zootehnice din regiunea Ba­nat — Grabăţ, Hodoni etc. Cînd proiectul lipseşte, întîrzie sau se modifică Am căutat să aflăm care sînt cauzele acestei situaţii. Ne răspund reprezentanţii unităţi­lor constructoare : întîrzierea docu­mentaţiei. Şi exemplele curg cu duiumul. (Continuare în pag. a IlI-a) Acest termen îl auzim destul de des. El defineşte peiorativ un efect în genere neplăcut, o dezarmonie. Şi totuşi, sînt unii tineri cărora le plac stridenţele, care nu se sfiesc de ele şi le practică, poate fiind­că nu au conştiinţa ridicolului, in­­trînd în postura de arlechin­ şi clovni. Desigur, ei reprezintă o mi­­­­noritate, apariţii­ izolate în lumea noastră sobră şi decentă, cu oa­meni care muncesc, care iubesc măsura şi res­­ping vulgarita­tea şi improvi­zaţiile. Specii satirizate fără milă de literatu­ra noastră încă de pe vremea lui Alecsandri şi Caragiale, aces­te personaje ce se vor „origina­le'’ trăiesc din imitare, dar nu din imitarea a ce este înaintat, ci a insolenţei, a prostului gust, a necuviinţei. Şi, din refuzul de a face efortul pentru a se încadra în normele civilizaţiei, unii tineri rămîni mai tîrziu cu proastele de­prinderi, care anchilozează de tim­puriu ceva, au rele consecinţe. Fenomene de acest soi, deşi rare, sunt incomode şi supărătoare Trăim în societate, deci ne bucu­răm de ceea ce e bun în socie­tate, tot aşa cum nu ne împăcăm cu ce este deficient. Stridenţele fac parte din categoria acestora din urmă Stridente de comportare, de vorbire, de atitudini. Nu sunt lucruri esenţiale, se poate spune. Şi totuşi ele au repercusiuni asu­pra modului de a gîndi, de a con­cepe viaţa şi relaţiile sociale, de a forma spiritul responsabilităţii, de a educa demnitatea, menţin o atmosferă de calitate joasă, un ni­vel de preocupări coborît şi duc, deseori, pe tinerii slab orientaţi la ratare. Definind stridenţele, ne vom re­feri la cei care poartă plete şi barbă, cămăşi murdare imprimate cu palmieri, afectînd lenea şi som­nolenţa, pozînd în oameni isprăviţi şi sătul de viaţă, îmbrăcaţi în pan­taloni cu petliţe, fermoare, blazoa­ne şi nituri care imită, vulgarizîn­­du-le şi denaturîndu-le, costumele „băieţilor de vite" mexicani ; ne vom referi la cei care îşi fac un adevărat „program" din cultivarea necuviinţei şi grosolăniei; ne vom referi la cei ce comentează filmele în timpul rulării (un servi­ciu al cinemato­grafelor ar tre­bui să-i evacue­ze din sală, pen­tru a nu tulbura spectacolul cu zgomote, strigăte şi reflecţii inde­cente) , la cei ce îşi iau aere de „inspectori ai cir­culaţiei" şi „trag la răspundere" în numele cetăţe­nilor, cu o violenţă scandaloa­să, pe taxatoare, pe şoferi, numai de dragul de a se face remarcaţi, de a-şi da im­portanţă. Acest tip, pe care am putea să-l desemnăm ca „agresiv", e prezent nu numai în centrele mari, ci şi în excursii, la munte, la Dunăre, la mare Dacă e moto­­ciclist, el scoate ţeava de eşapa­ment pentru a face un vuiet inter­nat la trecerea prin staţiunile de odihnă sau pe străzile paşnice ale oraşelor de provincie, pentru ca lumea, alarmată, să iasă la fe­reastră şi să-l remarce Dacă e posesorul unui automobil, el acce­lerează motorul la stopuri, se pre­face că dă peste cetăţeni şi su­­rîde ca de o glumă reuşită cînd observă că aceştia s-au speriat. (Continuare în pag. a V-a) „sinomii“ Traian FILIP Noi lucrări de telefonie in București • Extinderea Palatului te­lefoanelor cu încă o clă­dire de 8 etaje • Se mă­rește capacitatea centra­lei telefonice automate- Sud cu 5 OOO linii • Noi centrale telefonice auto­mate în Capitală După cum se știe, începînd din 1967 în țara noastră se va introduce telefonia automată in­terurbană. In prima etapă (1967), abonafii din Bucureşti, Constanta, Braşov, Eforie, Techirghiol şi Mamaia vor putea efectua con­vorbiri între ei fără intermediul telefonistei, formînd numerele dorite la propriile aparate. In acest scop sînt necesare o serie de lucrări. Astfel, în Capitală, lîngă Palatul telefoanelor, se va înalţa o nouă clădire care va a­­dăposti, printre altele, o centrală tandem ce va asigura interco­nectarea actualelor centrale din Bucureşti cu viitoarele centrale ce urmează să fie date în folo­sinţă în anii următori şi va crea, totodată, posibilitatea introduce­rii telefoniei automate interurba­ne. Acest important obiectiv, for­mat din subsol, parter şi 8 etaje, va fi legat de Palatul telefoane­lor printr-un corp anexă, alcă­tuind un tot unitar. Şantierul se va deschide în cursul zilelor ce urmează. Construcţia va fi dată parţial în folosinţă în 1967, ur­­mînd să fie terminată în 1968. In Capitală, în vederea extin­derii numărului de abonaţi tele­fonici, a început, de asemenea, montarea echipamentului necesar măririi capacităţii centralei au­­tomate­ Sud cu încă 5 000 linii, în primăvara anului 1967 încep lucrările de construcţie a noii centrale telefonice automate din cartierul Balta Albă ce va avea în 1968 o capacitate de 8 000 linii. Tot în 1968 va începe con­strucţia clădirii centralei telefo­nice automate din Drumul Tabe­rei. In prima etapă de funcțio­nare, aceasta va avea o capacita­te de 6 000 linii. Barajul hidrocentralei Ba­cău II, ultima din lantul celor 12 hidrocentrale de pe Bistriţa Foto : R. Costin INDUSTRIA 0 Numai cantitatea nu poate satisface exigenţele 0 Cerinţe şi observaţii îndreptăţite 0 Mai multă fantezie şi bun gust Chiar cînd e vorba de un nou născut sau un sugar, dorinţa mamei de a-şi îmbrăca copilul în lucruri cît mai frumoase, mai gingaşe este firească, legitimă şi de înţeles. Co­pilul fiecărei mame este cel mai frumos — şi dra­gostea ei se exprimă şi în dorinţa de a-l îmbrăca în aşa fel, încît să-i in­cinte ochiul. La prima vedere, zes­trea unui sugar pare sim­plu de alcătuit. Scutece şi iar scutece. Dar cînd începi să le aduni, con­staţi că ai în faţă o în­treagă garderobă. Am cercetat zilele aces­tea rafturile unor magazi­ne şi raioane de speciali­tate, spre a vedea ce o­­feră ele cumpărătorilor, în cele mai multe cazuri, cererile sunt satisfăcute. Industria de tricotaje pro­duce un mare număr de articole pentru copii, la care se adaugă cele pro­duse de fabricile de con­fecţii. Fabrici şi secţii în­tregi sunt profilate pe a­­cest gen de produse. Con­fecţiile întreprinderilor „1 Iunie“-Timişoara şi „So­­meşul“-Cluj se bucură de o bună apreciere. Produ­sele care poartă aceste mărci sunt lucrate cu dragoste şi grijă, prezen­tate corespunzător, chiar cînd este vorba de un o­­biect care costă doar cîţi­­va lei. Se poate afirma, deci, că cele necesare gardero­bei unui sugar sunt pre­zente în rafturile ma­gazinelor. Totuşi, ascul­­tînd observaţiile pe care cumpărătoarele şi unii medici pediatri le fac, se ajunge lesne la concluzia că exigenţele nu pot fi sa­tisfăcute numai prin can­titate. Care sunt aceste observaţii ? După cum se ştie, scu­tecele constituie baza ves­timentaţiei celor foarte mici. „Un sugar — ne-a spus dr. Simona Manu, medic pediatru la Casa copilului nr. 1 din Bucu­reşti — schimbă zilnic, în medie, 15—16 rînduri de scutece. Şi cum ele trebuie spălate şi fierte de fieca­re dată, este nevoie de cel puţin 30 de bucăţi pentru a avea permanent schim­buri curate la îndemînă. Desigur, scutecele pot fi făcute şi în casă, din finet sau alte ţesături absor­bante. Cu cîţiva ani în urmă exista însă o ţesă­tură specială, tetra, din mai multe foi de tifon su­prapuse. Nu ştiu de ce a dispărut de pe piaţă“. Şi la Ministerul Indus­triei Uşoare sunt lucrători care-şi amintesc de aceas­tă ţesătură. Se spune chiar că ea îşi va face din nou apariţia. Este de sperat că „fericitul eveniment“ se va produce curînd şi că, de data aceasta, ţesă­tura respectivă se va vin­de nu numai sub formă de metraj, ci şi în seturi complete de scutece gata confecţionate. Pe lîngă aceste pînze moi, sînt necesare şi scu­tece de învelit copilul pe deasupra Ele pot fi mai subţiri sau mai groase, după anotimp, pot avea diferite garnituri sau cu­lori Din toate variantele posibile „Romarta copii­lor“ de exemplu, nu poa­te oferi decit una singu­ră : un scutec din pichet alb cu o modestă dante­­laţă la unul din colţuri. Rodica ŞERBAN CONFECŢIILOR $1 TRU­SOUL­ULUI NĂSCUT (Continuare in pag. a Il-a) ■ in ziarul de azi a Informarea complexă in arhitectură .n UN INDICATOR ESENTIAL: PRODUCTIA REALIZATA INTEGRAREA PLASTICII DECORATIVE IN REALITATE ELECTRIFICAREA CAII FERATE CIMPINA - PLOIEŞTI în FAZA FINALA Lucrările de electri­ficare a celei de-a treia porţiuni de cale ferată de pe Valea Prahovei — Cîmpina — Ploieşti au intrat in faza finală. La mai mult de jumătate din traseul amintit s-au terminat probele de dare în exploatare a căii ferate electrificate, în prezent se montea­ză ultimii stîlpi elec­trici, se întind cabluri aeriene şi se lucrează a sistematizarea şi centralizarea electrodi­­namică a staţiilor de pe parcurs. Aceeaşi lucrare se desfăşoară în ritm intens şi pe ul­timul tronson al căii ferate care leagă Bra­şovul cu Capitala : Ploieşti — Bucureşti. (Agerpres) Masă în cinstea delegaţiei P. C. din Finlanda Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R, a oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Co­munist din Finlanda, condusă de tovarăşul Aarne Saarinen, pre­şedintele partidului. Au participat tovarăşii Paul Ni­­culescu-Mizil, Constantin Drăgan, Leonte Răutu, Iosif Banc, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Mihai Dalea, Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte tovarăşii Martti Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Finlanda, Romberg Mikael, mem­bru al C.C. al P.C. din Finlanda, redactor-şef al ziarului „Folktid­­ningen“, Eerola Santeri, secretar al Comitetului regional Lahti al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, acti­vistă la secţia de informaţii a C.C. al P.C. din Finlanda. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe liderul Partidului liberal din Marea Britanie Joi după-amiază secretarul gene­ral al C.C. al P. C. R., Nicolae Ceauşescu, a primit pe Joseph Gri­­mond, lider al Partidului liberal din Marea Britanie, deputat în Ca­mera Comunelor, care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat Geor­ge Macovescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe. A fost de faţă ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Leslie Charles Glass. In cadrul discuţiei, care a decurs într-o atmosferă cordială, a avut loc un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi asupra relaţiilor dintre cele două ţări. ! CONFERINŢA PUGWASH — ! EXPRESIE A RĂSPUNDERII­­ OAMENILOR DE STIHIA 9­9 ! FAŢĂ DE SOARTA PĂCII ! Dr. docent Vladimir HANGA profesor la Facultatea de drept din Cluj Conferinţele internaţio­nale Pugwash, devenite o nobilă tradiţie, ilustrează procesul de creştere a con­ştiinţei savanţilor şi oame­nilor de ştiinţă faţă de răspunderea ce le revine pentru soarta omenirii, pentru preîntîmpinarea unui război termonuclear, pentru punerea epocalelor cuceriri ale ştiinţei în sluj­ba progresului şi civiliza­ţiei. După cum se ştie, aceste conferinţe îşi trag denumi­rea de la localitatea cana­diană unde, cu 9 ani în urmă, oameni de ştiinţă din diferite ţări ale lumii s-au întîlnit, la propunerea şi cu sprijinul material al lui Cyrus Eaton, activist american pe tărîm obştesc. Cuvîntul participanţilor, printre care se numărau şi savanţi care au avut un rol direct în crearea arme­lor nucleare a subliniat, cu greutatea unei cunoaşteri competente a riscurilor u­­nui eventual război nu­clear, necesitatea luptei pentru interzicerea arme­lor de exterminare în masă, pentru încetarea cursei înarmărilor şi soluţionarea problemelor internaţionale contemporane corespunză­tor cu interesele păcii şi progresului De atunci mişcarea Puewash s-a dez­voltat, a crescut numărul participanţilor la conferin­ţele anuale, s-a lărgit cer­cul problemelor dezbătute. Discuţiile care se poartă au un caracter strict pri­vat ; confruntarea părerilor uneor contradictorii, des­făşurată în atmosferă de stimă şi încredere recipro­că, permite să se contu­reze soluţii pentru proble­mele internaţionale în lu­mina principiilor şi a fap­telor. Cea de-a XVI-a confe­rinţă Pugwash, care s-a ţinut recent la Sopot în R. P. Polonă, a întrunit peste 80 de oameni de şti­inţă din 23 de ţări din Europa, America şi Asia, precum şi observatori ai O.N.U. şi ai unor organi­zaţii ştiinţifice internaţio­nale. Din ţara noastră a participat o delegaţie din care a făcut parte şi sem­natarul acestor rînduri. Ţinută pe pămîntul Po­loniei, unde fiecare colţ aminteşte de ororile răz­boiului, dar şi de efortu­rile creatoare ale poporu­lui, conferinţa a oferit ca­dru­ unor ample discuţii a problemelor arzătoare ale vieţii internaţionale împărţiţi în patru grupe de lucru, participanţii au abordat astfel de proble­me actuale ca : situaţia din Vietnam, destinderea in­ternaţională, securitatea popoarelor, colaborare paşnică, dezarmarea. (Continuare în pag. a VI-a)

Next