Scînteia, ianuarie 1967 (Anul 36, nr. 7210-7238)

1967-01-03 / nr. 7210

PAGINA 2 SCINTEIA CE AVEM DE FĂCUT IN CONSTRUCŢIA NOILOR TIPURI DE MAŞINI Ing. Trofin SIMEDREA prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării ! Atit la Plenara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, cît şi la re­centa Sesiune a Marii Adunări Na­ţionale s-a pus un deosebit accent pe problemele care se ridică în le­gătură cu dezvoltarea şi diversifi­carea, în continuare, a Industriei constructoare de maşini. Referin­­du-se la aceste esenţiale aspecte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a sub­liniat că în 1967 şi în anii următori va trebui să se depună eforturi substanţiale pentru a lichida rămînerile în urmă în domeniul construcţiilor de maşini. Numai astfel — a accentuat secretarul ge­neral al C.C. al partidului — vom putea asigura modernizarea econo­miei noastre, apropierea ei de eco­nomia ţărilor avansate. In legătură cu aceasta mă voi referi la asimila­rea noilor utilaje şi instalaţii indus­triale. De la ce realizări pornim în noul an, ce deficienţe se impun a fi soluţionate, începîmd cu pri­mele luni din 1967 ? Mai întîi, trebuie menţionat că pe baza planului cincinal s-a în­cheiat pregătirea tehnică a fabrica­ţiei unui mare număr de maşini şi utilaje care urmează să fie produse în acest an. Dar, rezultatul a­­mintit nu este decît începutul ac­ţiunii de îmbunătăţire şi aşezare pe baze şi criterii judicioase a asi­milării noilor mijloace tehnice. In cel de-al doilea an al cincinalului, se vor asimila şi introduce în fa­bricaţie sute de noi produse, între care diferite cazane de aburi, gru­puri turbogeneratoare de 12 şi 50 MW, freze portale longitudinale, u­­tilaje şi echipamente pentru indus­tria construcţiilor, locomotiva Die­­sel-hidraulică de 1 250 CP şi cea electrică de 6 580 CP etc. Concomitent cu realizarea aces­tor sarcini este absolut necesar să se abordeze şi anumite laturi orga­nizatorice ale asimilării. Este vorba de îndatorirea Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini, a ce­lorlalţi factori cu responsabilităţi în acest domeniu, de a înlătura cît mai operativ deficienţele care de­termină prelungirea ciclurilor de asimilare, precum şi nerespectarea termenelor de punere în fabricaţie a noilor produse. Sarcina de a produce în serie utilaje ca maşina universală de rectificat fără cen­tre, maşina de filat cu inele, tip îngust, pentru bumbac, autostivui­­torul cu furci laterale de 5 tone forţă n-a fost îndeplinită în 1966, aşa cum era prevăzut. Se impune să fie continuate şi amplificate efor­turile uzinelor de a-şi dezvolta ser­viciile de proiectare şi de pregătire tehnologică. Cu toate că în majori­tatea întreprinderilor, inginerii şi tehnicienii sunt mai bine utilizaţi, că s-au înregistrat progrese evi­dente în ce priveşte înlocuirea spe­cializării pe grupe de produse cu specializarea pe genuri de pro­bleme, extinderea utilizării piese­lor şi a subansamblurilor tipizate, proiectarea în serii unitare şi în familii de produse, atacarea în pa­ralel a unor faze de pregătire teh­nică — sunt domenii în care se impun perfecţionări. De pildă, este nevoie ca proiectanţii să co­laboreze mai strîns cu tehnologii pentru elaborarea unor soluţii constructive care să permită reali­zarea noilor produse pe baza celor mai avantajoase tehnologii. O sar­cină esenţială este reducerea consumurilor specifice de mano­peră şi metal, valorificarea su­perioară a tuturor materiilor prime şi materialelor, înfăptui­rea acestui imperativ pus de con­ducerea de partid depinde în mare măsură de nivelul muncii de proiectare a noilor produse, de îm­bunătăţirea concepţiei constructive şi tehnologice a tuturor proiectan­ţilor. Trebuie să crească ponderea produselor complexe şi de meca­nică fină, să fie întărite eforturile pentru asimilarea cu precădere a instalaţiilor tehnologice complete destinate industriei chimice, pre­lucrării ţiţeiului, industriei alimen­tare, siderurgiei, a utilajelor indi­viduale, mai ales maşini-unelte de înalt nivel tehnic. Constructorii de maşini, la toate aceste noi mij­loace tehnice, au îndatorirea să di­mensioneze cît mai economic par­tea care necesită consum mare de metal şi să renunţe în măsură tot mai însemnată la importul părţii de mecanică fină şi aparatură de înaltă tehnicitate, realizînd această parte în ţară. De multe ori, procesul de asi­milare se consideră încheiat în mo­mentul omologării prototipurilor şi nu o dată cu începerea fabricaţiei de serie, cum ar fi normal. De pil­dă, deşi la uzina „Electroputere“ — Craiova, asimilarea întrerupătoa­relor de înaltă tensiune s-a desfă­şurat în bune condiţii, iar proto­tipul a fost omologat la termenul prevăzut, din lipsa unor materiale neaprovizionate la timp, fabricaţia lor de serie a început cu o întîr­­ziere de cîteva luni, perioadă în care aceste întrerupătoare au fost procurate din import. Iată de ce esenţială este respectarea în­tocmai, în toate cazurile, a terme­nelor de realizare a ultimei faze a asimilării, adică a începerii fabri­caţiei de serie. Şi în privinţa perfecţionării ca­drului metodologic adecvat ac­tivităţii de asimilare a noilor produse, se impun, în conti­nuare, eforturi susţinute. Trece­rea de la planificarea de către Co­mitetul de Stat al Planificării a tu­turor fazelor intermediare ale asi­milării, la stabilirea termenului de realizare a ultimei faze, eșalona­rea celorlalte fiind la latitudinea ministerului, a dat pînă acum bune rezultate, asigurîndu-se fixarea unor termene intermediare realiste şi respectarea lor strictă. Nu ne vom opri însă aici. Urmărindu-se riguros de către C.S.P. şi minister timpul în care se desfășoară fazele intermediare, evitarea manifestă­rilor de voluntarism, justa corelare a diferitelor faze, neîndoielnic se va accelera ritmul asimilării, se va putea îndeplini în condiţii optime planul de introducere în fabricaţie a noilor mijloace tehnice. Rezultatele superioare în asimi­larea de noi maşini, utilaje şi in­stalaţii depind, în mare măsură, şi de îmbunătăţirea colaborării dintre Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini şi ministerele beneficiare. Beneficiarii cer a­­similarea unor produse în cel mai scurt timp, dar tărăgă­nează uneori nepermis de mult elaborarea studiilor tehnico-econo­­mice de fundamentare a acestor lucrări, ca şi precizarea tipurilor care le sunt necesare. Ministerul Minelor a solicitat, de pildă, să i se furnizeze grinzi metalice arti­culate pentru abataje şi o maşină de torcretat galerii, iar Ministerul Industriei mice — un agregat pentru ba­­stuf. Nici unul din­tre acești beneficiari nu a elaborat însă la timp studiile tehnico-eco­­nomice şi nici nu s-a decis asupra tipurilor de care are nevoie. A­­ceasta a făcut necesar ca C.S.P. să înscrie în planul de stat o anexă care conţine sarcinile fiecărui mi­nister privind elaborarea de studii tehnico-economice. Ministerul Petrolului nu a mai e­­mis comenzi pentru motopompa Duplex de 1 250 CP, pe care a soli­citat-o, așa încît lucrările de asimi­lare au fost sistate, iar Ministerul Economiei Forestiere, după ce a întocmit și aprobat studiul tehni­­co-economic iar prototipul a fost realizat, a renunţat la maşina de şlefuit cu bandă lată şi contact sus. Cine răspunde pentru daune­le provocate, pentru energia şi timpul care au fost irosite zadar­nic ? Viaţa, sarcinile complexe ale cincinalului solicită din partea tu­turor beneficiarilor o altă optică în această privinţă, un mai accen­tuat simţ de răspundere, o mai strînsă colaborare cu ministerul furnizor. De înfăptuirea tuturor acestor sarcini depind realizarea unei părţi însemnate din obiectivele de investiţii ale cincinalului, participarea într-o proporţie spo­rită a ţării noastre la schimbul internaţional de valori şi realizări tehnice. In construcţii nu se mai poate admite o cadenţă dezordonată In 1967, comparativ cu anul care a trecut, va trebui să se realizeze un volum de investiţii cu 17 la sută mai mare. Clădit pe pro­gramul de investiţii elaborat de Congresul partidului, planul pe a­­nul 1967 se caracterizează prin in­trarea în funcţiune, desfăşurarea din plin sau începerea lucrărilor la unele din cele mai importante obiective ale chimiei, energeticii, siderurgiei, construcţiilor de ma­şini şi industriei uşoare, ca şi ale altor ramuri. In lumina acestor sarcini, aşa cum s-a arătat la Ple­nara C.C. al P.C.R., din 21-23 de­cembrie 1966, şi la Sesiunea Marii Adunări Naţionale, îndeplinirea exemplară a prevederilor planului de investiţii, respectarea cu stric­teţe a termenelor stabilite de dare în exploatare a noilor capacităţi industriale trebuie să constituie obiective esenţiale pentru minis­terele şi întreprinderile beneficiare de investiţii, proiectanţi şi con­structori, precum şi pentru furni­zorii de utilaje şi materiale. Experienţa multor şantiere şi întreprinderi de construcţii de­monstrează că este întrutotul po­sibil ca în activitatea de investiţii să se obţină, încă din prima lună a anului şi pe întreg tri­mestrul I, volume de investiţii şi de lucrări la construcţii-montaj cu mult superioare realizărilor din perioadele corespunzătoare ale ani­lor precedenţi. Convingător este exemplul lucrărilor de la dezvolta­rea uzinei „Tractorul“-Braşov, la care în luna ianuarie 1966 s-a rea­lizat la investiţii 7,3 la sută şi la construcţii-montaj 8,4 la sută din planul anual, iar pe întreg trimes­trul I 35,2 la sută şi, respectiv, 36,7 la sută. Cazurile cînd în luna ianuarie se obţin cîte 3—4 procente, iar în trimestrul I 15—16 la sută din pla­nul anual de investiţii nu se datoresc condiţiilor atmosferice, cum se în­cearcă de multe ori să se justifice rămînerile în urmă din această pe­rioadă. Cauzele constau în pregăti­rea defectuoasă a lucrărilor pe timp Ion RĂŢOI vicepreşedinte al Băncii de Investiţii de iarnă, în folosirea cu productivi­tate scăzută a mecanismelor şi uti­lajelor, în neaplicarea cu ho­­tărîre a procedeelor avansate de execuţie practicate în ţară sau în străinătate. Rămînerile în urmă în perioada de început a a­­nului imprimă lucrului pe şan­tiere caracterul de muncă în asalt în trimestrele următoare şi mai ales în ultimele luni ale u­­nui an, uneori fără să se mai poată asigura recuperarea lor integrală. Repercusiuni se înregistrează şi asupra activităţii de construcţii­­montaj. Încetinirea ritmului de execuţie în trimestrul I pro­voacă trecerea în stare inac­tivă sau folosirea parţială a mecanismelor şi utilajelor, a mijloacelor de transport şi a baze­lor de producţie, utilizarea incom­pletă a forţei de muncă. Totodată, se înregistrează depăşiri ale costu­rilor planificate. Livrările de ma­teriale de construcţii făcîndu-se ritmic şi neputîndu-se utiliza în proporţiile stabilite, se creează stocuri supranormative, apar îm­prumuturi restante. Asupra căror chestiuni trebuie insistat pentru a se preveni nea­junsurile, precum şi pierderile care se mai constată la unele organiza­ţii de construcţii-montaj, în scopul creşterii eficienţei economice a activităţii de investiţii şi realizării în primul trimestru a 20—25 la sută din planul anual de investiţii? Mai întîi, nu e posibil să se mai admită marile întîrzieri care se constată în predarea documenta­ţiei tehnice. Aşa cum s-a arătat la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie, forţele de proiectare trebuie concentrate în scopul terminării proiectelor res­tante. Contractarea şi livrarea ritmică a utilajelor tehnologice pentru montaj este o altă cerinţă indis­pensabilă menţinerii unui ritm constant de lucru pe şantiere. Specificul primului trimestru face posibilă montarea unui volum mare de utilaje. Or, în multe ca­zuri, lucrurile se petrec invers: în primele luni ale anului se execută foarte puţine lucrări de montaj, şi aceasta datorită fap­tului că lucrările de construcţie nu sunt aduse într-un stadiu avan­sat. Forurile tutelare de investiţii trebuie să urgenteze contractarea utilajelor şi, împreună cu Ministe­rul Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Comerţului Exterior, să urmărească îndea­proape livrarea lor ritmică încă de la începutul anului. Mari îndatoriri revin construc­torilor. Aceştia trebuie să reparti­zeze fiecărui şantier, încă din pri­mele zile ale anului, volume de lu­crări la nivelul capacităţii maxime de execuţie, în corelare cu sarci­nile anuale de plan. Nu toa­te organizaţiile de construcţii s-au îngrijit de crearea tuturor acestor condiţii absolut necesare menţinerii unui ritm susţinut de lucru în primele luni din 1967. Aşa, de exemplu, la construcţiile de lo­cuinţe ale Sfatului popular al re­giunii Oltenia, la începutul lunii decembrie, nu era asigurată închi­derea spaţiilor pentru continuarea lucrului pe timp friguros la 23 blocuri cu 1176 apartamente, iar la Sfatul popular al regiunii Plo­ieşti la 17 blocuri cu 948 apar­tamente. Astfel de situaţii s-au constatat şi pe unele şantiere industriale, cum sunt Combinatul petrochimic Ploieşti, Complexul Sibiu-moară şi fabrică de pîine la care stadiile fizice ale unor lu­crări erau întârziate. Pentru înlăturarea unor aseme­nea rămîneri în urmă sunt nece­sare măsuri energice şi coordonate din partea tuturor factorilor de răspundere din domeniul investi­ţiilor : titulari şi beneficiari de in­vestiţii, constructori, proiectanţi. OBLIGAŢII CE DECURG DIN RIDICAREA GRADULUI DE MECANIZARE A AGRICULTURII Petre MOLDOVAN prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii lucrări de întreţinere a viilor, pră­­şitul între rînduri, stropitul viei. In legumicultura, unde, în prima etapă, sursa energetică o va con­stitui un şasiu autopropulsat, se vor putea mecaniza pregătirea so­lului înainte de plantat, planta­tul răsadurilor şi ghivecelor nu­tritive, întreţinerea culturilor, combaterea dăunătorilor etc. Şi în pomicultură, unde se pot folosi tractoarele de 65 CP utili­zate în cultura mare, adaptate pentru lucrul sub coroanele pomi­lor se vor putea mecaniza într-o măsură mai mare combaterea dău­nătorilor, întreţinerea solului cu freza, împrăştierea îngrăşămintelor organice, săpatul gropilor şi altele. Progrese însemnate se vor reali­za şi în ce priveşte mecanizarea la culturile de cîmp unde accentul se pune pe îmbunătăţirea maşinilor existente şi creşterea productivi­tăţii muncii. In anul 1967, agricul­tura va primi un număr mai mare de tractoare pe şenile de 65 CP, care vor asigura executarea în condiţii mai bune a lucrărilor grele mai ales la arat şi discuit. Puterea mărită de tracţiune a a­­cestor tractoare permite creşterea productivităţii agregatelor cu pes­te 30 la sută la arătura de 30 cm adîncime, faţă de tractorul pe două roţi motrice, contribuind la scurta­rea perioadelor de executare a lu­crărilor şi la efectuarea acestora chiar pe solurile cele mai grele şi în condiţii climatice mai puţin fa­vorabile. Pentru extinderea mecanizării pe terenurile în pantă are o mare însemnătate faptul că, în anul­ 1967, se vor da în exploatare pluguri reversibile adaptate trac­­toarelor pe şenile. Agregatele for­mate din tractoare de 65 CP pe şenile şi plugurile reversibile vor putea executa arături paralel cu curbele de nivel pînă la pante de 18 C20°, asigurîndu-se o însemnată creştere a productivităţii muncii şi o mai bună calitate a lucrărilor. îmbunătăţirea fertilizării solului constituie una din condiţiile prin­cipale pentru obţinerea de recolte bogate. Şi în această direcţie, în anul 1967 se va face un important pas înainte, întrucît agricultura noastră va fi dotată cu primele utilaje pentru administrarea a­­mendamentelor calcaroase pe so­lurile cu aciditate mărită, ca şi cu maşini pentru încorporarea apelor amoniacale. In unităţile agricole se vor folosi, de asemenea, primele utilaje de răspîndire pe sol a mus­tului de grajd. Gradul de mecanizare va creşte şi în zootehnie. In acest an se vor produce remorci tehnologice cu capacitate de 5 tone prevăzute cu dispozitive de descărcat furaje verzi. In adăposturile cu teslele si­tuate în plan median, o asemenea remorcă, acţionată de tractor şi deservită de un singur mecaniza­tor, va putea asigura transportul furajelor verzi din cîmp şi distri­buirea direct în iesle, înlăturînd toate manipulările intermediare. De asemenea se vor introduce în agricultură mai multe u­tilaje pen­tru amenajarea terenurilor irigate şi pentru desecări, care vor contri­bui la realizarea mai rapidă, cu un consum redus de forţă de muncă, a măsurilor privind îmbunătăţirile funciare. Din ridicarea gradului de meca­nizare a agriculturii, prin dotarea acesteia cu tractoare şi maşini tot mai numeroase şi mai perfecţiona­te, decurg obligaţii de mare răs­pundere pentru toţi lucrătorii de pe ogoare, în principal este vorba de folosirea cu maximum de ran­dament a bazei tehnice, în scopul efectuării în perioadele optime a unui volum de lucrări cît mai mare şi de calitate superioară, în­făptuirea acestui obiectiv care, în ultimă instanţă, asigură creşterea eficienţei mecanizării, impune să se acţioneze hotărît, din timp, în mai multe direcţii. Sarcini deose­bite ne revin în domeniul pregă­tirii numărului necesar de mecani­zatori care vor lucra pe noile ma­şini şi ridicării calificării mecani­cilor agricoli existenţi.­­Trebuie ac­ţionat, de asemenea, cu toată ener­gia pentru organizarea judicioasă a muncii, efectuarea la timp a în­grijirilor şi reparaţiilor la maşini şi tractoare, pentru îmbunătăţirea colaborării între S.M.T. şi coope­rativele agricole, consolidarea bri­găzilor permanente de tractoare şi crearea unor condiţii mai bune de viaţă şi de muncă mecanizatorilor. O mare atenţie este necesar să se acorde utilizării mai eficiente a parcului de maşini existent în gos­podăriile de stat. In anul care s-a încheiat, agri­cultura noastră a făcut noi paşi înainte pe calea dezvoltării inten­sive şi multilaterale, a moderniză­rii producţiei agricole. Muncind cu hărnicie şi entuziasm, mecanizato­rii au reuşit să folosească mai ra­ţional baza tehnică modernă de care dispune agricultura noastră. In cadrul măsurilor pentru dez­voltarea agriculturii, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. s-a arătat necesitatea îndeplinirii prevederi­lor privind mecanizarea lucrărilor agricole. Lărgirea mecanizării se va realiza printr-o diversificare a tipurilor de tractoare şi maşini a­­gricole, ceea ce va asigura o creş­tere însemnată a sortimentului de lucrări în toate ramurile. Progrese însemnate se vor reali­za în anul 1967, în special în ceea ce priveşte mecanizarea în viti­cultură, pomicultură şi legumicul­tura, unde pînă acum, lucrările s-au efectuat mai ales manual sau cu mijloace cu tracţiune animală. Ţinînd seama de faptul că marea majoritate a viilor noastre sunt si­tuate pe pante, în prima etapă se vor introduce tractoare viticole pe şenile. Cu mijloacele acţionate de aceste tractoare se vor mecaniza OBIECTIVUL CENTRAL JAA1 RIDICAREA INIMI I CALITATIVA IAU l A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI economice ­ Vom asigura valorificarea a noi­­rezerve în economia regiunii Galaţi In actualul cincinal, dezvoltarea economică a regiunii Galaţi va conti­nua cu intensitate sporită. Este concludent pentru ritmul înaintării noastre faptul că la sfîrşitul anu­lui 1970 întreprinderile re­giunii vor realiza o pro­ducţie egală cu întreaga producţie industrială a României din anul 1938. Considerînd realizarea integrală a volumului sporit de investiţii pro­blema hotărîtoare a dez­voltării economice, comi­tetul regional de partid îi acordă o atenţie primor­dială concentrînd toate eforturile spre aplicarea indicaţiei conducerii par­tidului privind executarea în trimestrul I 1967 a unui volum de lucrări care să reprezinte aproximativ un sfert din planul de inves­tiţii al anului. Cu sprijinul organelor locale de par­tid, întreprinderile, mi­nisterele de resort vor trece la alcătuirea unor planuri de măsuri menite să asigure recuperarea unor rămîneri în urmă, in­trarea în funcţie la termen a noilor obiective. Esen­ţial este ca, o dată sta­bilite, aceste măsuri să fie aplicate fără intîrzie­­re; subliniem aceasta cu convingerea că Ministe­rul Industriei Metalurgice şi Ministerul Industriei Chimice vor acţiona cu toată promptitudinea spre a asigura în cel mai scurt timp întreaga documen­taţie tehnică şi crearea unor condiţii optime de lucru pe timp de iarnă, evitînd situaţiile de anul trecut cînd în primul tri­mestru s-a realizat un vo­lum redus de investiţii pe unele şantiere. Comi­tetul regional de partid a sprijinit întreprinderile de construcţii şi cele benefi­ciare să ia măsuri de pregătire din timp a do­cumentaţiei tehnice, de mai bună organizare a lucrărilor pe şantiere, de sporire a indicilor de uti­lizare a instalaţiilor, de promovare a metodelor moderne de execuţie. Munca politică a organi­zaţiilor de partid de pe şantiere va fi axată spre realizarea la timp şi la nivel calitativ a tuturor lucrărilor, economisirea materialelor de construc­ţie şi în special a metalu­lui. In lumina sarcinilor trasate de recenta plenară a C.C. al P.C.R., vom acor­da o atenţie deosebită pregătirii cadrelor nece­sare noilor obiective, spre a asigura în cel mai Constantin DĂSCĂLESCU prim secretar al Comitetului regional Galaţi al P.C.R. scurt timp atingerea pa­rametrilor proiectaţi. Sarcini deosebite pune în faţa organelor şi orga­nizaţiilor de partid creş­terea în 1967 a producţiei industriale cu peste 50 la sută faţă de anul 1965. Dezbaterea cifrelor de plan în întreprinderi a dus la descoperirea de noi rezerve interne astfel încît va putea fi realizată o producţie suplimentară de peste 100 milioane lei. Principala sarcină aflată în faţa organizaţiilor de partid constă în mobili­zarea colectivelor de în­treprinderi pentru înde­plinirea ritmică şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan încă din primele s­ăptămîni ale anului, prin pregătirea judicioasă a termologiei de fabricaţie, mem­­buna folosire a ca­pa­cităţii de producţie, mărirea indicilor de utili­zare a maşinilor. Totoda­tă,­­organizaţiile de partid vor sprijini îndeaproape con­ducerile întreprinderi­lor să întărească servi­ciile de concepţie cu spe­cial­işti bine pregătiţi care să asigure asimilarea de noi produse cu perfor­manţe superioare. Vom acorda o deosebită aten­ţie întreprinderilor care produc pentru export, a­­jutîndu-le să lărgească gama sortimentelor soli­citate, să asigure un ni­vel calitativ competitiv pe piaţa externă. Membrii biroului comitetului regio­nal de partid vor răspun­de personal de activita­tea principalelor între­prinderi şi şantiere din regiune. In acelaşi timp, colective formate din ac­tivişti de partid şi spe­cialişti din economie vor controla şi ajuta organi­zaţiile de partid şi con­ducerile întreprinderilor în realizarea planului pe sortimente, livrarea rit­mică a producţiei, folo­sirea eficientă a capaci­tăţilor de producţie şi a forţei de muncă, valorifi­carea superioară a ma­teriei prime şi materia­lelor. 1967 va marca, de ase­menea, progrese impor­tante în dezvoltarea in­tensivă şi multilaterală a agriculturii regiunii. Vor fi intensificate lucrările de hidroamelioraţii prin care se vor cîştiga zeci de mii ha teren. Suprafe­ţele irigate vor spori cu 14 300 ha, din care peste 6 000 ha se vor ame­naja cu posibilităţile pro­prii ale cooperativelor de producţie. Va con­tinua acţiunea de comba­tere a eroziunii solu­lui în raioanele Bujor, Tecuci, Galaţi şi Panciu, executîndu-se 3 500 ha te­rase ce vor fi plantate cu vii. Agricultura regiunii va primi noi maşini şi tractoare, iar 80 la sută din suprafeţele arabile vor fi fertilizate cu îngrăşă­minte chimice. Se cre­ează astfel posibilitatea ca producţia globală de cereale să crească cu 95 000 tone, iar producţia de lapte cu 70 000 hecto­litri. Desigur, transforma­rea acestei posibilităţi în realitate depinde în cea mai mare măsură de mo­dul cum organizaţiile de partid vor mobiliza şi în­druma consiliile agrico­le, uniunile cooperatiste, conducerile unităţilor, me­canizatorii şi ţăranii coo­peratori la executarea la timp şi la un înalt nivel calitativ a tuturor lucră­rilor agricole. Vom spri­jini uniunea regională a cooperativelor să extindă aplicarea retribuţiei su­plimentare, pregătind condiţiile ca în anul vii­tor ea să fie generaliza­tă în toate unităţile. Rea­lizarea producţiei planifi­cate pentru anul viitor în zootehnie cere ca a­­tenţia să fie îndreptată spre creşterea efective­lor de animale de ma­re productivitate, con­tinuarea acţiunii de pro­filare şi specializare a u­­nei gospodării de stat pentru diferite producţii animaliere, construirea noilor complexe zooteh­nice şi fabrici de nutre­ţuri. Conferinţa organizaţiei regionale de partid, care a avut loc recent, a stabi­lit măsuri politice şi orga­nizatorice menite să de­termine creşterea conti­nuă a forţei mobilizatoare a organizaţiilor de partid. Sîntem încredinţaţi că a­­plicarea lor va asigura perfecţionarea muncii or­ganizaţiilor de partid din regiune astfel încît ea să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce ne revin în cadrul vastului program de înflorire a patriei a­­doptat de Congresul al IX-lea al P.C.R.

Next