Scînteia, decembrie 1966 (Anul 35, nr. 7179-7209)

1966-12-01 / nr. 7179

Anul XXXVI Nr. 7179 Joi 1 decembrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI CE INDICĂ O ANALIZA A CIFRELOR MEDII Convorbire cu Ing. Vasile ALEXANDRESCU adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini Constructorii de maşini din ţara noastră au încheiat primele 10 luni ale anului cu rezultate bune. In an­samblu, planul producţiei globale, ca şi cel al producţiei marfa au fost realizate în proporţie de 101,3 la sută, iar planul producţiei marfa vîndută şi încasată — de 100,8 la ■ută. A fost îndeplinită şi sarcina d­e creştere a productivităţii mun­cii, s-au înregistrat succese apre­ciabile în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate. Asi­milarea în fabricaţie a noi produ­se, ca şi modernizarea celor din producţia curentă s-au desfăşurat mai bine decât în anii precedenţi. Totuşi, la unii indicatori — preţul de cost, beneficiile — rezultatele obţinute nu sunt pe măsura posi­bilităţilor ; de asemenea, diferite uzine nu şi-au onorat la termen a­­numit© obligaţii contractuale pri­vind livrarea produselor către be­neficiari. Incontestabil, cifrele arată o sim­ţitoare îmbunătăţire a activităţii uzinelor constructoare de maşini. Ce indică, însă, o analiză apro­fundată a cifrelor medii amintite ? Iată tema convorbirii pe care re­dactorul nostru Adrian Prodan a avut-o cu ing. Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului Industriei construcţiilor de maşini. — Ce semnificaţie conside­raţi că au cifrele medii care definesc activitatea de pînă acum a uzinelor constructoare de maşini ? — înainte de a încerca să anali­zăm diferiţi indicatori, aş preciza că stilul de muncă al direcţiilor noastre generale se caracterizează din ce în ce mai mult prin aceea că interpretarea oricăror rezultate nu se face prin prisma cifrelor me­dii — care dau uneori o imagine incompletă a situaţiei reale, a ten­dinţei de evoluţie a diferitelor fe­nomene — ci pe baza analizei a­­mănunţite, la nivel de uzină şi chiar de secţie, a diferiţilor indica­tori. Cînd imaginea unei activităţi de ansamblu valoroase, cifrele me­dii pot ascunde rezultate mai pu­ţin mulţumitoare ale unor între­prinderi. Pe ansamblul ministeru­lui, de pildă, planul producţiei marfă vîndută şi încasată a fost depăşit cu aproape un pro­cent. Ce arată însă „disecţia“ cifrei medii ? Ea arată că deşi (cu două excepţii) pe direcţiile gene­rale a fost realizat şi depăşit pla­nul la acest indicator, 25 de uzine nu l-au îndeplinit integral. Astfel, uzina „1 Mai“-Ploieşti se situează cu 2,8 procente sub prevederi, uzina „Automatica“-Bucureşti cu 4,3, iar uzina „Griviţa Roşie“-Bucureşti cu 10,7 procente. Şi în privinţa pro­ducţiei globale şi marfă există aba­teri de la rezultatele de ansamblu : 4 uzine nu şi-au realizat în între­gime planul la producţia globală, iar 5 la producţia marfă. De ase­menea, 6 uzine nu şi-au îndeplinit în întregime sarcina de creştere a productivităţii muncii. Evident, nu ne putem împăca cu rămînerea în urmă a unor uzine, fie ele chiar foarte puţine, deoarece aceasta diminuează realizările valoroase ale celorlalte colective, fac ca cifrele medii, pe minister, să fie micșorate întrucîtva. Abia acum, în lumina celor de mai sus, cred că putem vorbi de semnificaţii. — Din acest punct de ve­dere, v-am ruga să vă refe­riţi la indicatorul producţie marfă vîndută şi încasată. — Faptul că realizările unor întreprinderi se situează cu foarte puţin sub prevederile de plan la (Continuare in pag. a IIl-a) Primirea la C. C. al P. C. R. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Guineea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri,, au primit miercuri dimineaţa dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Guineea, condusă de Diakite Moussa, membru al Birou­lui Politic Naţional al Partidului Democratic, ministrul comerţului exterior şi al băncilor, care se află în vizită în ţara noastră. La primire au participat tova­răşii Petre Blajovici, membru su­pleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Gheorghe Cioară, membru al C.C. al P.C.R., ministrul comerţului exterior. Cu acest prilej, a avut loc o dis­cuţie care s-a desfăşurat într-o at­mosferă prietenească. Noi construcţii de locuinţe în cartierul Dudeşti-Cioplea din Capitală (Foto Agerpres) IN ZIARUL DE AZI­ ­ Stilul muncii de conducere 's cX'^fev'■''..­. '■­■■?&■..■■»'$ $£g§| t' s«kS5&f ^ Sg fe', C£ DISCUTAȚI IN ADUNAREA GENERALĂ i ANCHETĂ PRINTRE PROFESORI ȘI ELEVI DE LA LICEELE SERALE [ÎNTRE MODEL și extravagant" 1 9____________________________________________________________ Caracterizarea pe care o dădea deunăzi Horia Lovinsucu într-un articol intitulat „Obsesia de a părea modern” mi se pare o exprimare fericită. E vorba de o obsesie. Desigur, de la preocupare pînă la obsesie există o dis­tanţă, destul de precisă , e distanţa de la uz până la abuz. Ne place tuturor să măsurăm din ochi construcţiile de la Mamaia şi să spunem că sunt moderne. Nu cunosc muncitor sau inginer care să nu simtă o vie plăcere atunci cind li spui că lucrează după datele producţiei modeme. Pe ce cale, pe unde, cum tragem linia despărţitoare Intre ceea ce este cu adevărat modern şi ceea ce este fals ? Acestei Întrebări li este consacrată ancheta de faţă. Com­pasul ei a fost deschis de la 16 pînă la 70 de ani, de la adolescentul necunoscut pînă la omul de renume şi s-a rotit peste ipostaze şi profesii din cele mai diferite. Acum, răspunsurile. Ion Biberi: INDIVIDUALITATE ŞI MODĂ — Ancheta noastră îşi propune să meargă de la concepţia de via­ţă pînă la amănunte ca îmbrăcă­mintea — deci o gamă pe care e greu s-o îmbrăţişezi dintr-o privi­re. Ştim însă că în 1945, în dubla dumneavoastră calitate de literat şi psihiatru, în „Individualitate şi destin", aţi căutat să cuprindeţi toată această gamă. — Parafrazînd savantul care spunea că dintr-un o­s reconstituie întregul schelet, Balzac exclama „Daţi-mi mănuşa şi vă reconstitui omul“. Cel mai minuţios portretist al caracterelor şi pasiunilor a fost implicit cel mai riguros observa­tor al mobilierului şi îmbrăcămin­ţii. Vestimentarul, arătam, are o dublă funcţie, aceea de a exprime individualitatea, ca şi aceea de a o ascunde. — Înainte de a ne ocupa de a­­ceastă latură v-am ruga să definiţi noţiunea de care se vorbeşte atîta: modemul. — In sens strict, îngust, concep­tul derivă de la latinescul modo, exprimă ceea ce este legat de o modă pasageră. începe însă să pre­domina sensul larg, social, în care modemul este opus datelor vetus­te, depăşite, exprimă tendinţa spre progres a epocii. — Care ar fi, după dumneavoas­tră, tendinţele de bază ale epocii modeme ? Ştiu că un răspuns com­plet ar cere un tratat, dar mă re­fer la cîteva date de bază, nu în domenii speciale, ci pe plan social­­filozofic larg. — In primul rînd, după mine, secolul nostru şi în special epoca recentă este aceea a liberării o­­mului de tot ceea ce îi împiedică dezvoltarea, de tendinţele de ex­ploatare, asuprire naţională, deli­mitări de castă sau stratificare so­cială, implicînd, în acelaşi timp, o depăşire a tuturor limitărilor gîn­­dirii, proces în plină desfăşu­rare, la orizontul căruia se profi­lează silueta unui om cu ade­vărat prometeic, liberat de tot ce-i împiedică împlinirea. Cine nu ţine seama de aceste mari fenomene ale contemporaneităţii nu poate fi considerat modem, chiar dacă are impresia că man­şeta de la pantaloni i-ar da drept­­la acest titlu. în al doilea rînd, epoca noastră mi se pare aceea a spargerii tuturor zăgazurilor impo­sibilului , cu excepţia coordonatelor cosmice absolute — să zicem vite­za luminii sau zero absolut, care şi ele, măcar pe planul fanteziei omeneşti, sunt puse sub semnul în­trebării — toate celelalte praguri ale posibilităţii omeneşti, a ajunge pe alte planete, a avea pentru or­ganismul omenesc piese de rezer­vă pînă la ipoteza nemuririi, a deschide o cale nouă între conti­nente nu mai sînt de netrecut, omul apărînd ca un adevărat demiurg. Lovit altădată de un complex de inferioritate în faţa măreţiei divine a naturii, omul nu mai recunoaşte azi, în afara sau înăuntrul său, vreun lucru pe care, cu vremea şi cu ajutorul ştiinţei, nu ar putea să-l transforme. — Ce legătură există între acest plan larg şi amănunte de felul ţinutei vestimentare ? — Aş spune că moda sau haina a o prelungire a gestului, a dina­micii individului. Cit priveşte ex­centricitatea îmbrăcăminţii sau tunsorii, mi se pare că ea izvo­răşte pînă la urmă dintr-un sen­timent de bravadă, dintr-o dorin­ţă de epatare şi dintr-o îngrijora­re secretă a insului că altfel n-ar fi destul de original. Victimele a­­cestei temeri sunt oameni lipsiţi de personalitate sau cu personali­tatea încă neformată, cum se în­­timplă, în al doilea caz, la cei ex­trem de tineri. La început de se­col, unii dintre poeţii noştri purtau haine de catifea, lavalieră şi plete lungi: felul de a se îm­brăca era corespunzător unui fel de a fi, era o emanaţie. Altădată însă, atunci cînd e vorba de lipsa unei valori interioare, violentarea normelor vestimentare are scopul nu de a exprima, ci de a masca ,­­ a masca un gol. Unde nu poţi răz­bi prin valoare cauţi să răzbeşti prin tapaj şi scandal, prin undiţe aruncate privirilor. Eleganţa rea­lă, au spus-o toţi arbitrii elegan­ţei, e pusă sub semnul naturaleţei, nu izbeşte. A copia o „originali­tate“ gata confecţionată e semnul unei sărăcii de spirit agravate de spiritul de imitaţie. — Ce părere aveţi despre mo- -­dele cele mai recente care bîntuie­­ prin diferite părţi ? Sergiu FĂRCAŞAN­U (Continuare în pag. a II-a) Ansamblul de locuinţe Brazda lui Novac“ După marile ansam­bluri de locuinţe de pe Calea Severinului şi Ca­lea Bucureştiului, care au şi fost date în folo­sinţă, un al treilea mare şantier din Craiova, cel numit „Brazda lui Novac“, anunţă mo­dernizarea altei in­trări în oraş. Aici, con­structorii înalţă un mare ansamblu de locuinţe, care, alături de noul complex C.F.R., a cărei construcţie a început, va da oraşului un plus de tinereţe şi frumuseţe. Cum va arăta mîine „Brazda lui Novac“ ? Pentru început, acest ansamblu va cuprinde 3 microraioane cu 5 714 a­­partamente. Proiectanţii de la C.S.A.P.C Oltenia au depus multă ingenio­zitate pentr­u integrarea noului ansamblu la par­ticularităţile terenului, atît ca formă, cit şi ca poziţie faţă de coordo­natele oraşului. Astfel, frontalul de nord al an­samblului, orientat spre calea ferată, este com­pus dintr-o suită de blocuri înalte intercalate cu blocuri cu mai puţi­ne etaje. Detaliul de sistematizare a fost ast­fel proiectat incit noul cartier constituie un an­samblu unitar, format din blocuri cu 4, 9 şi 10 etaje. La construcţia lor se folosesc structuri de rezistenţă variate : zidărie portantă, pa­nouri mari prefabrica­te, cofraje glisante. A­­ceasta, pe lingă faptul că dă un aspect plăcut clădirilor, oferă con­structorilor posibilitatea de a utiliza mai raţional forţele şi mijloacele tehnice pe toată du­rata înălţării ansamblu­lui. Pentru a se crea o ambianţă arhitectonică cit mai plăcută, la fini­sajele interioare şi ex­terioare ale blocurilor se folosesc placaje cera­mice glazurate, placaje de cărămidă, puf de pia­tră şi terasit. Ansamblul va fi dotat cu numeroase construcţii social-cultu­­rale : două mari com­plexe comerciale, dis­pensar medical, creşe şi grădiniţe, spaţii şi punc­te gospodăreşti, şcoli cu 16 şi 24 săli de clasă etc. Primele 2 000 de apar­tamente terminate în „Brazda lui Novac“ şi-au primit locatarii, în timp ce constructorii lucrea­ză intens la al treilea microraion ce va cu­prinde peste 3 700 de a­­partamente. Victor DELEANU corespondentul „Scînteii“ VIZITA TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO ÎN ŢARA NOASTRĂ La Invitaţia secretarului general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.F. Iu­goslavia şi preşedintele U.C.I., Iosip Broz Tito, va face între 1 şi 3 de­cembrie a.c. o vizită neoficială în Republica Socialistă România. Preşedintele I. B. Tito va fi în­soţit de Mialko Todorovici, secreta­rul Comitetului Executiv al C. C. al U.C.I., Marko Nikezici, secretar de stat pentru afaceri externe, membru al C.C. al U.C.I., şi Kiro Gligorov, secretar federal pentru finanţe, membru al C.C. al U.C.I. I­N­­ ELOCINTA Zoe DUMITRESCU­­BUŞULENGA Retorica, a doua dintre c­tele liberale studiate cu aten­­ţie în invăţămîntul din antichi­tate ca şi In cel medieval, a cunoscut variate faze de dez­voltare. Mai întîi la greci, unde Demostene i-a dăruit o deosebită strălucire. La Tomani unde Cicero, ca şi alţii, a scris tratate întregi despre oratorie şi a ţinut dis­cursuri memorabile, retorica a exercitat o influenţă hotărîtoa­­re asupra literaturii. Epocile următoare au mai diminuat importanta retoricii, care s-a transformat mai mult intr-un fel de artă epistolară, pînă cînd, înspre vremea mo­dernă, termenul de „reto­ric" a căpătat o accep­ţie destul de peiorativă. Acest lucru a fost cu putinţă fiindcă există o adevărata primejdie a facilităţii, a vorbi­rii uşoare, fară fond de idei. Şi din toate cele cinci părţi ale retoricii nu a mai rămas un uz tacit decit una singură, elocinţa. Or, ni se pare că ar trebui să reflectăm din nou la valoarea cuvîntului spus şi scris şi, implicit, la valoa­rea individuală şi socia­lă a elocinţei. Fiindcă, elocinţa este o necesitate importantă, dictată de raţiunile practice ale relaţiilor între oameni. O expunere sistematică, gîndi­­tă corect, cu fiecare vorbă cîntărită cu pricepere, cruţă şi timpul vorbitorului şi pe acela al ascultătorului. Darul elocin­ţei poate deveni un atribut al oricărui om care îşi cultivă cu atenţie gîndirea clară şi vor­birea corectă. Şi credem că ideea antică după care retori­ca (ca in general arta cuvîn­tului) este in primul rind ratio şi apoi oratio, ar putea fi lua­tă din nou în consideraţie. Gindire şi cuvlntare, intimă le­gătură care ne duce spre sur­sele raţionale ale cuvîntului 1 Valoros proces a cărui semni­ficaţie trebuie să se releve ori­cărui mînuitor al cuvîntului din orice profesie, nu numai uma­niştilor. Pentru a vorbi bine, trebuie sa ai mai întîi ce spu­ne, să simţi impulsul irezisti­bil al dorinţei de comunicare. (Continuare In pag. a IV-a) TOVARĂŞUL CHIVU STOICA VA FACE O VIZITA oficiala In etiopia La invitaţia Maiestăţii sale Imperiale Haile Sellassie I, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soţia, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 şi 9 decembrie 1966. Noi utilaje fabricate la uzinele „Progresul“-Brăila, gata de a fi expediate beneficiarilor Foto : A. Cartojan Telegrame Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de tragica catastrofă aeriană din 24 noiembrie a.c., în urma căreia şi-au pierdut viaţa numeroase persoane, vă transmitem dv. şi familiilor bulgare îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER secretar general preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Miniştri al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România * * Comitetul Central al Partidului Comunist Român a adresat, de ase­menea, telegrame de compasiune Comitetelor Centrale ale Partidelor Co­muniste din Argentina, Brazilia, Chile, Honduras şi Japonia în legătură cu încetarea din viață a unor membri ai delegațiilor acestor partide par­ticipante la Congresul al IX-lea al P.C. Bulgar, care s-au aflat în avion.

Next