Scînteia, aprilie 1967 (Anul 36, nr. 7298-7327)

1967-04-08 / nr. 7305

CRITERIUL EFICIENŢEI MIJLOACELOR MECANICE ALE Eforturile ma­teriale ale sta­tului... Datorită atenţiei acordate de partidul şi guvernul nostru întări­rii bazei tehnico-materiale a gos­podăriilor de stat, ele au fost do­tate cu tractoare şi maşini agrico­le moderne, de mare randament, care asigură mecanizarea completă a lucrărilor la culturile de cîmp. Este edificator în această privinţă faptul că anul trecut suprafaţa ce a revenit pe un tractor fizic a fost de 57 ha, faţă de 83 ha în 1962. S-au introdus, de asemenea, semănători de precizie, utilaje noi pentru mecanizarea împrăştierii îngrăşămintelor chimice, încărca­rea gunoiului de grajd şi a altor materiale, maşini pentru recolta­rea furajelor etc. De asemenea, în gospodăriile de stat s-au construit complexe de creştere a animale­lor, în care procesul de producţie este în totalitate mecanizat, cu un flux tehnologic asemănător pro­ceselor de producţie din industrie. Legumele timpurii se obţin în sere, pe baza unui proces de pro­ducţie în cea mai mare parte au­tomatizat. In ultimi 5 ani, gospodăriile de stat au primit în scopul dotării cu mijloace moderne de producţie, in­vestiţii importante. Fondurile fixe au crescut an de an, ajungînd în 1966 la 763 000 lei la suta de hec­tare, fiind la nivelul unei agricul­­turi avansate. Ca urmare a acţiu­nii de intensificare a producţiei din gospodăriile de stat, prin dotarea lor cu mijloace tehnice moderne, producţia a crescut, fiind în perioa­da 1960-1965 de 2,6 ori mai mare decît în perioada anterioară, iar producţia marfă livrată către stat a crescut de 3,3 ori. Sectorul de stat contribuie într-o proporţie din ce în ce mai mare la formarea fon­dului central de produse agricole , 38,5 la sută la grîu, 37 la sută, la lapte de vacă, 48 la sută la carne etc. In planul de stat se prevede do­tarea, în continuare, a unităţilor a­­gricole de stat cu­­ tractoare şi ma­şini agricole, elementul cel mai ac­tiv al fondurilor fixe din agricultu­ră, care acţionează direct introdu­cerea tehnicii avansate. Concomi­tent se vor introduce tipuri de tractoare speciale pentru executarea mecanizată •• a lucrărilor în viticul­tură, pomicultură, şi legumicultură, pentru executarea lucrărilor pe te­renurile situate în pantă, precum şi alte maşini şi instalaţii complexe­­lor de stat nu sunt pe măsura eforturilor făcute, a condiţiilor create, se arată că această situaţie se datoreşte şi faptului că mijloa­cele materiale cu care stat dotate nu au fost utilizate în modul cel mai eficient, gradul de folosire a utilajelor fiind scăzut. Modul de fo­losire a tractoarelor este cu totul necorespunzător. Cauzele sunt mul­tiple şi vreau să enumăr doar cîteva din ele. Mai întîi, la dotarea unităţilor cu tractoare şi maşini agricole nu s-a avut în vedere * I (Continuare în pag. a IlI-a) FERMEI DE STAT Constantin MARIN vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării Pregătirea terenului pentru însămînțarea porumbului la G.A.S. Buftea, regiunea Bucureşti Foto­­ Agerpres LA „TEHNOFRIG­ -CLUJ NOI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE Linia continuă de fabricat 20 tone de pîine rotundă in 24 de ore, realizată de uzinele „Tehno­­frig" din Cluj, completează gama utilajelor fabricate in tară pentru industria panificaţiei. Ea este destinată preparării, prelu­crării şi coacerii aluatului de piine neagră, albă sau semialbă de 1,2 kg, precum şi transpor­tului acesteia de la cuptor la magazie. Operaţiile de divizare, modelare, dospire şi coacere a bucăţilor de aluat se execută mecanizat şi sincronizat, in or­dinea pe care o impune procesul tehnologic de fabricare a piinii. Ca și alte utilaje de acest fel fabricate în țara noastră, acesta din urmă se ridică prin carac­teristicile sale tehnico-economi­­ce la nivelul celor mai noi reali­zări în acest domeniu. Agerpres In regiunea Iaşi MODERNIZĂRI DE DRUMURI IAŞI (corespondentul „Scîn­­teii").­­ După modernizarea drumurilor naţionale Roman-Tg. Frumos-Iaşi şi Bîrlad-Vaslui- Iaşi, în lungime de aproape 250 km, constructorii din cadrul Di­recţiei regionale de drumuri şi poduri Iaşi au acoperit cu îm­­brăcăminţi asfaltice drumul Tg. Frumos-Hirlău-Frumuşica, a că­rui lungime este de 37 km, Tg. Frumos-Ruginoasa — de 12 km. Anul acesta se prevede acope­rirea cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare a drumului naţional Tg. Frumos-Paşcani şi începerea lu­crărilor şi pe traseul Paşcani- Moţca pentru a face legătura cu şoseaua Bucureşti-Suceava. In scopul grăbirii ritmului de execuţie şi a reducerii cheltuie­lilor, constructorii folosesc tot mai mult resursele locale de materii prime, printre care piatră spartă din cariera Deleni de lingă Hîrlău, nisip şi pietriş din albiile rîurilor şi din alte locuri situate în apropierea tra­seelor etc. Sfaturile populare regional şi raionale se îngrijesc şi de îm­bunătăţirea drumurilor locale ce fac legătura cu drumurile naţio­nale. Bunăoară se asfaltează drumul regional Iaşi-Răducă­­neni-Albiţa, Iaşi-Bîrnova-Vaslui şi Şcheia-Mirceşti-Iugani, care va face legătura între drumurile naţionale 2 şi 28, spre casa me­morial­ă. Alecsandri din Mir­­ceşti. Concomitent, din fondurile sfaturilor populare şi cu spri­jinul cetăţenilor, se vor pietrui şi întreţine numeroase drumuri raionale și comunale. PROLETAR Í DIN TOATE TARILE. U NÍTÍ-V Â! Anul XXXVI Nr. 7305 Sîmbătă 8 aprilie 1967 8 PAGINI - 30 BANI ...nu au fost recompensate în mod cores­punzător în hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.C.R., subliniindu-se că rezultatele obținute în activi­tatea economică a gospodării­ ÎN ZIARUL DE AZI: • SIBIUL - un reportaj de Tra­­ian FILIP despre viaţa de azi a străvechiului oraş • Nevoia sin­tezei în cri­tica de artă de Silvian IOSIFESCU • Regimul liceului muzical de Prof. George MANOLIU Pe şantierul Uzinei de aluminiu Slatina LUCRĂRILE SUNT CU APROAPE 120 DE ZILE IN AVANS FAŢĂ DE GRAFICE PITEŞTI.­­ Pe şantierul de ex­tindere a Uzinei de aluminiu din Slatina, lucrările de construcţii­­montaj sunt în avans faţă de grafice cu aproape 120 de zile. Cel mai înaintat dintre obiective este noua hală a electrolizei, la care s-a terminat montajul celor 161 de cuve prevăzute. La mai mult de jumătate dintre acestea se fac pregătiri pentru darea în exploatare. La un alt obiectiv — cel al redresorilor cu siliciu — a început montajul instalaţii­lor, paralel cu construcţia clădi­rii. In hala turnătoriei au fost terminate fundaţiile la două dintre cele 3 cuptoare : s-a în­cheiat construcţia halei cupto­rului de coacere şi înzidirea a peste 75 la sută din cuptoare. Pînă în prezent, pe întregul şantier s-a executat peste jumă­tate din volumul lucrărilor de construcţii-montaj. (Agerpres) Obiect de studiu: V­IAŢA Pentru­ a înfăţişa cîteva din principalele subiecte de preocupare ale cercetătorilor biologi din ţara noastră, ne-am adresat acad. N. SĂLĂGEANU, directorul Insti­tutului de biologie al Academiei Republicii Socialiste România. — Cel mai interesant obiect­­ de studiu este desigur viaţa,­­ dezvăluirea resorturilor inti­me ale fenomenelor ei, mul­tiple şi uluitoare. Ştiinţa vie­ţii — biologia — a fost ade­seori terenul unor ample con­troverse, între mari curente de gindire. Care este situaţia in prezent şi spre ce obiective principale se îndreaptă cerce­tările biologice din institutul pe care-l conduceţi? — O problemă mult discutată, nu fără patimă şi nici fără a naşte implicaţii, inclusiv social-politice, a fost pînă acum cîteva decenii teoria evoluţiei. Astăzi punctul de vedere evoluţionist, introdus de Darwin, a învins definitiv. Metoda istorică, practicată de el, a avut, la timpul său, o însemnătate revo­luţionară. Aplicată la studiul lumii vii, ea ne-a deschis pentru prima dată o imagine dinamică a trans­formărilor ei, ne-a condus spre în­ţelegerea adaptării organismelor la condiţiile mediului înconjurător. In domeniul evoluţiei, poziţiile sînt definitiv cîştigate. Pînă şi în şcoli, teoria evoluţiei este tratată de a­­cum rezumativ, ca un subiect elu­cidat. Menţinîndu-şi întreaga ei va­loare, ea a încetat de a mai fi o problemă centrală a cercetării. Astăzi, progresele în materie de investigare au determinat o nouă cotitură revoluţionară în biologie, permiţînd descoperirea unor nivele şi structuri mai adinei ale materiei vii, necunoscute înainte şi condu­cte, spre aprofundarea biologiei ca ştiinţă. Tehnicile moderne per­mit urmărirea unor procese biolo­gice în curs de desfășurare, chiar la nivelul structurilor moleculare, fără ca materia vie să fie afectată sau distrusă. Astfel, eforturile prin­cipale ale cercetării se pot concen­tra asupra unor­ domenii noi. Dintre acestea, de mare perspectivă este genetica, abordată,, cu mijloacele de care ■ dispunem şi în institutul nostru. Din păcate, o perioadă de timp după cel de-al doilea război mon­dial, sub influenţa unor concepţii dogmatice rigide, nu s-a dat in ţara noastră suficientă atenţie aces­tei discipline, ceea ce a determinat rămîneri în urmă faţă de nivelul cercetărilor pe plan mondial. Vor trebui depuse încă multe eforturi pentru a se recîştiga timpul pierdut, pentru a se obţine o orientare mai precisă a cercetărilor spre obiec­tive de principal interes şi cu evi­dente aplicaţii practice — ca ame­liorări de plante, hibridări, obţine­rea de hibrizi dubli, introducerea şi aclimatizarea de plante produc­tive din alte ţări etc. Se impune, cred, organizarea unei mai temei­nice colaborări, a unor mai frec­vente schimburi de experienţă în­tre unităţile de cercetare (biologice, agricole, medicale) care abordează probleme ale geneticii. Paralel cu studiul fenomenelor la scară microscopică şi submicros­­copică, sunt abordate în continuare şi tradiţionalele cercetări asupra florei şi faunei, în vederea alcătu­irii unor hărţi indicte, respectivele linii şi arii de răspîndire. Aceste lucrări sînt abia la începutul lor, ritmul de înaintare fiind destul de lent. Unii cercetători, din păcate, se feresc de dificultăţile de pe te­ren, preferind să se restrîngă la anumite puncte locale, să exami­neze terenul în jurul unor staţio­narii. Astfel este însă dificil să se tragă concluzii cu caracter de an­samblu. Forţele de cercetare exis­tă, dar ele acţionează încă disper­sat. In colaborare internaţională se efectuează lucrări ca monografiile „Flora Europei“, „Flora Carpaţi­­lor“, sau cele privind vieţuitoarele din diferite bazine fluviale etc. Dacă, în ce priveşte vieţuitoarele mari, „inventarierea“ poate fi con­siderată încheiată în multe ţări, ca Convorbire realizată de Gheorghe BARBU (Continuare în pag. a IV-a) PAGINA A VI-A Trei zile în Sierra de las Minas printre insurgenţii guatemalezi Urmaşii negustorilor romani s-au întors la viaţa tribală în Munţii Albaştri ? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Francez, director al ziarului „L’Humanité“, şi Jacques Denis, membru a) C.C. ai P. C. Francez. . La întrevedere au participat to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al ★ La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vi­neri la amiază a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarăşii Etienne Fajon,­ membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, di­rector al ziarului „L’Humanité“, şi Jacques Denis, membru al C.C. al P. C. Francez. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de la­ C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, maca­bru al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Manea Mă­­nescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Ghizela Vass, mem­bru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărăşească, un schimb de păreri privind proble­me de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. ★ varăşii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) LOGICA TOLERANTEI opinii De cile oii mă ciocnesc de el, îmi amintesc de un profesor de ma­tematică din liceu pe care — slavă lui Pitagora — nu l-am avut decit un singur an. în primele ore de clasă noi l-am poreclit „pîinea lui Dumnezeu", descoperind că severa disciplină a ecuaţiilor se transfor­mase, datorită lui, într-un trai pe vătrai. Dacă cel scos la ascultare rămînea mut, clasa, ca un cor de tragedie antică, intervenea plîngă­­reţ. Iertaaaţi-11 în acelaşi mod, din bănci urcau spre catedră mo­tivele, năstruşnice şi absurde, crescendo , are o mătuşă bolnavă, a căzut de pe bicicletă la şapte ani — pînă cînd vacarmul era curmat energic . — Bine, te iert, azi nu-ţi pun notă. Dar te ascult data viitoare şi dacă nu ştii... 1 In restul orei, ne punea să rezolvăm singuri exerciţiile din carte. De prisos a spune că ne găseam cu totul alte ocupaţii, între care şi cea de a în­văţa la obiectele următoare din zi, unde nu mergea „iertarea". De ce accepta orice şi era atît de milos „pîinea lui Dumnezeu?» Am descoperit că în timp ce ne lăsa să facem în bănci ce ne tăia capul, omul de la catedră era cu­fundat în lectura unor romane în­doielnice şi, pentru variaţie, dez­lega cuvinte Încrucişate. In anul următor, după ce o inspecţie a fă­cut să i se piardă urma, ne-am spetit să refacem terenul pierdut, sub spectrul unei ameninţătoare corijenţe colective. Nu ştiu ce-o mai fi făcînd acum, pe el perso­nal nu l-am mai întîlnit de-atunci, dar de fantoma spiritului său, sub alte chipuri și în alte împrejurări, mă ciocnesc adesea. Moment in holul unui cinema­tograf la care rulează cu casa în­chisă un film de succes. Sunt prinși asupra faptului — trafic de bi­lete — doi vlăjgani, clientelă ma­tinală a cofetăriei de alături, unde micul dejun se compune din co­niac şi trabuce. Cineva îi recu­noaşte , trag chiulul de la şcoală, aducînd motivări false, în schimb se ocupă cu negoţul ilicit de bi­lete. Indignat, dar şi legitim îngri­jorat de soarta celor doi vlăjgani, omul promite că va anunţa şcoala şi părinții. — Lasă-i dom’le, ce ai cu copiii? Au vrut să vadă și ei filmul, par­că noi cînd eram mici... („Copiii* zîmbesc pe sub mustaţa gălbejită de tutun). De ce vrei să le faci rău, ţi-au făcut dumitale ceva ? După ce că s-au sculat de dimi­neaţă să apuce coada la bilete... Vrei să ţi le dea pe gratis ? A intervenit el, omul-inimă largă, protector şi mustrător, cu filozofia lui blajină şi înţelegătoare, ca unul care a văzut multe la viaţa lui. E luat de guler un scandala­giu, se cere într-un magazin con­dica de reclamaţii, are loc un ac­cident de circulaţie ? E nelipsit cu Victor VINTU (Continuare in pag. a II-a) in depozitul de produse finite de la întreprinderea de prefabricate „Grani­tul“ din Capitală Foto : R. Costre In Dobrogea UNITĂŢI­­ SANITARE NOI CONSTANŢA (corespondentul „Scînteii“).­­ La Mangalia, cea mai sudică staţiune a litoralului, a început construcţia unei policli­nici care va avea 24 de cabinete medicale, precum şi laboratoare, săli de tratament etc. Această policlinică va asigura cite 600 de consultaţii pe zi. In regiunea Dobrogea se vor mai construi anul acesta alte 10 noi unităţi sanitare. La Negru Vodă, Cogealac, Horia, Mihail Kogălniceanu şi în alte locali­tăţi se vor da în folosinţă, prin amenajări, case de naşteri in­­ter-comunale, dotate cu aparatu­ră modernă şi autosalvări pro­prii. In scopul imbunătăţirii a­­sistenţei mamei şi copilului, la Tulcea, Măcin, Hîrşova şi Ba­­badag maternităţile şi secţiile de pediatrie se vor moderniza şi dota cu aparatură, instrumentar şi mobilier nou. la Macin s-a înfiinţat o nouă secţie de gine­cologie şi obstetrică, iar alta este în curs de amenajare la Hîrşova.

Next