Scînteia, mai 1967 (Anul 36, nr. 7328-7357)

1967-05-01 / nr. 7328

de Ion LANCRANJAN In fiecare an, muguri­ cra­pă pe crengi, pe rind sau deodată. Şovăie uneori, cînd nu le este prielnică vremea, cînd e frig, cînd se lasă peste lume ceţuri reci, ce­ţuri brune, ceţuri sumbre, lacrimi dense şi mărunte. In asemenea clipe şi-n asemenea zile, de închircire nedorită, stăruie peste tot o aşteptare dureroasă şi intensă, de ne-­­ndoit. Nu se vede nimic, pe nicăieri, dar zvîcnetul izbucni­rilor şi înfloririlor de mai tîr­­ziu stă încordat în adîncuri. Şi zilele şi clipele trec mai încet şi parcă toate sînt gata să se oprească în loc, decit să curgă mai departe aşa, în cenuşă şi în ceaţă. Apoi, cînd nici nu te aştepţi, cînd se pă­rea că lucrurile vor merge me­reu aşa, la infinit, se desfac şi înfloresc toate, de jur împre­jur, cu o mînie aspră şi cu o sete de neoprit, cu un fel de lăcomie. Se înalţă deodată iar­ba şi florile, mugurii se prefac în buchete de flori — zeci şi sute de buchete, albe şi roze, purpurii şi înmiresmate, cura­te ca lacrimile de copil — iar lumina atinge şi ea, brusc, acea densitate unică pe care n-o cunosc decît primăverile Cu­re se nasc greu, cele mai frumoase şi mai adevărate pri­măveri... Aşa a fost şi cu afirmarea ideilor comuniste în lume ca într-o desprimăvărare grea şi adîncă, răvăşitoare, copleşi­toare, de neîndoit şi de neo­prit, de nimeni şi în nici un fel. La început toate erau şovăitoa­re şi nesigure, dar erau în creştere, se înmulţeau şi spo­reau, pe dedesubt, exact aşa cum se înmulţesc şi cresc se­vele şi mîinile primăverii, pe sub ceţuri, cînd e frig şi-i greu. Exista de-acum ideea — stea înaltă şi netemătoare — şi-a­­vea să vină apoi şi fapta, acea ridicare la luptă din anul 1871, an în care s-a tras, la zid, şi pe care nu l-a putut îngropa nimeni. In urma îm­puşcaţilor s-a lăsat liniştea, o linişte îndoliată şi sumbră, dar vremea nu s-a oprit din mersul ei. Dimpotrivă, a înaintat, a venit către zilele de astăzi ale lumii, cu mai multă gravitate. Ani grei, ani de hotar au mai fost în lume — 1905, 1907, 1917, 1933, 1944, 1949 şi alţii. După neuitatul an 1917, toate aveau să devină mai ferme, mai hotărîte. Ideea şi fapta se contopiseră de-acum într-o realitate vie, de neînfrînt. Lupte aveau să mai fie şi după a­­ceea — şi înfrîngeri aveau să mai fie — lumea avea să mai treacă printr-un război cum n-a mai fost altul, dar reali­(Cor­tinuare în pag. a IV-a) Al. ANDRIŢOIU M­A­I întineresc bătrînii, se fac mai maturi pruncii şi frunţile au cute de munţi şi cugetări, căci se sărbătoreşte ceremonia muncii, în inimă şi-n secol, în calendar şi-n zări. Ideea! Iată steagul contemporan al firii ! Om şi natură astăzi re-ntineresc idei. Se văd azi, de din Cosmos, pe brîul omenirii, ideile cu aur în scopul unor chei. Problema primăverii va fi să ne-ncălzească, în zi de Mai, cu soare mereu reîntîlnit. Trăim o primăvară nespus de românească şi larg universală, în spirit de partid. Problema primăverii e mai universală şi mi-e cerneala iarăşi maritimă, cu zări. E zi de steag şi globul, acasă, faţa-şi spală de rănile primite prin secole şi ţări. Naţionale straie se plimbă în rotaţii ca într-un dans de slavă puternic şi rotund. Se-aud de pretutindeni săruturi şi ovaţii, drapelele şi ele cu dragoste­ şi răspund. De Sen de Constantin PILIUȚĂ PROLETARI DIN TOATE TÂRÎ LE. M N ITI­V AI * Anul XXXVI Nr. 7328 Luni 1 Mai 1967 8 PAGINI - 30 BANI 1 M­AI T­răiască Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! PRIMĂ­VARA SOCIA­LISTĂ A___ ROMĂ­­N I E I Salutul Comitetului Central al Uniunii al P. C. R. adresat Uniunii Tineretului Comunist, întregului tineret al patriei cu prilejul sărbătoririi a 45 de ani de la crearea U.T.C. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează, cu prilejul sărbătoririi a 45 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist Român, un cald salut tuturor uteciştilor, tinerilor muncitori, ţărani, in­telectuali, elevi şi studenţi de pe întreg cuprinsul patriei. In cei 45 de ani de existenţă, Uniunea Tineretului Comunist a înscris în istoria revoluţionară a poporului pagini pline de măreţie şi eroism. Tineretul şi organi­zaţia sa revoluţionară au constituit un ajutor de nă­dejde al partidului în anii grei ai ilegalităţii, în marile bătălii de clasă, în lupta dusă împotriva regimului de exploatare, a dictaturii militaro-fasciste, pentru înfăp­tuirea insurecţiei armate, în războiul antihitlerist pen­tru eliberarea patriei şi înfrîngerea fascismului. Din rîndurile uteciştilor s-au ridicat luptători neînfricaţi care, înfruntînd prigoana şi teroarea, sacrificîndu-şi tinereţea şi adeseori chiar viaţa, au dat minunate pilde de abnegaţie, în slujba cauzei partidului, pentru îm­plinirea năzuinţelor şi aspiraţiilor poporului de elibe­rare naţională şi socială. Partidul dă o înaltă apreciere contribuţiei pe care tineretul patriei noastre a adus-o la înfăptuirea revo­luţiei şi construcţiei socialiste. La chemarea partidului, tineretul a participat cu entuziasm la opera de indus­trializare a ţării, la transformarea socialistă a agricul­turii, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii, la toate marile victorii dobîndite de poporul român în anii de edifi­care a noii orînduiri. Trăim, dragi tineri, într-o perioadă tumultuoasă, de intensă activitate creatoare. Prin eforturile întregului nostru popor se înfăptuieşte programul multilateral de înflorire a patriei, stabilit de cel de-al IX-lea Congres al partidului, se obţin succese de seamă în dezvoltarea economiei, în sporirea avuţiei materiale şi spirituale a patriei, în ridicarea continuă a bunăstării poporului. Aceasta deschide tineretului largi perspective de afir­mare a talentelor şi capacităţii sale, de împlinire a celor mai îndrăzneţe aspiraţii şi idealuri. Este o datorie de onoare pentru fiecare tînăr — muncitor, ţăran, inte­lectual, indiferent de naţionalitate — să-şi consacre toate forţele, toată puterea minţii şi braţelor, întregul său elan, pentru a-şi aduce deplina contribuţie la dez­voltarea industriei, la sporirea producţiei agricole, la înflorirea culturii, ştiinţei, învăţămîntului, la îndepli­nirea obiectivelor şi sarcinilor complexe ale desăvîrşirii construcţiei socialiste. Orînduirea noastră socialistă se dezvoltă pe baza ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate, a cerinţelor revo­luţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Aceasta face necesar ca tînăra generaţie să-şi îmbogăţească necon­tenit cunoştinţele profesionale şi de cultură generală, să-şi însuşească ceea ce este nou în ştiinţă şi tehnică, pentru a putea duce cu cinste, mai departe, pe noi culmi măreţele realizări ale socialismului. Uniunii Tineretului Comunist, organizaţiilor sale, le revine sarcina să desfăşoare o neobosită activitate de mobilizare a maselor largi ale tineretului pentru a par­ticipa activ, cu pasiune şi entuziasm la lupta întregului popor de ridicare a economiei naţionale, de înflorire a naţiunii socialiste, să educe tînăra generaţie în spiritul dragostei faţă de patrie, al preţuirii trecutului glorios de luptă al clasei muncitoare, al poporului nostru. Tinerii societăţii noastre, dezvoltîndu-şi conştiinţa revoluţionară, însuşindu-şi creator învăţătura marxist­­leninistă, trebuie să devină militanţi neobosiţi pentru progresul social, pentru idealurile socialismului şi co­munismului. Prin întreaga lor comportare în muncă, în societate şi în viaţa de familie, tinerii trebuie să ma­nifeste trăsăturile omului înaintat al zilelor noastre —­­cinste, demnitate, perseverenţă, atitudine civilizată, înalt spirit de răspundere faţă de îndatoririle sociale. Tineretului patriei noastre îi revine înalta îndato­rire de a fi un factor activ în înfăptuirea politicii ex­terne a partidului şi statului nostru. El trebuie să-şi aducă şi în viitor contribuţia la dezvoltarea prieteniei frăţeşti cu tineretul din ţările socialiste, la întărirea solidarităţii şi unităţii de acţiune a tineretului din în­treaga lume, în lupta împotriva imperialismului, a oricărei forme de colonialism, pentru apărarea dreptu­lui sacru al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, pentru triumful cauzei socialismului şi păcii în lume. Comitetul Central al Partidului Comunist Român are ferma convingere că tinerii comunişti, întregul nostru tineret — din uzine, de pe ogoare, de pe şantiere, din instituţiile de învăţămînt, ştiinţă şi cultură — vor munci cu şi mai mult elan, împreună cu întregul nos­tru popor, pentru traducerea în viaţă a politicii par­tidului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Cu prilejul acestei glorioase aniversări,a tineretului patriei noastre vă urăm, dragi tineri, noi şi însemnate succese în muncă şi viaţă, în activitatea pe care o desfăşuraţi pentru continua înflorire şi propăşire a pa­triei noastre — Republica Socialistă România ! RETROSPECTIVĂ INDUSTRIALĂ MUNCITOREASCĂ Privind machetele cu care a defilat Uzina „23 August" din 1945 şi pînă astăzi, la fiecare 1 Mai Aerul primăverii, aerul presimţind sărbătoarea, învăluie oameni, ateliere, flori, vibrează şi el in rit­mul stenic al Uzinei „23 August". Ajun de 1 Mai. Ne aflăm în încăperea unde ultime trăsături de pensulă dau viaţă mache­telor, panourilor, grafice­­lor care vor rămine gra­vate pe pelicula amintirii. Am intrat în uzină adu­­cînd cu noi o imagine în­cadrată intr-un chenar al istoriei. O fotografie de ziar de la izvorul marilor demonstraţii de 1 Mai. Primul 1 Mai sărbătorit sub cerul libertăţii. Uşor îngălbenită de scurgerea vremii, fotografia din 1945 evocă atmosfera fierbinte, eroică a Începutului de epocă. Coloana metalur­­giştilor de la uzinele bo­tezate atunci 23 August purta în fruntea ei o ma­chetă simbolizînd pro­ducţia tradiţională — au­tomotorul. Şi, flancate de oameni şi steaguri, două tanchete dintr-o producţie ce se apropia de sfîrşit. Doar cîteva zile mai des­părţeau omenirea de pro­clamarea Victoriei... In peisajul lui 1 Mai 1987, vechea fotografie capătă un relief aparte. Intre imaginea de atunci şi cea de azi (machetă reprezentîrnd silueta în­drăzneaţă a unei locomo­tive cu performanţe de nivel mondial) simţim densitatea timpului, rit­mul accelerat al creaţiei materiale, al progresului social. Machetele de-a lungul anilor... Parcă ai vedea chipul cuiva la diferite virste. Treptat, trăsăturile se maturizează, descoperi în ele împlinirile, recon­stitui drumul vieţii. Cău­tările, momentele de în­cercare, reuşitele. Trăsă­turile maturizării sunt re­date cu precizie de aces­te însemne ale timpului, machetele şi panourile. Ele oglindesc trepte de vîrstă, măsoară paşii stră­bătuţi de la un an la ce­lălalt, dimensiunea isto­rică a drumului parcurs de o puternică unitate a industriei româneşti. Trep­tele ei de vîrstă dau mă­sura traiectoriei de luptă şi izbindă pe care clasa noastră muncitoare o În­scrie pe firmamentul Isto­riei naţiunii. Prilej de re­trospectivă, machetele, simbol şi document, ca­denţează şi ele timpul la Uzina „23 August". ...Se numea odinioară „Malaxa". In dimineaţa zilei de 23 August 1944, frezorul Iulian Mutulescu (avea pe atunci 18 ani, era un tînăr palid, firav) a găsit in buzunarul sa­lopetei un manifest. Par­tidul comunist înfiera te­roarea fascistă din fabrici şi uzine, mobiliza la luptă pentru cucerirea libertă­ţii şi independenţei Ro­mâniei. Il citi dintr-o o- George Radu-CHIROVICI Victor VANTU (Continuare în pag. a II-a) ÎN PAG. A V-A fragment din „MOROMEȚII“ - volumul II­­de MARIN PREDA IN ZIARUL DE AZI: • „Am crescut o dată cu socialismul“ (ancheta 8°­cială de MIRCEA SINTIMBREANU) • Visez o floare tvarsuri da NINA CASSIAN) De pe pămîntul ro­mânesc (versuri de GRIGORE HAGIU) • •l­ Eroul „Scurtei istorii In ipostaze noi Mesene de ION POPESCU GOPO) 1 Mai 1967 pe meridia­nele globului — Munca eliberată de ex­ploatare clădeşte lumea nouă — Proletariatul hărţuit de monopoluri contraatacă — Popoarele înrobite îşi cuceresc libertatea

Next