Scînteia, aprilie 1967 (Anul 36, nr. 7298-7327)
1967-04-08 / nr. 7305
CRITERIUL EFICIENŢEI MIJLOACELOR MECANICE ALE Eforturile materiale ale statului... Datorită atenţiei acordate de partidul şi guvernul nostru întăririi bazei tehnico-materiale a gospodăriilor de stat, ele au fost dotate cu tractoare şi maşini agricole moderne, de mare randament, care asigură mecanizarea completă a lucrărilor la culturile de cîmp. Este edificator în această privinţă faptul că anul trecut suprafaţa ce a revenit pe un tractor fizic a fost de 57 ha, faţă de 83 ha în 1962. S-au introdus, de asemenea, semănători de precizie, utilaje noi pentru mecanizarea împrăştierii îngrăşămintelor chimice, încărcarea gunoiului de grajd şi a altor materiale, maşini pentru recoltarea furajelor etc. De asemenea, în gospodăriile de stat s-au construit complexe de creştere a animalelor, în care procesul de producţie este în totalitate mecanizat, cu un flux tehnologic asemănător proceselor de producţie din industrie. Legumele timpurii se obţin în sere, pe baza unui proces de producţie în cea mai mare parte automatizat. In ultimi 5 ani, gospodăriile de stat au primit în scopul dotării cu mijloace moderne de producţie, investiţii importante. Fondurile fixe au crescut an de an, ajungînd în 1966 la 763 000 lei la suta de hectare, fiind la nivelul unei agriculturi avansate. Ca urmare a acţiunii de intensificare a producţiei din gospodăriile de stat, prin dotarea lor cu mijloace tehnice moderne, producţia a crescut, fiind în perioada 1960-1965 de 2,6 ori mai mare decît în perioada anterioară, iar producţia marfă livrată către stat a crescut de 3,3 ori. Sectorul de stat contribuie într-o proporţie din ce în ce mai mare la formarea fondului central de produse agricole , 38,5 la sută la grîu, 37 la sută, la lapte de vacă, 48 la sută la carne etc. In planul de stat se prevede dotarea, în continuare, a unităţilor agricole de stat cu tractoare şi maşini agricole, elementul cel mai activ al fondurilor fixe din agricultură, care acţionează direct introducerea tehnicii avansate. Concomitent se vor introduce tipuri de tractoare speciale pentru executarea mecanizată •• a lucrărilor în viticultură, pomicultură, şi legumicultură, pentru executarea lucrărilor pe terenurile situate în pantă, precum şi alte maşini şi instalaţii complexelor de stat nu sunt pe măsura eforturilor făcute, a condiţiilor create, se arată că această situaţie se datoreşte şi faptului că mijloacele materiale cu care stat dotate nu au fost utilizate în modul cel mai eficient, gradul de folosire a utilajelor fiind scăzut. Modul de folosire a tractoarelor este cu totul necorespunzător. Cauzele sunt multiple şi vreau să enumăr doar cîteva din ele. Mai întîi, la dotarea unităţilor cu tractoare şi maşini agricole nu s-a avut în vedere * I (Continuare în pag. a IlI-a) FERMEI DE STAT Constantin MARIN vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării Pregătirea terenului pentru însămînțarea porumbului la G.A.S. Buftea, regiunea Bucureşti Foto Agerpres LA „TEHNOFRIG -CLUJ NOI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE Linia continuă de fabricat 20 tone de pîine rotundă in 24 de ore, realizată de uzinele „Tehnofrig" din Cluj, completează gama utilajelor fabricate in tară pentru industria panificaţiei. Ea este destinată preparării, prelucrării şi coacerii aluatului de piine neagră, albă sau semialbă de 1,2 kg, precum şi transportului acesteia de la cuptor la magazie. Operaţiile de divizare, modelare, dospire şi coacere a bucăţilor de aluat se execută mecanizat şi sincronizat, in ordinea pe care o impune procesul tehnologic de fabricare a piinii. Ca și alte utilaje de acest fel fabricate în țara noastră, acesta din urmă se ridică prin caracteristicile sale tehnico-economice la nivelul celor mai noi realizări în acest domeniu. Agerpres In regiunea Iaşi MODERNIZĂRI DE DRUMURI IAŞI (corespondentul „Scînteii"). După modernizarea drumurilor naţionale Roman-Tg. Frumos-Iaşi şi Bîrlad-Vaslui- Iaşi, în lungime de aproape 250 km, constructorii din cadrul Direcţiei regionale de drumuri şi poduri Iaşi au acoperit cu îmbrăcăminţi asfaltice drumul Tg. Frumos-Hirlău-Frumuşica, a cărui lungime este de 37 km, Tg. Frumos-Ruginoasa — de 12 km. Anul acesta se prevede acoperirea cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare a drumului naţional Tg. Frumos-Paşcani şi începerea lucrărilor şi pe traseul Paşcani- Moţca pentru a face legătura cu şoseaua Bucureşti-Suceava. In scopul grăbirii ritmului de execuţie şi a reducerii cheltuielilor, constructorii folosesc tot mai mult resursele locale de materii prime, printre care piatră spartă din cariera Deleni de lingă Hîrlău, nisip şi pietriş din albiile rîurilor şi din alte locuri situate în apropierea traseelor etc. Sfaturile populare regional şi raionale se îngrijesc şi de îmbunătăţirea drumurilor locale ce fac legătura cu drumurile naţionale. Bunăoară se asfaltează drumul regional Iaşi-Răducăneni-Albiţa, Iaşi-Bîrnova-Vaslui şi Şcheia-Mirceşti-Iugani, care va face legătura între drumurile naţionale 2 şi 28, spre casa memorială. Alecsandri din Mirceşti. Concomitent, din fondurile sfaturilor populare şi cu sprijinul cetăţenilor, se vor pietrui şi întreţine numeroase drumuri raionale și comunale. PROLETAR Í DIN TOATE TARILE. U NÍTÍ-V Â! Anul XXXVI Nr. 7305 Sîmbătă 8 aprilie 1967 8 PAGINI - 30 BANI ...nu au fost recompensate în mod corespunzător în hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.C.R., subliniindu-se că rezultatele obținute în activitatea economică a gospodării ÎN ZIARUL DE AZI: • SIBIUL - un reportaj de Traian FILIP despre viaţa de azi a străvechiului oraş • Nevoia sintezei în critica de artă de Silvian IOSIFESCU • Regimul liceului muzical de Prof. George MANOLIU Pe şantierul Uzinei de aluminiu Slatina LUCRĂRILE SUNT CU APROAPE 120 DE ZILE IN AVANS FAŢĂ DE GRAFICE PITEŞTI. Pe şantierul de extindere a Uzinei de aluminiu din Slatina, lucrările de construcţiimontaj sunt în avans faţă de grafice cu aproape 120 de zile. Cel mai înaintat dintre obiective este noua hală a electrolizei, la care s-a terminat montajul celor 161 de cuve prevăzute. La mai mult de jumătate dintre acestea se fac pregătiri pentru darea în exploatare. La un alt obiectiv — cel al redresorilor cu siliciu — a început montajul instalaţiilor, paralel cu construcţia clădirii. In hala turnătoriei au fost terminate fundaţiile la două dintre cele 3 cuptoare : s-a încheiat construcţia halei cuptorului de coacere şi înzidirea a peste 75 la sută din cuptoare. Pînă în prezent, pe întregul şantier s-a executat peste jumătate din volumul lucrărilor de construcţii-montaj. (Agerpres) Obiect de studiu: VIAŢA Pentru a înfăţişa cîteva din principalele subiecte de preocupare ale cercetătorilor biologi din ţara noastră, ne-am adresat acad. N. SĂLĂGEANU, directorul Institutului de biologie al Academiei Republicii Socialiste România. — Cel mai interesant obiect de studiu este desigur viaţa, dezvăluirea resorturilor intime ale fenomenelor ei, multiple şi uluitoare. Ştiinţa vieţii — biologia — a fost adeseori terenul unor ample controverse, între mari curente de gindire. Care este situaţia in prezent şi spre ce obiective principale se îndreaptă cercetările biologice din institutul pe care-l conduceţi? — O problemă mult discutată, nu fără patimă şi nici fără a naşte implicaţii, inclusiv social-politice, a fost pînă acum cîteva decenii teoria evoluţiei. Astăzi punctul de vedere evoluţionist, introdus de Darwin, a învins definitiv. Metoda istorică, practicată de el, a avut, la timpul său, o însemnătate revoluţionară. Aplicată la studiul lumii vii, ea ne-a deschis pentru prima dată o imagine dinamică a transformărilor ei, ne-a condus spre înţelegerea adaptării organismelor la condiţiile mediului înconjurător. In domeniul evoluţiei, poziţiile sînt definitiv cîştigate. Pînă şi în şcoli, teoria evoluţiei este tratată de acum rezumativ, ca un subiect elucidat. Menţinîndu-şi întreaga ei valoare, ea a încetat de a mai fi o problemă centrală a cercetării. Astăzi, progresele în materie de investigare au determinat o nouă cotitură revoluţionară în biologie, permiţînd descoperirea unor nivele şi structuri mai adinei ale materiei vii, necunoscute înainte şi conducte, spre aprofundarea biologiei ca ştiinţă. Tehnicile moderne permit urmărirea unor procese biologice în curs de desfășurare, chiar la nivelul structurilor moleculare, fără ca materia vie să fie afectată sau distrusă. Astfel, eforturile principale ale cercetării se pot concentra asupra unor domenii noi. Dintre acestea, de mare perspectivă este genetica, abordată,, cu mijloacele de care ■ dispunem şi în institutul nostru. Din păcate, o perioadă de timp după cel de-al doilea război mondial, sub influenţa unor concepţii dogmatice rigide, nu s-a dat in ţara noastră suficientă atenţie acestei discipline, ceea ce a determinat rămîneri în urmă faţă de nivelul cercetărilor pe plan mondial. Vor trebui depuse încă multe eforturi pentru a se recîştiga timpul pierdut, pentru a se obţine o orientare mai precisă a cercetărilor spre obiective de principal interes şi cu evidente aplicaţii practice — ca ameliorări de plante, hibridări, obţinerea de hibrizi dubli, introducerea şi aclimatizarea de plante productive din alte ţări etc. Se impune, cred, organizarea unei mai temeinice colaborări, a unor mai frecvente schimburi de experienţă între unităţile de cercetare (biologice, agricole, medicale) care abordează probleme ale geneticii. Paralel cu studiul fenomenelor la scară microscopică şi submicroscopică, sunt abordate în continuare şi tradiţionalele cercetări asupra florei şi faunei, în vederea alcătuirii unor hărţi indicte, respectivele linii şi arii de răspîndire. Aceste lucrări sînt abia la începutul lor, ritmul de înaintare fiind destul de lent. Unii cercetători, din păcate, se feresc de dificultăţile de pe teren, preferind să se restrîngă la anumite puncte locale, să examineze terenul în jurul unor staţionarii. Astfel este însă dificil să se tragă concluzii cu caracter de ansamblu. Forţele de cercetare există, dar ele acţionează încă dispersat. In colaborare internaţională se efectuează lucrări ca monografiile „Flora Europei“, „Flora Carpaţilor“, sau cele privind vieţuitoarele din diferite bazine fluviale etc. Dacă, în ce priveşte vieţuitoarele mari, „inventarierea“ poate fi considerată încheiată în multe ţări, ca Convorbire realizată de Gheorghe BARBU (Continuare în pag. a IV-a) PAGINA A VI-A Trei zile în Sierra de las Minas printre insurgenţii guatemalezi Urmaşii negustorilor romani s-au întors la viaţa tribală în Munţii Albaştri ? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Francez, director al ziarului „L’Humanité“, şi Jacques Denis, membru a) C.C. ai P. C. Francez. . La întrevedere au participat tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al ★ La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L’Humanité“, şi Jacques Denis, membru al C.C. al P. C. Francez. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de la C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, macabru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărăşească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. ★ varăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) LOGICA TOLERANTEI opinii De cile oii mă ciocnesc de el, îmi amintesc de un profesor de matematică din liceu pe care — slavă lui Pitagora — nu l-am avut decit un singur an. în primele ore de clasă noi l-am poreclit „pîinea lui Dumnezeu", descoperind că severa disciplină a ecuaţiilor se transformase, datorită lui, într-un trai pe vătrai. Dacă cel scos la ascultare rămînea mut, clasa, ca un cor de tragedie antică, intervenea plîngăreţ. Iertaaaţi-11 în acelaşi mod, din bănci urcau spre catedră motivele, năstruşnice şi absurde, crescendo , are o mătuşă bolnavă, a căzut de pe bicicletă la şapte ani — pînă cînd vacarmul era curmat energic . — Bine, te iert, azi nu-ţi pun notă. Dar te ascult data viitoare şi dacă nu ştii... 1 In restul orei, ne punea să rezolvăm singuri exerciţiile din carte. De prisos a spune că ne găseam cu totul alte ocupaţii, între care şi cea de a învăţa la obiectele următoare din zi, unde nu mergea „iertarea". De ce accepta orice şi era atît de milos „pîinea lui Dumnezeu?» Am descoperit că în timp ce ne lăsa să facem în bănci ce ne tăia capul, omul de la catedră era cufundat în lectura unor romane îndoielnice şi, pentru variaţie, dezlega cuvinte Încrucişate. In anul următor, după ce o inspecţie a făcut să i se piardă urma, ne-am spetit să refacem terenul pierdut, sub spectrul unei ameninţătoare corijenţe colective. Nu ştiu ce-o mai fi făcînd acum, pe el personal nu l-am mai întîlnit de-atunci, dar de fantoma spiritului său, sub alte chipuri și în alte împrejurări, mă ciocnesc adesea. Moment in holul unui cinematograf la care rulează cu casa închisă un film de succes. Sunt prinși asupra faptului — trafic de bilete — doi vlăjgani, clientelă matinală a cofetăriei de alături, unde micul dejun se compune din coniac şi trabuce. Cineva îi recunoaşte , trag chiulul de la şcoală, aducînd motivări false, în schimb se ocupă cu negoţul ilicit de bilete. Indignat, dar şi legitim îngrijorat de soarta celor doi vlăjgani, omul promite că va anunţa şcoala şi părinții. — Lasă-i dom’le, ce ai cu copiii? Au vrut să vadă și ei filmul, parcă noi cînd eram mici... („Copiii* zîmbesc pe sub mustaţa gălbejită de tutun). De ce vrei să le faci rău, ţi-au făcut dumitale ceva ? După ce că s-au sculat de dimineaţă să apuce coada la bilete... Vrei să ţi le dea pe gratis ? A intervenit el, omul-inimă largă, protector şi mustrător, cu filozofia lui blajină şi înţelegătoare, ca unul care a văzut multe la viaţa lui. E luat de guler un scandalagiu, se cere într-un magazin condica de reclamaţii, are loc un accident de circulaţie ? E nelipsit cu Victor VINTU (Continuare in pag. a II-a) in depozitul de produse finite de la întreprinderea de prefabricate „Granitul“ din Capitală Foto : R. Costre In Dobrogea UNITĂŢI SANITARE NOI CONSTANŢA (corespondentul „Scînteii“). La Mangalia, cea mai sudică staţiune a litoralului, a început construcţia unei policlinici care va avea 24 de cabinete medicale, precum şi laboratoare, săli de tratament etc. Această policlinică va asigura cite 600 de consultaţii pe zi. In regiunea Dobrogea se vor mai construi anul acesta alte 10 noi unităţi sanitare. La Negru Vodă, Cogealac, Horia, Mihail Kogălniceanu şi în alte localităţi se vor da în folosinţă, prin amenajări, case de naşteri inter-comunale, dotate cu aparatură modernă şi autosalvări proprii. In scopul imbunătăţirii asistenţei mamei şi copilului, la Tulcea, Măcin, Hîrşova şi Babadag maternităţile şi secţiile de pediatrie se vor moderniza şi dota cu aparatură, instrumentar şi mobilier nou. la Macin s-a înfiinţat o nouă secţie de ginecologie şi obstetrică, iar alta este în curs de amenajare la Hîrşova.