Scînteia, ianuarie 1967 (Anul 36, nr. 7210-7238)
1967-01-03 / nr. 7210
PAGINA 2 SCINTEIA CE AVEM DE FĂCUT IN CONSTRUCŢIA NOILOR TIPURI DE MAŞINI Ing. Trofin SIMEDREA prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării ! Atit la Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, cît şi la recenta Sesiune a Marii Adunări Naţionale s-a pus un deosebit accent pe problemele care se ridică în legătură cu dezvoltarea şi diversificarea, în continuare, a Industriei constructoare de maşini. Referindu-se la aceste esenţiale aspecte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că în 1967 şi în anii următori va trebui să se depună eforturi substanţiale pentru a lichida rămînerile în urmă în domeniul construcţiilor de maşini. Numai astfel — a accentuat secretarul general al C.C. al partidului — vom putea asigura modernizarea economiei noastre, apropierea ei de economia ţărilor avansate. In legătură cu aceasta mă voi referi la asimilarea noilor utilaje şi instalaţii industriale. De la ce realizări pornim în noul an, ce deficienţe se impun a fi soluţionate, începîmd cu primele luni din 1967 ? Mai întîi, trebuie menţionat că pe baza planului cincinal s-a încheiat pregătirea tehnică a fabricaţiei unui mare număr de maşini şi utilaje care urmează să fie produse în acest an. Dar, rezultatul amintit nu este decît începutul acţiunii de îmbunătăţire şi aşezare pe baze şi criterii judicioase a asimilării noilor mijloace tehnice. In cel de-al doilea an al cincinalului, se vor asimila şi introduce în fabricaţie sute de noi produse, între care diferite cazane de aburi, grupuri turbogeneratoare de 12 şi 50 MW, freze portale longitudinale, utilaje şi echipamente pentru industria construcţiilor, locomotiva Diesel-hidraulică de 1 250 CP şi cea electrică de 6 580 CP etc. Concomitent cu realizarea acestor sarcini este absolut necesar să se abordeze şi anumite laturi organizatorice ale asimilării. Este vorba de îndatorirea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, a celorlalţi factori cu responsabilităţi în acest domeniu, de a înlătura cît mai operativ deficienţele care determină prelungirea ciclurilor de asimilare, precum şi nerespectarea termenelor de punere în fabricaţie a noilor produse. Sarcina de a produce în serie utilaje ca maşina universală de rectificat fără centre, maşina de filat cu inele, tip îngust, pentru bumbac, autostivuitorul cu furci laterale de 5 tone forţă n-a fost îndeplinită în 1966, aşa cum era prevăzut. Se impune să fie continuate şi amplificate eforturile uzinelor de a-şi dezvolta serviciile de proiectare şi de pregătire tehnologică. Cu toate că în majoritatea întreprinderilor, inginerii şi tehnicienii sunt mai bine utilizaţi, că s-au înregistrat progrese evidente în ce priveşte înlocuirea specializării pe grupe de produse cu specializarea pe genuri de probleme, extinderea utilizării pieselor şi a subansamblurilor tipizate, proiectarea în serii unitare şi în familii de produse, atacarea în paralel a unor faze de pregătire tehnică — sunt domenii în care se impun perfecţionări. De pildă, este nevoie ca proiectanţii să colaboreze mai strîns cu tehnologii pentru elaborarea unor soluţii constructive care să permită realizarea noilor produse pe baza celor mai avantajoase tehnologii. O sarcină esenţială este reducerea consumurilor specifice de manoperă şi metal, valorificarea superioară a tuturor materiilor prime şi materialelor, înfăptuirea acestui imperativ pus de conducerea de partid depinde în mare măsură de nivelul muncii de proiectare a noilor produse, de îmbunătăţirea concepţiei constructive şi tehnologice a tuturor proiectanţilor. Trebuie să crească ponderea produselor complexe şi de mecanică fină, să fie întărite eforturile pentru asimilarea cu precădere a instalaţiilor tehnologice complete destinate industriei chimice, prelucrării ţiţeiului, industriei alimentare, siderurgiei, a utilajelor individuale, mai ales maşini-unelte de înalt nivel tehnic. Constructorii de maşini, la toate aceste noi mijloace tehnice, au îndatorirea să dimensioneze cît mai economic partea care necesită consum mare de metal şi să renunţe în măsură tot mai însemnată la importul părţii de mecanică fină şi aparatură de înaltă tehnicitate, realizînd această parte în ţară. De multe ori, procesul de asimilare se consideră încheiat în momentul omologării prototipurilor şi nu o dată cu începerea fabricaţiei de serie, cum ar fi normal. De pildă, deşi la uzina „Electroputere“ — Craiova, asimilarea întrerupătoarelor de înaltă tensiune s-a desfăşurat în bune condiţii, iar prototipul a fost omologat la termenul prevăzut, din lipsa unor materiale neaprovizionate la timp, fabricaţia lor de serie a început cu o întîrziere de cîteva luni, perioadă în care aceste întrerupătoare au fost procurate din import. Iată de ce esenţială este respectarea întocmai, în toate cazurile, a termenelor de realizare a ultimei faze a asimilării, adică a începerii fabricaţiei de serie. Şi în privinţa perfecţionării cadrului metodologic adecvat activităţii de asimilare a noilor produse, se impun, în continuare, eforturi susţinute. Trecerea de la planificarea de către Comitetul de Stat al Planificării a tuturor fazelor intermediare ale asimilării, la stabilirea termenului de realizare a ultimei faze, eșalonarea celorlalte fiind la latitudinea ministerului, a dat pînă acum bune rezultate, asigurîndu-se fixarea unor termene intermediare realiste şi respectarea lor strictă. Nu ne vom opri însă aici. Urmărindu-se riguros de către C.S.P. şi minister timpul în care se desfășoară fazele intermediare, evitarea manifestărilor de voluntarism, justa corelare a diferitelor faze, neîndoielnic se va accelera ritmul asimilării, se va putea îndeplini în condiţii optime planul de introducere în fabricaţie a noilor mijloace tehnice. Rezultatele superioare în asimilarea de noi maşini, utilaje şi instalaţii depind, în mare măsură, şi de îmbunătăţirea colaborării dintre Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi ministerele beneficiare. Beneficiarii cer asimilarea unor produse în cel mai scurt timp, dar tărăgănează uneori nepermis de mult elaborarea studiilor tehnico-economice de fundamentare a acestor lucrări, ca şi precizarea tipurilor care le sunt necesare. Ministerul Minelor a solicitat, de pildă, să i se furnizeze grinzi metalice articulate pentru abataje şi o maşină de torcretat galerii, iar Ministerul Industriei mice — un agregat pentru bastuf. Nici unul dintre acești beneficiari nu a elaborat însă la timp studiile tehnico-economice şi nici nu s-a decis asupra tipurilor de care are nevoie. Aceasta a făcut necesar ca C.S.P. să înscrie în planul de stat o anexă care conţine sarcinile fiecărui minister privind elaborarea de studii tehnico-economice. Ministerul Petrolului nu a mai emis comenzi pentru motopompa Duplex de 1 250 CP, pe care a solicitat-o, așa încît lucrările de asimilare au fost sistate, iar Ministerul Economiei Forestiere, după ce a întocmit și aprobat studiul tehnico-economic iar prototipul a fost realizat, a renunţat la maşina de şlefuit cu bandă lată şi contact sus. Cine răspunde pentru daunele provocate, pentru energia şi timpul care au fost irosite zadarnic ? Viaţa, sarcinile complexe ale cincinalului solicită din partea tuturor beneficiarilor o altă optică în această privinţă, un mai accentuat simţ de răspundere, o mai strînsă colaborare cu ministerul furnizor. De înfăptuirea tuturor acestor sarcini depind realizarea unei părţi însemnate din obiectivele de investiţii ale cincinalului, participarea într-o proporţie sporită a ţării noastre la schimbul internaţional de valori şi realizări tehnice. In construcţii nu se mai poate admite o cadenţă dezordonată In 1967, comparativ cu anul care a trecut, va trebui să se realizeze un volum de investiţii cu 17 la sută mai mare. Clădit pe programul de investiţii elaborat de Congresul partidului, planul pe anul 1967 se caracterizează prin intrarea în funcţiune, desfăşurarea din plin sau începerea lucrărilor la unele din cele mai importante obiective ale chimiei, energeticii, siderurgiei, construcţiilor de maşini şi industriei uşoare, ca şi ale altor ramuri. In lumina acestor sarcini, aşa cum s-a arătat la Plenara C.C. al P.C.R., din 21-23 decembrie 1966, şi la Sesiunea Marii Adunări Naţionale, îndeplinirea exemplară a prevederilor planului de investiţii, respectarea cu stricteţe a termenelor stabilite de dare în exploatare a noilor capacităţi industriale trebuie să constituie obiective esenţiale pentru ministerele şi întreprinderile beneficiare de investiţii, proiectanţi şi constructori, precum şi pentru furnizorii de utilaje şi materiale. Experienţa multor şantiere şi întreprinderi de construcţii demonstrează că este întrutotul posibil ca în activitatea de investiţii să se obţină, încă din prima lună a anului şi pe întreg trimestrul I, volume de investiţii şi de lucrări la construcţii-montaj cu mult superioare realizărilor din perioadele corespunzătoare ale anilor precedenţi. Convingător este exemplul lucrărilor de la dezvoltarea uzinei „Tractorul“-Braşov, la care în luna ianuarie 1966 s-a realizat la investiţii 7,3 la sută şi la construcţii-montaj 8,4 la sută din planul anual, iar pe întreg trimestrul I 35,2 la sută şi, respectiv, 36,7 la sută. Cazurile cînd în luna ianuarie se obţin cîte 3—4 procente, iar în trimestrul I 15—16 la sută din planul anual de investiţii nu se datoresc condiţiilor atmosferice, cum se încearcă de multe ori să se justifice rămînerile în urmă din această perioadă. Cauzele constau în pregătirea defectuoasă a lucrărilor pe timp Ion RĂŢOI vicepreşedinte al Băncii de Investiţii de iarnă, în folosirea cu productivitate scăzută a mecanismelor şi utilajelor, în neaplicarea cu hotărîre a procedeelor avansate de execuţie practicate în ţară sau în străinătate. Rămînerile în urmă în perioada de început a anului imprimă lucrului pe şantiere caracterul de muncă în asalt în trimestrele următoare şi mai ales în ultimele luni ale unui an, uneori fără să se mai poată asigura recuperarea lor integrală. Repercusiuni se înregistrează şi asupra activităţii de construcţiimontaj. Încetinirea ritmului de execuţie în trimestrul I provoacă trecerea în stare inactivă sau folosirea parţială a mecanismelor şi utilajelor, a mijloacelor de transport şi a bazelor de producţie, utilizarea incompletă a forţei de muncă. Totodată, se înregistrează depăşiri ale costurilor planificate. Livrările de materiale de construcţii făcîndu-se ritmic şi neputîndu-se utiliza în proporţiile stabilite, se creează stocuri supranormative, apar împrumuturi restante. Asupra căror chestiuni trebuie insistat pentru a se preveni neajunsurile, precum şi pierderile care se mai constată la unele organizaţii de construcţii-montaj, în scopul creşterii eficienţei economice a activităţii de investiţii şi realizării în primul trimestru a 20—25 la sută din planul anual de investiţii? Mai întîi, nu e posibil să se mai admită marile întîrzieri care se constată în predarea documentaţiei tehnice. Aşa cum s-a arătat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie, forţele de proiectare trebuie concentrate în scopul terminării proiectelor restante. Contractarea şi livrarea ritmică a utilajelor tehnologice pentru montaj este o altă cerinţă indispensabilă menţinerii unui ritm constant de lucru pe şantiere. Specificul primului trimestru face posibilă montarea unui volum mare de utilaje. Or, în multe cazuri, lucrurile se petrec invers: în primele luni ale anului se execută foarte puţine lucrări de montaj, şi aceasta datorită faptului că lucrările de construcţie nu sunt aduse într-un stadiu avansat. Forurile tutelare de investiţii trebuie să urgenteze contractarea utilajelor şi, împreună cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Comerţului Exterior, să urmărească îndeaproape livrarea lor ritmică încă de la începutul anului. Mari îndatoriri revin constructorilor. Aceştia trebuie să repartizeze fiecărui şantier, încă din primele zile ale anului, volume de lucrări la nivelul capacităţii maxime de execuţie, în corelare cu sarcinile anuale de plan. Nu toate organizaţiile de construcţii s-au îngrijit de crearea tuturor acestor condiţii absolut necesare menţinerii unui ritm susţinut de lucru în primele luni din 1967. Aşa, de exemplu, la construcţiile de locuinţe ale Sfatului popular al regiunii Oltenia, la începutul lunii decembrie, nu era asigurată închiderea spaţiilor pentru continuarea lucrului pe timp friguros la 23 blocuri cu 1176 apartamente, iar la Sfatul popular al regiunii Ploieşti la 17 blocuri cu 948 apartamente. Astfel de situaţii s-au constatat şi pe unele şantiere industriale, cum sunt Combinatul petrochimic Ploieşti, Complexul Sibiu-moară şi fabrică de pîine la care stadiile fizice ale unor lucrări erau întârziate. Pentru înlăturarea unor asemenea rămîneri în urmă sunt necesare măsuri energice şi coordonate din partea tuturor factorilor de răspundere din domeniul investiţiilor : titulari şi beneficiari de investiţii, constructori, proiectanţi. OBLIGAŢII CE DECURG DIN RIDICAREA GRADULUI DE MECANIZARE A AGRICULTURII Petre MOLDOVAN prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii lucrări de întreţinere a viilor, prăşitul între rînduri, stropitul viei. In legumicultura, unde, în prima etapă, sursa energetică o va constitui un şasiu autopropulsat, se vor putea mecaniza pregătirea solului înainte de plantat, plantatul răsadurilor şi ghivecelor nutritive, întreţinerea culturilor, combaterea dăunătorilor etc. Şi în pomicultură, unde se pot folosi tractoarele de 65 CP utilizate în cultura mare, adaptate pentru lucrul sub coroanele pomilor se vor putea mecaniza într-o măsură mai mare combaterea dăunătorilor, întreţinerea solului cu freza, împrăştierea îngrăşămintelor organice, săpatul gropilor şi altele. Progrese însemnate se vor realiza şi în ce priveşte mecanizarea la culturile de cîmp unde accentul se pune pe îmbunătăţirea maşinilor existente şi creşterea productivităţii muncii. In anul 1967, agricultura va primi un număr mai mare de tractoare pe şenile de 65 CP, care vor asigura executarea în condiţii mai bune a lucrărilor grele mai ales la arat şi discuit. Puterea mărită de tracţiune a acestor tractoare permite creşterea productivităţii agregatelor cu peste 30 la sută la arătura de 30 cm adîncime, faţă de tractorul pe două roţi motrice, contribuind la scurtarea perioadelor de executare a lucrărilor şi la efectuarea acestora chiar pe solurile cele mai grele şi în condiţii climatice mai puţin favorabile. Pentru extinderea mecanizării pe terenurile în pantă are o mare însemnătate faptul că, în anul 1967, se vor da în exploatare pluguri reversibile adaptate tractoarelor pe şenile. Agregatele formate din tractoare de 65 CP pe şenile şi plugurile reversibile vor putea executa arături paralel cu curbele de nivel pînă la pante de 18 C20°, asigurîndu-se o însemnată creştere a productivităţii muncii şi o mai bună calitate a lucrărilor. îmbunătăţirea fertilizării solului constituie una din condiţiile principale pentru obţinerea de recolte bogate. Şi în această direcţie, în anul 1967 se va face un important pas înainte, întrucît agricultura noastră va fi dotată cu primele utilaje pentru administrarea amendamentelor calcaroase pe solurile cu aciditate mărită, ca şi cu maşini pentru încorporarea apelor amoniacale. In unităţile agricole se vor folosi, de asemenea, primele utilaje de răspîndire pe sol a mustului de grajd. Gradul de mecanizare va creşte şi în zootehnie. In acest an se vor produce remorci tehnologice cu capacitate de 5 tone prevăzute cu dispozitive de descărcat furaje verzi. In adăposturile cu teslele situate în plan median, o asemenea remorcă, acţionată de tractor şi deservită de un singur mecanizator, va putea asigura transportul furajelor verzi din cîmp şi distribuirea direct în iesle, înlăturînd toate manipulările intermediare. De asemenea se vor introduce în agricultură mai multe utilaje pentru amenajarea terenurilor irigate şi pentru desecări, care vor contribui la realizarea mai rapidă, cu un consum redus de forţă de muncă, a măsurilor privind îmbunătăţirile funciare. Din ridicarea gradului de mecanizare a agriculturii, prin dotarea acesteia cu tractoare şi maşini tot mai numeroase şi mai perfecţionate, decurg obligaţii de mare răspundere pentru toţi lucrătorii de pe ogoare, în principal este vorba de folosirea cu maximum de randament a bazei tehnice, în scopul efectuării în perioadele optime a unui volum de lucrări cît mai mare şi de calitate superioară, înfăptuirea acestui obiectiv care, în ultimă instanţă, asigură creşterea eficienţei mecanizării, impune să se acţioneze hotărît, din timp, în mai multe direcţii. Sarcini deosebite ne revin în domeniul pregătirii numărului necesar de mecanizatori care vor lucra pe noile maşini şi ridicării calificării mecanicilor agricoli existenţi.Trebuie acţionat, de asemenea, cu toată energia pentru organizarea judicioasă a muncii, efectuarea la timp a îngrijirilor şi reparaţiilor la maşini şi tractoare, pentru îmbunătăţirea colaborării între S.M.T. şi cooperativele agricole, consolidarea brigăzilor permanente de tractoare şi crearea unor condiţii mai bune de viaţă şi de muncă mecanizatorilor. O mare atenţie este necesar să se acorde utilizării mai eficiente a parcului de maşini existent în gospodăriile de stat. In anul care s-a încheiat, agricultura noastră a făcut noi paşi înainte pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale, a modernizării producţiei agricole. Muncind cu hărnicie şi entuziasm, mecanizatorii au reuşit să folosească mai raţional baza tehnică modernă de care dispune agricultura noastră. In cadrul măsurilor pentru dezvoltarea agriculturii, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. s-a arătat necesitatea îndeplinirii prevederilor privind mecanizarea lucrărilor agricole. Lărgirea mecanizării se va realiza printr-o diversificare a tipurilor de tractoare şi maşini agricole, ceea ce va asigura o creştere însemnată a sortimentului de lucrări în toate ramurile. Progrese însemnate se vor realiza în anul 1967, în special în ceea ce priveşte mecanizarea în viticultură, pomicultură şi legumicultura, unde pînă acum, lucrările s-au efectuat mai ales manual sau cu mijloace cu tracţiune animală. Ţinînd seama de faptul că marea majoritate a viilor noastre sunt situate pe pante, în prima etapă se vor introduce tractoare viticole pe şenile. Cu mijloacele acţionate de aceste tractoare se vor mecaniza OBIECTIVUL CENTRAL JAA1 RIDICAREA INIMI I CALITATIVA IAU l A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI economice Vom asigura valorificarea a noirezerve în economia regiunii Galaţi In actualul cincinal, dezvoltarea economică a regiunii Galaţi va continua cu intensitate sporită. Este concludent pentru ritmul înaintării noastre faptul că la sfîrşitul anului 1970 întreprinderile regiunii vor realiza o producţie egală cu întreaga producţie industrială a României din anul 1938. Considerînd realizarea integrală a volumului sporit de investiţii problema hotărîtoare a dezvoltării economice, comitetul regional de partid îi acordă o atenţie primordială concentrînd toate eforturile spre aplicarea indicaţiei conducerii partidului privind executarea în trimestrul I 1967 a unui volum de lucrări care să reprezinte aproximativ un sfert din planul de investiţii al anului. Cu sprijinul organelor locale de partid, întreprinderile, ministerele de resort vor trece la alcătuirea unor planuri de măsuri menite să asigure recuperarea unor rămîneri în urmă, intrarea în funcţie la termen a noilor obiective. Esenţial este ca, o dată stabilite, aceste măsuri să fie aplicate fără intîrziere; subliniem aceasta cu convingerea că Ministerul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Chimice vor acţiona cu toată promptitudinea spre a asigura în cel mai scurt timp întreaga documentaţie tehnică şi crearea unor condiţii optime de lucru pe timp de iarnă, evitînd situaţiile de anul trecut cînd în primul trimestru s-a realizat un volum redus de investiţii pe unele şantiere. Comitetul regional de partid a sprijinit întreprinderile de construcţii şi cele beneficiare să ia măsuri de pregătire din timp a documentaţiei tehnice, de mai bună organizare a lucrărilor pe şantiere, de sporire a indicilor de utilizare a instalaţiilor, de promovare a metodelor moderne de execuţie. Munca politică a organizaţiilor de partid de pe şantiere va fi axată spre realizarea la timp şi la nivel calitativ a tuturor lucrărilor, economisirea materialelor de construcţie şi în special a metalului. In lumina sarcinilor trasate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., vom acorda o atenţie deosebită pregătirii cadrelor necesare noilor obiective, spre a asigura în cel mai Constantin DĂSCĂLESCU prim secretar al Comitetului regional Galaţi al P.C.R. scurt timp atingerea parametrilor proiectaţi. Sarcini deosebite pune în faţa organelor şi organizaţiilor de partid creşterea în 1967 a producţiei industriale cu peste 50 la sută faţă de anul 1965. Dezbaterea cifrelor de plan în întreprinderi a dus la descoperirea de noi rezerve interne astfel încît va putea fi realizată o producţie suplimentară de peste 100 milioane lei. Principala sarcină aflată în faţa organizaţiilor de partid constă în mobilizarea colectivelor de întreprinderi pentru îndeplinirea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan încă din primele săptămîni ale anului, prin pregătirea judicioasă a termologiei de fabricaţie, membuna folosire a capacităţii de producţie, mărirea indicilor de utilizare a maşinilor. Totodată,organizaţiile de partid vor sprijini îndeaproape conducerile întreprinderilor să întărească serviciile de concepţie cu specialişti bine pregătiţi care să asigure asimilarea de noi produse cu performanţe superioare. Vom acorda o deosebită atenţie întreprinderilor care produc pentru export, ajutîndu-le să lărgească gama sortimentelor solicitate, să asigure un nivel calitativ competitiv pe piaţa externă. Membrii biroului comitetului regional de partid vor răspunde personal de activitatea principalelor întreprinderi şi şantiere din regiune. In acelaşi timp, colective formate din activişti de partid şi specialişti din economie vor controla şi ajuta organizaţiile de partid şi conducerile întreprinderilor în realizarea planului pe sortimente, livrarea ritmică a producţiei, folosirea eficientă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, valorificarea superioară a materiei prime şi materialelor. 1967 va marca, de asemenea, progrese importante în dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii regiunii. Vor fi intensificate lucrările de hidroamelioraţii prin care se vor cîştiga zeci de mii ha teren. Suprafeţele irigate vor spori cu 14 300 ha, din care peste 6 000 ha se vor amenaja cu posibilităţile proprii ale cooperativelor de producţie. Va continua acţiunea de combatere a eroziunii solului în raioanele Bujor, Tecuci, Galaţi şi Panciu, executîndu-se 3 500 ha terase ce vor fi plantate cu vii. Agricultura regiunii va primi noi maşini şi tractoare, iar 80 la sută din suprafeţele arabile vor fi fertilizate cu îngrăşăminte chimice. Se creează astfel posibilitatea ca producţia globală de cereale să crească cu 95 000 tone, iar producţia de lapte cu 70 000 hectolitri. Desigur, transformarea acestei posibilităţi în realitate depinde în cea mai mare măsură de modul cum organizaţiile de partid vor mobiliza şi îndruma consiliile agricole, uniunile cooperatiste, conducerile unităţilor, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori la executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a tuturor lucrărilor agricole. Vom sprijini uniunea regională a cooperativelor să extindă aplicarea retribuţiei suplimentare, pregătind condiţiile ca în anul viitor ea să fie generalizată în toate unităţile. Realizarea producţiei planificate pentru anul viitor în zootehnie cere ca atenţia să fie îndreptată spre creşterea efectivelor de animale de mare productivitate, continuarea acţiunii de profilare şi specializare a unei gospodării de stat pentru diferite producţii animaliere, construirea noilor complexe zootehnice şi fabrici de nutreţuri. Conferinţa organizaţiei regionale de partid, care a avut loc recent, a stabilit măsuri politice şi organizatorice menite să determine creşterea continuă a forţei mobilizatoare a organizaţiilor de partid. Sîntem încredinţaţi că aplicarea lor va asigura perfecţionarea muncii organizaţiilor de partid din regiune astfel încît ea să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce ne revin în cadrul vastului program de înflorire a patriei adoptat de Congresul al IX-lea al P.C.R.