Scînteia, octombrie 1966 (Anul 35, nr. 7118-7148)
1966-10-14 / nr. 7131
PROLETARI DIN TOATE TÁRÍLE. MÎjUvAt Anul XXXVI Nr. 7131 Vineri 14 octombrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI Noul strung carusel de 3 200 mm realizat la Fabrica de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti Foto : Gh. Vinţil. Interesele creşterii producţiei agricole cer REALIZAREA LA TIMP A INVESTIŢIILOR IN G.A.S. In gospodăriile de stat sunt în construcţie numeroase obiective. Multe dintre acestea, reprezintă viitoarele complexe industriale de creştere a animalelor şi păsărilor. Darea lor în folosinţă la termenul stabilit are o mare însemnătate pentru realizarea sarcinilor de plan privind sporirea producţiei zootehnice. Pe acele şantiere unde s-au asigurat din timp documentaţia, forţa de muncă şi materialele necesare, unde a existat o bună organizare a muncii, s-a realizat ritmul de execuţie stabilit. De pildă, complexul de creştere a vacilor de la Combinatul 30 Decembrie- Bucureşti a fost terminat la timp. Grajdurile au fost populate cu vaci de la care se realizează sute de mii de litri de lapte. Beneficiarul şi constructorul au colaborat permanent pentru intensificarea ritmului de execuţie şi înlăturarea unor greutăţi. Din păcate, pe numeroase şantiere lucrările sunt întîrziate, iar obiectivele respective nu pot intra în producţie la timpul fixat. Pînă la 30 septembrie, lucrările de construcţii montaj în unităţile Departamentului Gostat au fost realizate în proporţie" de numai 58 la sută. Care sînt cauzele acestei situaţii ? Raidul anchetă" făcut la principalele şantiere de construcţii zootehnice a urmărit"să dea răspuns acestei întrebări. Pe şantierul combinatului de creştere şi îngrăşare a porcilor şi al fabricii de nutreţuri combinate din Băileşti unde lucrările sunt realizate de întreprinderea 6 construcţii Craiova şi Trustul 2 instalaţii Bucureşti, nu se respectă termenele de execuţie. „în schimb“, se furnizează diverse explicaţii şi justificări pentru rămînerile în urmă, calitatea proastă a unor obiective terminate, ca şi pentru neînceperea altora care de multă vreme trebuiau date în folosinţă. „La sfîrşitul lunii iunie, combinatul de creştere şi îngrăşare a porcilor trebuia dat în folosinţă, ne-a spus tov ing. Livian Cristea directorul combinatului. Dar după trei luni de la această dată 12 adăposturi pentru îngrăşătorie, sediile brigăzilor, cantina pentru salariaţi, 4 bucătării, castelul şi sursele de apă, amenajările exterioare şi altele, încă nu sunt terminate. Unele obiective, cum sunt rampa de încărcare a porcilor şi remiza de tractoare, nici nu au fost începute După doi ani de zile, la staţia de tratare a apelor uzate nu se lucrează nimic. Reclamăm verbal şi scris, dar constructorul n-aude, nu vede" La fabrica de nutreţuri combinate, termenul de punere în funcţiune totală este de asemenea, periclitat. Şi pe acest şantier se manifestă din partea constructorilor aceleaşi lipsuri ca şi la combinatul de creştere şi îngrăşare a porcilor. In 1965 de pildă, din investiţiile de 2 100 000 lei planificate a fi folosite la instalaţii şi montaj s-au cheltuit doar 98 000 lei, iar in semestrul I al acestui an din 2 milioane s-au cheltuit doar 570 000 lei. „Ultimul termen de predare a utilajelor de către beneficiar — ne-a spus tehnicianul Marin Dinu, şeful şantierului de instalaţii — a fost 30 iunie 1966. Acum, în octombrie, multe sortimente de utilaje şi piese importante pentru construcţia fabricii n-au ajuns încă pe şantierul nostru“. Mult rămase în urmă sunt şi lucrările pe şantierul complexului de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Palota, regiunea Crişana — îndeosebi la construcţii montaje. O situaţie asemănătoare poate fi întîlnită şi pe şantierele complexelor zootehnice din regiunea Banat — Grabăţ, Hodoni etc. Cînd proiectul lipseşte, întîrzie sau se modifică Am căutat să aflăm care sînt cauzele acestei situaţii. Ne răspund reprezentanţii unităţilor constructoare : întîrzierea documentaţiei. Şi exemplele curg cu duiumul. (Continuare în pag. a IlI-a) Acest termen îl auzim destul de des. El defineşte peiorativ un efect în genere neplăcut, o dezarmonie. Şi totuşi, sînt unii tineri cărora le plac stridenţele, care nu se sfiesc de ele şi le practică, poate fiindcă nu au conştiinţa ridicolului, intrînd în postura de arlechin şi clovni. Desigur, ei reprezintă o minoritate, apariţii izolate în lumea noastră sobră şi decentă, cu oameni care muncesc, care iubesc măsura şi resping vulgaritatea şi improvizaţiile. Specii satirizate fără milă de literatura noastră încă de pe vremea lui Alecsandri şi Caragiale, aceste personaje ce se vor „originale'’ trăiesc din imitare, dar nu din imitarea a ce este înaintat, ci a insolenţei, a prostului gust, a necuviinţei. Şi, din refuzul de a face efortul pentru a se încadra în normele civilizaţiei, unii tineri rămîni mai tîrziu cu proastele deprinderi, care anchilozează de timpuriu ceva, au rele consecinţe. Fenomene de acest soi, deşi rare, sunt incomode şi supărătoare Trăim în societate, deci ne bucurăm de ceea ce e bun în societate, tot aşa cum nu ne împăcăm cu ce este deficient. Stridenţele fac parte din categoria acestora din urmă Stridente de comportare, de vorbire, de atitudini. Nu sunt lucruri esenţiale, se poate spune. Şi totuşi ele au repercusiuni asupra modului de a gîndi, de a concepe viaţa şi relaţiile sociale, de a forma spiritul responsabilităţii, de a educa demnitatea, menţin o atmosferă de calitate joasă, un nivel de preocupări coborît şi duc, deseori, pe tinerii slab orientaţi la ratare. Definind stridenţele, ne vom referi la cei care poartă plete şi barbă, cămăşi murdare imprimate cu palmieri, afectînd lenea şi somnolenţa, pozînd în oameni isprăviţi şi sătul de viaţă, îmbrăcaţi în pantaloni cu petliţe, fermoare, blazoane şi nituri care imită, vulgarizîndu-le şi denaturîndu-le, costumele „băieţilor de vite" mexicani ; ne vom referi la cei care îşi fac un adevărat „program" din cultivarea necuviinţei şi grosolăniei; ne vom referi la cei ce comentează filmele în timpul rulării (un serviciu al cinematografelor ar trebui să-i evacueze din sală, pentru a nu tulbura spectacolul cu zgomote, strigăte şi reflecţii indecente) , la cei ce îşi iau aere de „inspectori ai circulaţiei" şi „trag la răspundere" în numele cetăţenilor, cu o violenţă scandaloasă, pe taxatoare, pe şoferi, numai de dragul de a se face remarcaţi, de a-şi da importanţă. Acest tip, pe care am putea să-l desemnăm ca „agresiv", e prezent nu numai în centrele mari, ci şi în excursii, la munte, la Dunăre, la mare Dacă e motociclist, el scoate ţeava de eşapament pentru a face un vuiet internat la trecerea prin staţiunile de odihnă sau pe străzile paşnice ale oraşelor de provincie, pentru ca lumea, alarmată, să iasă la fereastră şi să-l remarce Dacă e posesorul unui automobil, el accelerează motorul la stopuri, se preface că dă peste cetăţeni şi surîde ca de o glumă reuşită cînd observă că aceştia s-au speriat. (Continuare în pag. a V-a) „sinomii“ Traian FILIP Noi lucrări de telefonie in București • Extinderea Palatului telefoanelor cu încă o clădire de 8 etaje • Se mărește capacitatea centralei telefonice automate- Sud cu 5 OOO linii • Noi centrale telefonice automate în Capitală După cum se știe, începînd din 1967 în țara noastră se va introduce telefonia automată interurbană. In prima etapă (1967), abonafii din Bucureşti, Constanta, Braşov, Eforie, Techirghiol şi Mamaia vor putea efectua convorbiri între ei fără intermediul telefonistei, formînd numerele dorite la propriile aparate. In acest scop sînt necesare o serie de lucrări. Astfel, în Capitală, lîngă Palatul telefoanelor, se va înalţa o nouă clădire care va adăposti, printre altele, o centrală tandem ce va asigura interconectarea actualelor centrale din Bucureşti cu viitoarele centrale ce urmează să fie date în folosinţă în anii următori şi va crea, totodată, posibilitatea introducerii telefoniei automate interurbane. Acest important obiectiv, format din subsol, parter şi 8 etaje, va fi legat de Palatul telefoanelor printr-un corp anexă, alcătuind un tot unitar. Şantierul se va deschide în cursul zilelor ce urmează. Construcţia va fi dată parţial în folosinţă în 1967, urmînd să fie terminată în 1968. In Capitală, în vederea extinderii numărului de abonaţi telefonici, a început, de asemenea, montarea echipamentului necesar măririi capacităţii centralei automate Sud cu încă 5 000 linii, în primăvara anului 1967 încep lucrările de construcţie a noii centrale telefonice automate din cartierul Balta Albă ce va avea în 1968 o capacitate de 8 000 linii. Tot în 1968 va începe construcţia clădirii centralei telefonice automate din Drumul Taberei. In prima etapă de funcționare, aceasta va avea o capacitate de 6 000 linii. Barajul hidrocentralei Bacău II, ultima din lantul celor 12 hidrocentrale de pe Bistriţa Foto : R. Costin INDUSTRIA 0 Numai cantitatea nu poate satisface exigenţele 0 Cerinţe şi observaţii îndreptăţite 0 Mai multă fantezie şi bun gust Chiar cînd e vorba de un nou născut sau un sugar, dorinţa mamei de a-şi îmbrăca copilul în lucruri cît mai frumoase, mai gingaşe este firească, legitimă şi de înţeles. Copilul fiecărei mame este cel mai frumos — şi dragostea ei se exprimă şi în dorinţa de a-l îmbrăca în aşa fel, încît să-i incinte ochiul. La prima vedere, zestrea unui sugar pare simplu de alcătuit. Scutece şi iar scutece. Dar cînd începi să le aduni, constaţi că ai în faţă o întreagă garderobă. Am cercetat zilele acestea rafturile unor magazine şi raioane de specialitate, spre a vedea ce oferă ele cumpărătorilor, în cele mai multe cazuri, cererile sunt satisfăcute. Industria de tricotaje produce un mare număr de articole pentru copii, la care se adaugă cele produse de fabricile de confecţii. Fabrici şi secţii întregi sunt profilate pe acest gen de produse. Confecţiile întreprinderilor „1 Iunie“-Timişoara şi „Someşul“-Cluj se bucură de o bună apreciere. Produsele care poartă aceste mărci sunt lucrate cu dragoste şi grijă, prezentate corespunzător, chiar cînd este vorba de un obiect care costă doar cîţiva lei. Se poate afirma, deci, că cele necesare garderobei unui sugar sunt prezente în rafturile magazinelor. Totuşi, ascultînd observaţiile pe care cumpărătoarele şi unii medici pediatri le fac, se ajunge lesne la concluzia că exigenţele nu pot fi satisfăcute numai prin cantitate. Care sunt aceste observaţii ? După cum se ştie, scutecele constituie baza vestimentaţiei celor foarte mici. „Un sugar — ne-a spus dr. Simona Manu, medic pediatru la Casa copilului nr. 1 din Bucureşti — schimbă zilnic, în medie, 15—16 rînduri de scutece. Şi cum ele trebuie spălate şi fierte de fiecare dată, este nevoie de cel puţin 30 de bucăţi pentru a avea permanent schimburi curate la îndemînă. Desigur, scutecele pot fi făcute şi în casă, din finet sau alte ţesături absorbante. Cu cîţiva ani în urmă exista însă o ţesătură specială, tetra, din mai multe foi de tifon suprapuse. Nu ştiu de ce a dispărut de pe piaţă“. Şi la Ministerul Industriei Uşoare sunt lucrători care-şi amintesc de această ţesătură. Se spune chiar că ea îşi va face din nou apariţia. Este de sperat că „fericitul eveniment“ se va produce curînd şi că, de data aceasta, ţesătura respectivă se va vinde nu numai sub formă de metraj, ci şi în seturi complete de scutece gata confecţionate. Pe lîngă aceste pînze moi, sînt necesare şi scutece de învelit copilul pe deasupra Ele pot fi mai subţiri sau mai groase, după anotimp, pot avea diferite garnituri sau culori Din toate variantele posibile „Romarta copiilor“ de exemplu, nu poate oferi decit una singură : un scutec din pichet alb cu o modestă dantelaţă la unul din colţuri. Rodica ŞERBAN CONFECŢIILOR $1 TRUSOULULUI NĂSCUT (Continuare in pag. a Il-a) ■ in ziarul de azi a Informarea complexă in arhitectură .n UN INDICATOR ESENTIAL: PRODUCTIA REALIZATA INTEGRAREA PLASTICII DECORATIVE IN REALITATE ELECTRIFICAREA CAII FERATE CIMPINA - PLOIEŞTI în FAZA FINALA Lucrările de electrificare a celei de-a treia porţiuni de cale ferată de pe Valea Prahovei — Cîmpina — Ploieşti au intrat in faza finală. La mai mult de jumătate din traseul amintit s-au terminat probele de dare în exploatare a căii ferate electrificate, în prezent se montează ultimii stîlpi electrici, se întind cabluri aeriene şi se lucrează a sistematizarea şi centralizarea electrodinamică a staţiilor de pe parcurs. Aceeaşi lucrare se desfăşoară în ritm intens şi pe ultimul tronson al căii ferate care leagă Braşovul cu Capitala : Ploieşti — Bucureşti. (Agerpres) Masă în cinstea delegaţiei P. C. din Finlanda Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R, a oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovarăşul Aarne Saarinen, preşedintele partidului. Au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Constantin Drăgan, Leonte Răutu, Iosif Banc, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Mihai Dalea, Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte tovarăşii Martti Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Finlanda, Romberg Mikael, membru al C.C. al P.C. din Finlanda, redactor-şef al ziarului „Folktidningen“, Eerola Santeri, secretar al Comitetului regional Lahti al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la secţia de informaţii a C.C. al P.C. din Finlanda. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe liderul Partidului liberal din Marea Britanie Joi după-amiază secretarul general al C.C. al P. C. R., Nicolae Ceauşescu, a primit pe Joseph Grimond, lider al Partidului liberal din Marea Britanie, deputat în Camera Comunelor, care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Leslie Charles Glass. In cadrul discuţiei, care a decurs într-o atmosferă cordială, a avut loc un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi asupra relaţiilor dintre cele două ţări. ! CONFERINŢA PUGWASH — ! EXPRESIE A RĂSPUNDERII OAMENILOR DE STIHIA 99 ! FAŢĂ DE SOARTA PĂCII ! Dr. docent Vladimir HANGA profesor la Facultatea de drept din Cluj Conferinţele internaţionale Pugwash, devenite o nobilă tradiţie, ilustrează procesul de creştere a conştiinţei savanţilor şi oamenilor de ştiinţă faţă de răspunderea ce le revine pentru soarta omenirii, pentru preîntîmpinarea unui război termonuclear, pentru punerea epocalelor cuceriri ale ştiinţei în slujba progresului şi civilizaţiei. După cum se ştie, aceste conferinţe îşi trag denumirea de la localitatea canadiană unde, cu 9 ani în urmă, oameni de ştiinţă din diferite ţări ale lumii s-au întîlnit, la propunerea şi cu sprijinul material al lui Cyrus Eaton, activist american pe tărîm obştesc. Cuvîntul participanţilor, printre care se numărau şi savanţi care au avut un rol direct în crearea armelor nucleare a subliniat, cu greutatea unei cunoaşteri competente a riscurilor unui eventual război nuclear, necesitatea luptei pentru interzicerea armelor de exterminare în masă, pentru încetarea cursei înarmărilor şi soluţionarea problemelor internaţionale contemporane corespunzător cu interesele păcii şi progresului De atunci mişcarea Puewash s-a dezvoltat, a crescut numărul participanţilor la conferinţele anuale, s-a lărgit cercul problemelor dezbătute. Discuţiile care se poartă au un caracter strict privat ; confruntarea părerilor uneor contradictorii, desfăşurată în atmosferă de stimă şi încredere reciprocă, permite să se contureze soluţii pentru problemele internaţionale în lumina principiilor şi a faptelor. Cea de-a XVI-a conferinţă Pugwash, care s-a ţinut recent la Sopot în R. P. Polonă, a întrunit peste 80 de oameni de ştiinţă din 23 de ţări din Europa, America şi Asia, precum şi observatori ai O.N.U. şi ai unor organizaţii ştiinţifice internaţionale. Din ţara noastră a participat o delegaţie din care a făcut parte şi semnatarul acestor rînduri. Ţinută pe pămîntul Poloniei, unde fiecare colţ aminteşte de ororile războiului, dar şi de eforturile creatoare ale poporului, conferinţa a oferit cadru unor ample discuţii a problemelor arzătoare ale vieţii internaţionale împărţiţi în patru grupe de lucru, participanţii au abordat astfel de probleme actuale ca : situaţia din Vietnam, destinderea internaţională, securitatea popoarelor, colaborare paşnică, dezarmarea. (Continuare în pag. a VI-a)