Scînteia, noiembrie 1966 (Anul 35, nr. 7149-7178)

1966-11-01 / nr. 7149

Cum se respectă obligaţiile reciproce dintre furnizorii de utilaje chimice şi beneficiari? 7 Consecinţele unei colaborări defectuoase Ca principală întreprindere pro­ducătoare de utilaj chimic, u­­zinei „Griviţa roşie“ din Capitală îi revine sarcina de a asigura un mare volum de instalaţii şi linii tehnologice complete pentru com­binatele chimice. In acest scop, în ultimii şase ani, s-au investit pes­te 140 milioane lei pentru reprofi­larea, sistematizarea şi dezvoltarea sectorului de utilaj chimic al uzinei. Ca urmare, producţia de utilaj chimic a crescut necontenit. Faţă de 3 700 tone utilaje tehno­logice, cazane de abur şi construc­ţii metalice realizate în anul 1961 (anul reprofilării), producţia a a­­tins anul trecut 17 600 tone. A spo­rit, de asemenea, producţia desti­nată exportului, uzina livrînd, în această perioadă, peste 35 000 tone produse. Au fost însuşite şi in­troduse în fabricaţie sortimente noi : utilaje tehnologice pentru in­dustria chimică şi de prelucrare a ţiţeiului, pentru industria celulozei şi hîrtiei, cazane de abur indus­trial, cazane recuperatoare de căldură, recipient­ sub presiune și altele. In cadrul acestor sortimen­te complexe, s-a executat o mare varietate de produse, în general unicate ca forme, dimensiuni și greutate, care au impus rezolva­rea unor probleme tehnice și teh­nologice dificile. Analizînd în profunzime rezul­tatele din ultimii ani, desprindem însă concluzia că ele sunt cu mult sub nivelul posibilităţilor. Condi­ţiile create nu au fost în suficien­tă măsură fructificate, datorită u­­nor neajunsuri care au existat, şi din păcate încă mai există, în ac­tivitatea uzinei. Mă refer la defi­cienţele privind lansarea comenzi­lor, pregătirea fabricaţiei, organi­zarea producţiei şi a muncii, res­pectarea disciplinei interne, care au provocat întîrzieri în livrarea unor utilaje şi instalaţii. Uzina­­,Griviţa roşie“ a creat astfel greu­tăţi beneficiarilor. Unele instalaţii de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Tr. Măgurele, Combinatul chimic Făgăraş, Uzina chimică Pi­teşti, Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava şi altele nu au in­trat la timp în funcţiune şi dato­rită nerespectării graficelor de li­vrare a unor utilaje şi instalaţii de către uzina noastră. Fără a minimaliza lipsurile pro­prii, vreau să ridic însă cîteva pro­bleme, a căror soluţionare condiţio­nează nemijlocit întreaga activita­te a uzinei. Caracteristic produc­ţiei noastre este faptul că majori­tatea produselor destinate chimiei sunt unicate — deci realizarea fie­căruia presupune o pregătire te­meinică, specială, care necesită o perioadă mare de timp. Cunoaşte­rea detaliată a planului pe fiecare an al cincinalului actual oferă mari avantaje pentru pregătirea judicioasă a fabricaţiei, mai ales la utilajele tehnologice. De o im­portanţă deosebită in aceste con­diţii este însă nominalizarea pro­duselor, nu numai ca volum, în tone, ci şi pe beneficiari şi pro­duse. Afirmăm cu toată răspun­derea că rezultatele muncii noas­tre ar fi mult superioare dacă am primi un ajutor mai mare în ve­derea cunoaşterii de către uzină a beneficiarilor, dacă aceştia ar avea asigurate sursele de finanţare pen­tru încheierea contractelor şi ne-ar înainta din timp documen­taţia tehnică necesară. Spunem a­­ceasta, deoarece şi acum, datorită neajunsurilor provocate de bene­ficiari, uzina noastră nu a putut asigura aprovizionarea tehnico­­materială corespunzătoare, decala­jul optim între pregătire şi fabri­caţie, desfăşurarea normală a fa­bricaţiei, consecinţele fiind bine cunoscute. Ing. Jan BEIU director general al uzinei „Griviţa roşie“-Bucureşti (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARi D­I N TOATE ȚÂR!­LE. M­ÎTI­V Âl ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVI Nr. 7149 Mărfi­­ noiembrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI Copii, noaptea, pe stradă Am pornit prin oraş la ora 22. Străzile sînt extrem de animate. Ceea ce te surprinde de la primii paşi este numărul relativ mare de copii, aflaţi atît de tîrziu pe străzi. Ora 22. Oprim pe Calea Griviţei un băiat care merge legănînd o baterie mare, tubulară. — Spre casă ? — Da, stau pe-aproape. — De unde vii la ora asta 7 — De la joacă. Am şcoală după amiază. Cînd vin acasă, îmi fac o parte din lecţii şi pe urmă merg aici, în părculeţ, să mă joc cu prietenii. — Ai tăi unde sînt acum 7 — Mama-i acasă, tata e la ser­viciu , lucrează la Uzina de armă­turi neferoase. — Şi te lasă mama să umbli pe stradă pînă la zece noaptea 7 — De obicei nu mă lasă, doar astăzi... — O excepţie 7 — Sigur că da ! încearcă să ne convingă interlocutorul nostru — Mihai STOIAN Petre Perja — elev în clasa a VII-a C la Şcoala generală nr. 169. Ora 22,10. Un băiat cu o carte deschisă citeşte din mers, la lumi­na lămpilor de neon din Piaţa Ro­mană. — Ce citeşti ? — „Coliba unchiului Tom“. Am văzut şi filmul. — Dar la ora zece seara, în cel mai bun caz, ar fi trebuit să ci­teşti în pat. Unde sînt părinţii tăi acum ? — Cînd mă întorc acasă, ai mei sînt plecaţi la serviciu. Mama mi-a lăsat de mîncare, mănînc şi mă culc. Mai stăm de vorbă cu Andrei Chiru şi aflăm că are acasă o bi­bliotecă bogată, că-i place enorm să citească. Băiatul se exprimă cursiv, e manierat şi respectuos. Şi totuşi, starea de independenţă pe care i-au creat-o părinţii este exagerată faţă de vîrsta sa ; chiar dacă pînă la ora actuală dezvol­tarea sa este mulţumitoare, viito­rul poate rezerva surprize neplă­cute, căci e firesc ca Andrei Chi­ru să fie expus unor eventuale in­fluenţe dăunătoare. Necesitatea supravegherii susţinute, măcar din partea mamei, se dovedeşte a fi o problemă demnă de toată atenţia, şi ne întrebăm chiar dacă n-ar fi posibil ca pe baza studierii atente a situaţiei concrete de la locul de muncă, mamele care au acasă co­pii singuri să poată lucra în schimburi la alegere, astfel încît copiii să aibă asigurată, în per­manenţă, supravegherea părin­tească. Ora 22:25. Pe şoseaua Mihai Bravu, în colţul unei străzi, întîl­­nim trei băieţi. Doi mai mari şi unul mai mic. Vasile Nicolae, elev în clasa a VIII-a A a Şcolii gene­rale nr. 85. — Ce cauţi la ora asta pe stradă ? — Păi... merg pe 14 ani. Şi-apoi, stau aici, la doi paşi. încă nu ne-am culcat fiindcă mama e ocu­pată, face bulion. — Și­ pînă nu se culcă părinții, stai pe-afară . — Nu, dar acum sînt cu priete­nii mei : unul are 17 ani, celă­lalt 16. — Aveţi „programul* vostru de seară... — N-avem nici un program fix. Mergem după Inspiraţie. Familia are obligaţia să întoc­mească un orar, obişnuindu-1 pe copil cu îndeplinirea exactă nu numai a îndatoririlor şcolăreşti, dar şi a îndatoririlor casnice. De­­prinzîndu-1 pe copil, de mic, cu or­dinea, cu chibzuirea timpului, asi­gurăm — în perspectiva anilor — calităţile de preţ ale omului matur. Ora 22:35. Dar iată că descope­rim pe stradă şi un băieţel de 6 ani. Vasile Ciubotaru, însoţit de fratele său mai mare, Vladimir. — De ce l-ai cărat după tine şi pe ăsta mic ? — Se ţine ca scaiul după mine... — Crezi că o explicaţie ca asta ajunge . Cei doi fraţi măresc brusc pa­sul, nemaivoind să ne dea nici un fel de răspuns. Ora 23. Intîlnim un grup de trei copii : un băiat de 13 ani — Ni­­culaie, o fată de 10 ani — Maria, şi un băieţel de 8 ani. Numele lor de familie : Munteanu. Adresa pe care ne-o dau : Calea Călăraşi nr. 200. Vin de la Moşi. — Mama voastră ştie unde aţi fost 7 — Da. Ea ne-a dat bani de bu­zunar. — Fratele ăsta mic, al vostru, în­vaţă de dimineaţă 7 — Da. — Şi cum o să se scoale devre­me dacă se culcă la miezul nop­ţii 7 — E­ obişnuit Ii lăsăm să-şi continue drumul spre casă, iar noi răminem să-i privim cum se îndepărtează ţinîn­­du-se de mînă, trei copii... (Continuare în pag. a V-a) ANCHETĂ SOCIALĂ ÎN ZIARUL DE AZI În cadrul adunărilor sindicale din între­prinderi, oamenii muncii dezbat proiectul de lege a pensiilor, îşi exprimă adeziunea la Hotărîrea C. C. al P. C. R., fac propuneri şi sugestii pentru definitivarea textului legii înzestrarea tehnica a scenei şi cerinţele teatrului modern Se cere perfecţionarea organi­zării interne în marile biblioteci C­I­T­I­Ț­II în pag. a ll-a LEGILE ARMONIEI ORGANISMULUI UMAN SPIRITUL IN care se CALCULEAZĂ MAJORAREA PENSIILOR ACTUALE Mai mulţi cititori au trimis redacţiei întrebări privitoare la modul de CALCULARE A MAJORĂRII ACTUALELOR PENSII în diferite situaţii. Prezentăm mai jos o serie de calcule şi demonstraţii cifrice care clarifică spiritul în care Hotărîrea C. C. al P. C. R. prevede această majorare. Recentele măsuri ela­borate de Comitetul Cen­tral privitoare la creș­terea veniturilor pen­sionarilor se înscriu pe linia procesului amplu de ridicare a nivelului de trai al poporului, de satisfacere în tot mai mare măsură a nevoilor mereu crescînde ale oa­menilor muncii , aces­ta fiind scopul funda­mental al politicii Parti­dului Comunist Român. Dacă prevederile pro­iectului noii legi sunt pri­mite cu mare satisfacţia de toţi oamenii muncii, care văd în ele o coti­tură radicală în siste­mul de pensii din ţara noastră, un mijloc im­portant de cointeresare materială în munca pen­tru înflorirea patriei so­cialiste, trebuie să spu­nem că aceeaşi bucurie a stîrnit Hotărîrea Comi­tetului Central şi în rîn­­durile actualilor pensio­nari al căror venit înre­gistrează o însemnată creştere şi care se văd înconjuraţi de regimul nostru cu grijă şi dra­goste. Nivelul actualelor pen­sii este diferit nu numai în funcţie de categoria de pensie (bătrîneţe, in­validitate sau urmaş), ci şi de vechimea în muncă şi de salariul avut de angajat în ultima pe­rioadă de activitate îna­inte de pensionare. Sa­lariile au crescut însă în perioada 1959—1965, ceea ce a determinat diferenţierea pensiilor în funcţie de data încetării activităţii. Majorarea pensiilor de toate categoriile, ţinînd seama de aceste parti­cularităţi, se face dife­renţiat, acordîndu-se o creştere mai mare pen­siilor mici şi celor mi­nime. In felul acesta pensiile stabilite cu ani în urmă, pe baza sala­riilor în vigoare la acea dată, care sînt mai mici decît cele stabilite pe baza ultimelor­ salarii îmbunătăţite în 1964— 1965, vor fi implicit ma­jorate cu procente mai mari, variind între 40 la sută şi 20 la sută. Pen­siile minime vor creşte chiar mai mult, în pro­cente de pînă la 50 la sută. Pensiile stabilite pe baza salariilor îmbună­­tăţite care au, în marea lor majoritate, un nivel mai ridicat vor creşte în medie cu 15 la sută. La construirea scării procentuale de majora­re, s-a ţinut seama de aceste elemente. în plus, procentele fiind regresive, micşorîndu-se pe măsură ce şi nivelul pensiei creşte, s-au fixat limite minime pentru fiecare tranşă a scării procentuale, astfel încît pensia majorată de la tranşa imediat urmă­toare să nu poată fi mai mică decît cea mai mare de la tranşa ante­rioară. Datorită acestui fapt, unele pensii vor creşte chiar în pro­cente mai mari decît cele ce apar pe scara de majorare. Să analizăm puţin ta­bloul procentelor de ma­jorare : — pensiile de pină la 400 lei cresc cu 40 la sută, — pensiile între 400—450 lei cresc cu 35 la sută, dar nu pot fi mai mici de 560 lei.­­560 lei reprezintă pen­sia de 400 lei majo­rată cu 40 la sută­. Pensiile următoare, in­tre 401 lei și 414, că­rora le corespunde, con'rrim tabelului, o majorare de 35 la sută, ajung, prin aplicarea acestui procent, la cu­­antumuri majorate în­tre 541—558 lei. Fiind inferioare sumei de 560 iei, ia­cit a ajuns pensia de 409 lei, toa­te acestea vor fi ridi­cate la 560 lei, deși din calcul a rezultat o sumă mai mică, ceea ce înseamnă că vor primi o creștere mai mare de 35 la sută, — pensiile între 451—500 lei cresc cu 30 la sută, dar nu pot fi mai mici de 608 lei. — pensiile între 501—550 lei cresc cu 25 la sută, dar nu pot fi mai mici de 650 lei, — pensiile Intre 551—600 lei cresc cu 20 la sută, dar nu pot fi mai mici de 688 lei, — pensiile, de peste 600 lei cresc cu 15 la sută, dar nu pot fi mai mici de 720 lei. De asemenea, așa cum am arătat mal sus: — între 451—467 lei, aplicîndu-li-se procen­tul de 30 la sută, re­zultă pensii majorate Intre 587—607 lei, deci mai mici decit 608 lei, care reprezintă pensia de 450 lei majorată cu 35 la sută, şi In con­secinţă toate se ridică la 608 lei. — între 501—519, a­­plicindu-le procentul de 25 la sută, rezultă pensii majorate intre 626—648 lei , deoa­rece sint mai mici de 650 lei, toate se majo­rează la 650 lei. — Intre 551—572, a­­plicindu-le procentul de 20 la sută, rezultă pensii majorate între 661—636, care însă se majorează toate la 688 lei. — între 601—625, a­­plicindu-le procentul de 15 la sută, rezultă pensii majorate Intre 691—719 lei, care tnsă se vor ridica la 720 lei. Din analiza de mai sus constatăm că, prin aplicarea limitei minime a tranşei respective, un număr destul de însem­nat de pensii mici, în proporţie de 25—50% din total, vor primi în realitate pensii majorate cu procente şi mai mari decît cele ce apar în scara procentuală. Ion ENACHE directorul Direcţiei pensiilor din Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale (Continuare în pag. a II-a) VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL IRANULUI, AMIR ABBAS HOVEIDA, In regiunea cluj CLUJ 31 — De la trimişii spe­ciali M. Moarcăş şi N. Popovici. In continuarea vizitei pe care o fac prin ţară, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele care îi însoţesc, au sosit luni dimineaţa la Cluj. In gara oraşului, oaspeţii au fost salutaţi cordial de preşedin­tele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Gh. Lăpădean, şi alte persoane oficiale locale. In cursul dimineţii a avut loc în aula Universităţii „Babeş-Bolyai“ solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universi­tăţii clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîn­­tului, Vasile Gliga, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, membrii Consiliului ştiinţific al universităţii, decani, profesori universitari şi alţi mem­bri ai corpului didactic, studenţi, reprezentanţi ai presei. Au partici­pat, de asemenea, persoanele ofi­ciale care însoţesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul Iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Uni­versităţii „Babeş-Bolyai“, a relevat personalitatea omului de stat ira­nian, căruia Consiliul ştiinţific al acestui important for de învăţă­mînt superior al ţării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultăţii de drept din Cluj, a prezentat apoi Rapor­tul Consiliului, în care este evident­­iată activitatea multilaterală des­făşurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat şi specia­list în ştiinţe economice şi politi­ce, precum şi contribuţia sa deo­sebită la dezvoltarea bunelor rela­ţii dintre România şi Iran. In aplauzele asistenţei, rectorul universităţii clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul mi­nistru al Iranului, Amir Abbas Ho­veida, care a făcut o expunere ur­mărită cu atenţie de cei prezenţi. Mă simt deosebit de onorat pri­mind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sunt deplin conştient de importanţa titlului pe care aţi binevoit să mi-l acordaţi şi îl voi purta cu multă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu­ cit prin mine aţi vrut, desigur, să cinstiţi Iranul şi poporul său. în continuare, primul ministru Hovei­da a relevat tradiţiile şi prosperi­tatea universităţii clujene şi a nu­meroaselor institute superioare de învăţămînt din localitate. (Continuare în pag. a V-a) Aspect de la înminarea titlului de Doctor Honoris Causa POE­ DEUMN­EI C. C. ÎL P. C. 8. IA CONGRESUL PARNIHI MUNCII DNN ALBANIA Luni dimineaţa a plecat spre Tirana delegaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, condusă de Constantin Dră­­gan, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al V-lea Congres al Partidului Mun­cii din Albania. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost condusă de Leonte Răutu, membru al Comi­ In aceeaşi zi, delegaţia Partidu­lui Comunist Român a sosit la Ti­rana. La aeroport a fost întîmpi­­nată de tov. Rita Marko, membru al Biroului Politic al C.C. al Par­tidului Muncii din Albania, Pilo Peristeri, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, de membri ai Jetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C. C. al P. C. R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Petrescu, Ghi­­zela Vass şi Ion Stoian, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului aface­rilor externe, activişti de partid. Erau de faţă Dhimiter Stamp, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. C.C. al Partidului Muncii din Al­bania. Au fost de faţă Manole Bodnaraş, ambasadorul Republicii Socialiste România la Tirana, membri ai Am­basadei, precum şi şefi ai unor misiuni diplomatice ale ţărilor so­cialiste la Tirana. (Agerpres) Itinerar gruzin Un munte cu umerii laţi poartă pe braţe un co­lier alb; treptat, pe mă­sură ce urci creasta, colie­rul trece în braţele altui munte, după care, tăiat în două de apele repezi ale rîului Mtkvari, se preface într-o imensă pasăre cu aripile întinse. Aşa apare Tbilisi, urcînd muntele Mtatminda — oraşul cu tea oraşului tinereţe de vultur. Oraş cu peste 800 000 de locuitori, Tbilisi este un mare centru in­dustrial şi centrul vieţii culturale a Gruziei. Sunt aici sute de întreprinderi industriale, aici se află A­­cademia de ştiinţe a R.S.S. Gruzine, numeroase insti­tute de cercetări ştiinţifice (Institutul de electronică, turilor... în acest an, la Tbilisi a intrat în funcţi­une metroul. Staţiile şi ves­tibulurile lui, de o frumoa­să arhitectură, placate cu marmură, ornamentate cu basoreliefuri şi luminate în diferite culori, duc grani­ţele oraşului şi în adân­cime. Tbilisi prezintă o imagi­ne concentrată a marilor realizări dobîndite in în­treaga Gruzie în anii put­terii sovietice. In această perioadă au fost create ramuri noi ale industriei — cea metalurgică, con­structoare de maşini, de automobile şi locomotive electrice. Anual în repu­blică se produc 7 miliar­de kWh de energie elec­trică, ceea ce reprezintă de 35 de ori mai mult de­cît se producea la începu­tul deceniului al treilea. Vasile BABAN (Continuare în pag. a V-a) NOTE DE DRUM DIN U.R.S.S. soare de aur, capitala Gru­ziei sovietice. Sus, pe unul din munţii din preajma o­­raşului se află o statuie monumentală, b­alta de 26 de metri — o gruzină în costum naţional, linînd într-o mină o sabie, iar în cealaltă o cupă. E simbo­lul Gruziei, care şi-a apă­rat de-a lungul secolelor libertatea, primindu-i pe duşmani cu sabia, iar pe prieteni cu ospitalitate. Gruzinii numesc tinere­automatică şi telemecani­­că se situează, prin reali­zările sale, printre cele mai valoroase din lume­, o universitate şi alte 11 in­stitute de învăţămînt supe­rior cu zeci de mii de stu­denţi... Tinereţea de vul­tur îi e dată oraşului şi de către constructorii săi ca­­re-i duc tot mai departe graniţele. In anii din urmă au apărut noi cartiere, nu­meroase magazine, cîteva stadioane, un palat al spor­

Next