Scînteia, iunie 1967 (Anul 36, nr. 7358-7387)

1967-06-01 / nr. 7358

„SCIENTIFIC MANAGEMENT“ în economia modernă srnrnaarnrnmammmmmammmi Economia noastră naţională a a­­tins, în actuala etapă, un stadiu de maturizare care impune în mod o­­biectiv folosirea largă a stiinţei în procesele de conducere şi organiza­re a producţiei şi a muncii, elimi­narea oricăror forme de manifesta­re a empirismului şi diletantismu­lui. Acordînd o deosebită atenţie in­troducerii ştiinţei în toate domeniile vieţii sociale, ca puternică forţă de dezvoltare progresistă a societăţii, partidul nostru promovează cu con­secvenţă aplicarea celor mai înain­tate rezultate ale ştiinţei conducerii economiei. După cum sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu în articolul „Rolul conducător al partidului în etapa desăvîrşirii construcţiei socia­lismului“, „în Întreaga ţară se des­făşoară în prezent o amplă acţiune pentru organizarea pe baze ştiinţifi­ce a producţiei şi a muncii în între­prinderile industriale. Se află în curs de elaborare un şir de noi mă­suri prevăzînd creşterea atribuţiuni­­lor şi rolului întreprinderilor şi uni­tăţilor economice, atragerea în con­ducerea şi rezolvarea problemelor dezvoltării economiei a celor mai bune cadre şi specialişti de care dis­pune patria noastră, a maselor largi“. Cunoaşterea şi studierea caracte­risticilor ştiinţei conducerii economi­ce au devenit o necesitate pentru ca­drele tehnico-administrative, econo­mişti, in­gineri, ca şi pentru masele largi de muncitori. In momentul de faţă se contu­­rează pe plan internaţional o nouă ştiinţă, — conducerea ştiinţifică a proceselor economice, larg cunoscută sub numele dat de inginerul ameri­can Taylor — „Scientific manage­ment". Necesitatea delimitării ei ca disciplină ştiinţifică independentă izvorăşte din înseşi realităţile econo­miei contemporane. Este evident pentru oricine că o întreprindere care produce, de pildă, 2 milioane de tone de oţel presupune, în mod obiectiv, metode şi concepţii de conducere economică radical di­ferite decît cele necesare într-o în­treprindere ce produce 10 000 tone de oţel. Concentrarea producţiei, a fondurilor, a braţelor de muncă în întreprinderi gigantice determină schimbări structurale nu numai în nivelul tehnicii folosite, în amploa­rea mijloacelor de acţiune, dar şi în procesele de conducere a activităţii, în organizarea muncii şi a procese­lor de producţie. Pe măsură ce sporesc proporţiile întreprinderilor, iar masa mijloace- N. S. STĂNESCU doctor în economia lor de producţie şi numărul de mun­citori devin mai mari, pentru a con­duce nu mai sînt suficiente intuiţia sau dorinţa de a realiza un scop propus. Conducerea economică, presupunînd o serie de funcţii de­terminate — planificare, organizare, salarizare, orientare de perspectivă, control, stimularea noului etc. — nu mai poate fi făcută empiric, la întîmplare, după „aprecierile" per­sonale sau voinţa proprie invocată ca argument suprem şi unic, ci trebuie să se desfăşoare pe baza unor reguli determinate, fundamen­tate din punct de vedere ştiinţific, în mod deliberat orientate într-o direcţie precis prestabilită şi care să asigure îndeplinirea scopurilor ur­mărite. Ştiinţa conducerii se consti­tuie­­ ca un sistem coerent de reguli şi principii, teoretice şi practice, me­nite să ducă la obţinerea maximei eficiente printr-o dirijare ştiinţific organizata a utilajelor şi instala­ţiilor, resurselor materiale şi efortu­rilor omului. Un institut din Statele Unite, efec­­tuînd o anchetă asupra activităţii in­dustriei americane, a ajuns la con­cluzia că aproximativ jumătate din pierderile întreprinderilor sunt rezul­tatul direct al unor decizii greşite luate de conducerile respectivelor firme. Preocuparea intensă manifestată pe plan mondial pentru problemele conducerii ştiinţifice a economiei, îşi găseşte expresie în faptul­­ că în S.U.A. activează peste 250 de insti­tute specializate, în Anglia o socie­tate de cercetări ce publică o foarte răspîndită revistă, precum şi labo­ratoare de cercetări în domeniul „managementului“ ; în Franţa, R. F. a Germaniei, Suedia ş.a. , se desfă­şoară o largă activitate de cercetare ştiinţifică în domeniul conducerii e­­conomiei. După cum este cunoscut, şi în ţările socialiste studierea şi fo­losirea rezultatelor obţinute în do­meniul ştiinţei conducerii economice ocupă un loc tot mai important. Desigur, „managementul”, ştiinţa conducerii, nu a apărut pe teren gol. Frederik Winslow Taylor (1856—1915), Frank Gilbreth (1868—1924) ş.a. au iniţiat sisteme de organizare a pro­cesului de producţie menite să ducă la o creştere a eficienţei economice a producţiei industriale contempora­ne lor. Taylor preconiza o „conduce­re funcţională, care să presupună maximum de iniţiativă a celor ce execută munca şi o dirijare bazată pe studierea ştiinţifică a tuturor elementelor muncii“ Un rol important în apariţia ştiin­ţei conducerii ca o disciplină aparte l-a avut inginerul de mine francez Henry Fayol (1841—1926), care sub­linia în lucrarea sa de căpetenie („Administrarea industrială şi gene­rală") că procesul conducerii pe (Continuare în pag. a IlI-a) Staţie de transformare pe traseul căii ferate electrificate Cîmpina — Braşov Foto : R. Costin Telegrame Excelenţei Sale domnului HABIB BOURGHIBA preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, în numele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului român şi al meu personal, rog pe Excelenţa Voastră să primească cordiale felicitări, împreună cu cele mai calde urări de prosperitate şi progres poporului tunisian prieten, îmi exprim convingerea că relaţiile dintre România şi Tunisia se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare şi al păcii în lume. CHIVU STOICA preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit o telegramă de mulţumire pentru felicitările pe care le-a adresat preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugosla­via, Iosip Broz Tito, cu ocazia realegerii sale în această funcție.­­ PROLETAR! D­IN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Anul XXXVI Nr. 7358 Joi 1 iunie 1967 6 PAGINI - 30 BANI ADUNAREA ACTIV­ULUI DE BAZĂ AL FORŢELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In zilele de 30 şi 31 mai, în aula Academiei Militare Generale din Capitală, a avut loc adunarea acti­vului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, care a făcut bilanţul activităţii de pregătire profesională şi politică a militarilor, desfăşurată în cadrul unui ciclu de instrucţie. Au luat parte generali şi ofiţeri din coman­damente de armată şi de armă, din direcţiile centrale ale Ministerului Forţelor Armate, comandanţi de mari unităţi şi unităţi, secretari ai consiliilor, politice, şi ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au partici­pat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Mau­rer, Vasile Patilineţ. La discuţii au luat cuvîntul ge­nerali şi ofiţeri,­­ comandanţi şi activişti de partid din armată. Ex­­primînd mîndria patriotică a mili­tarilor pentru marile realizări obţi­nute de oamenii muncii din patria noastră în construirea socialismu­lui, adeziunea lor deplină la în­treaga politică, internă şi externă, a Partidului Comunist Român, vor­bitorii au relevat hotărîrea tuturor ofiţerilor şi ostaşilor forţelor ar­mate de a nu precupeţi nici un efort pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului, pentru înde­plinirea, în cele mai bune condi­­ţiuni, a nobilei misiuni încredin­ţate de popor. In acest spirit ei au analizat activitatea desfăşurată pînă acum, în unităţi şi mari uni­tăţi, au subliniat căile şi metodele pentru continua perfecţionare a pregătirii profesionale şi politice a militarilor patriei noastre. In cuvîntul său, generalul-colo­nel Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a subliniat rezultatele obţinute de militari în pregătirea de luptă şi politică în ciclul de in­strucţie care s-a încheiat şi a înfă­ţişat sarcinile care stau în faţa forţelor armate în perioada urmă­toare. Primit cu vii şi puternice aplau­ze, a luat cuvîntul, în înche­ierea lucrărilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. Dragi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid şi de stat pe dv., pe toţi ofiţerii, sub­ofiţerii şi soldaţii armatei noastre populare (Aplauze, urale). Adunarea la care participă ca­drele de bază ale armatei a făcut bilanţul activităţii desfăşurate pen­tru ridicarea pregătirii de luptă şi politice a trupelor. Din rapoar­tele prezentate­­ şi din cuvîntul vorbitorilor au reieşit multe as­pecte pozitive, privind atît activi­tatea de pregătire de luptă şi po­litică, cit şi întărirea disciplinei şi ordinei militare, în expunerea tovarăşului Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, au fost arătate pe larg rezultatele obţinute în perioada precedentă, succesele înregistrate de unităţile şi marile unităţi ale Forţelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Ro­mânia. Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punctele de vedere, că ar­mata patriei noastre este pregătită pentru a-şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea faţă de popor, faţă de patrie. (Aplauze). După cum ştiţi, partidul şi gu­vernul acordă o atenţie deosebită înzestrării armatei cu tehnica de luptă necesară. In general, putem aprecia că înzestrarea actuală cu armament, mai cu seamă cu cel clasic, este satisfăcătoare. Unităţile noastre militare dispun de mijloa­cele necesare pentru a putea în­deplini cu succes orice misiune de luptă. In mod deosebit consider ne­cesar de subliniat faptul că dis­punem de un corp de ofiţeri cu înalte calităţi, cu o bună pregă­tire tactică, cu solide cunoştinţe militare şi politice, ataşaţi trup şi suflet intereselor poporului român, hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste îndatorirea de a apăra cu­ceririle revoluţionare ale maselor. (Aplauze). De asemenea, subofiţe­rii, toţi militarii sunt animaţi de un înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-şi însuşi cunoş­tinţele de care au nevoie spre a în­deplini orice misiune de luptă, a-şi face datoria faţă de patrie. Putem spune cu satisfacţie că întreaga noastră armată — ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi — temeinic pregătitei, strîns unită în jurul partidului şi guvernului, corp comun cu în­tregul popor, urmează neabătut po­litica internă şi externă a Parti­dului Comunist Român şi a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia. (Aplauze puternice). Doresc să exprim satisfacţia de­plină a conducerii de partid şi de stat pentru nivelul înalt de pre­gătire al tuturor militarilor noştri, pentru rezultatele bune obţinute în pregătirea militară şi politică, în ridicarea capacităţii de luptă a trupelor , vă felicit din toată ini­ma pe dv., pe toţi ofiţerii, subofi­ţerii şi soldaţii armatei noastre so­cialiste. (Aplauze, urale). Tovarăşi, După cum ştiţi, ne aflăm în al doilea an al planului cincinal. Pri­mul an s-a încheiat cu realizări importante, cu depăşirea sarcinilor de plan în industrie, în agricul­tură, cu succese în toate sectoarele activităţii sociale. De asemenea, producţia industrială în primele patru luni ale acestui an repre­zintă 113 la sută faţă de produc­ţia perioadei similare a anului 1966. în întreaga ţară se desfăşoa­ră o activitate intensă pentru în­făptuirea sarcinilor trasate de Con­gresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc realismul prevederilor Congresului şi­­totodată evidenţia­ză faptul că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi chiar depăşi obiectivele planului cincinal. Cu toate acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în valoare, pot determina un ritm şi mai înalt de dezvoltare a patriei noastre. Aşa cum s-a subliniat la Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Cen­tral, este necesar să acordăm mai multă atenţie creşterii eficienţei economice a întregii noastre activi­tăţi. Trebuie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să ob­ţinem o producţie mai mare, un beneficiu mai ridicat. In aceasta constă eficienţa unei bune activi­tăţi economice. Numai astfel vom asigura condiţii pentru dezvoltarea în ritm tot mai înalt a economiei noastre, numai astfel ne putem apropia intr-un termen mai scurt de ţările avansate din punct de vedere economic. O atenţie deosebită acordăm bu­nei organizări a producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, întăririi disciplinei în pro­ducţie. In primele patru luni pro­ductivitatea a crescut cu 10 la sută, ceea ce reprezintă un nivel supe­rior prevederilor planului. Dar trebuie să spunem că şi în acest domeniu mai avem încă rezerve mari. In multe întreprinderi şi in­stituţii forţa de muncă nu este folosită în mod raţional. Pentru un produs sau o activitate care ar putea fi executate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înţeles că nu putem admite o asemenea stare de lucruri dacă dorim să asigurăm un mers îna­inte tot mai rapid al patriei noas­tre. Or, întregul nostru popor doreşte să lichideze cit mai iute moştenirea regimului burghezo-mo­­şieresc, să ajungă într-un timp cit mai scurt la nivelul ţărilor econo­­miceşte dezvoltate, să creeze con­diţii pentru desăvîrşirea şi perfec­ţionarea construcţiei socialiste, pentru trecerea la comunism. (A­­plauze). Timpul de lucru­ de 8 ore nu este peste tot folosit în mod raţional. După constatările făcute în multe întreprinderi şi instituţii, în fapt se lucrează 7 ore şi în unele locuri chiar mai puţin. Aceste stări de lucruri au determinat Comitetul Central şi guvernul să adopte re­centa hotărîre care reglementează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asigură întărirea disciplinei în producţie şi în muncă şi, impli­cit, creşterea productivităţii mun­cii sociale, îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. Desigur tovarăşi că în perspec­tivă — probabil la elaborarea­ viito­rului plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo trebuie însă să asigurăm folosirea lui cît mai raţională. Reducerea în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organizat, prin în­tărirea disciplinei, nu pe calea indisciplinei și a dezordinii. Iată de ce considerăm că tocmai în ve­derea reducerii în perspectivă a timpului de lucru, ordinea și dis­ciplina în muncă sunt absolut indis­pensabile. Numai astfel se va putea aborda în viitor această problemă în mod raţional şi eficient. Partidul şi­ guvernul au luat o serie de măsuri privind îmbunătă­ţirea conducerii activităţii econo­mice, perfecţionarea organizării şi planificării sectorului agricol de stat, intensificarea comerţului ex­terior şi altele. Toate aceste mă­suri au drept scop să aşeze pe baze ştiinţifice întreaga activitate eco­nomică şi socială, să asigure folo­sirea cît mai judicioasă a mijloa­celor materiale, financiare şi a for­ţei de muncă în vederea îndepli­nirii în cele mai bune condiţiuni a directivelor trasate de Congresul al IX-lea al partidului, a accele­rării progresului multilateral al României socialiste. In mod deosebit ne preocupăm de ridicarea nivelului de viaţă al oa­menilor muncii. Anul trecut veni­turile oamenilor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decît în 1965, cele ale salariaţilor crescînd cu 11 la sută. De la începutul acestui an se aplică noul sistem de pensio­nare, care prevede îmbunătăţirea regimului general de acordare a pensiei, precum şi mărirea pensiilor actuale — măsură de care, după cum ştiţi, au beneficiat şi ofiţerii şi subofiţerii pensionari. Au fost mă­rite salariile la unele categorii de salariaţi, s-au redus preţurile la o serie de produse industriale. Comi­tetul Central şi guvernul au în ve­dere ca în lunile următoare să adopte măsuri de ridicare a sala­riilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca încă în acest an să realizăm sarcina pusă de Con­gresul al IX-lea al partidului de a ridica plafonul minim al salariilor la 700 de lei. Realizarea acestei mă­suri în 1967 în loc de 1968—1969 cum era prevăzut în Directivele Congresului al IX-lea se datoreşte rezultatelor bune obţinute în dez­voltarea economiei, posibilităţilor create prin creşterea productivităţii muncii şi ridicarea eficienţei eco­nomice. Pe această cale s-au putut crea mijloacele necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o considerăm deosebit de importantă. (Aplauze). Punînd în centrul activităţii sale preocuparea pentru dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor eco­nomiei, partidul se îngrijeşte tot­odată de dezvoltarea ştiinţei, în­văţământului, culturii, de perfec­ţionarea continuă a întregii acti­vităţi sociale. Este cunoscut că construirea so­cialismului, a comunismului este strîns legată de folosirea a tot ceea ce a creat mai bun societatea ome­nească. A construi socialismul, co­munismul înseamnă a organiza în­treaga activitate socială pe baza celei mai înalte ştiinţe şi culturi naţionale şi universale. Numai ast­fel noua societate îşi va dovedi superioritatea, va asigura bună­starea oamenilor muncii, va de­monstra că este societatea cea mai avansată din lume. (Aplauze). (Continuare în pag. a IlI-a) C­uvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Conducătorii de partid şi de stat Intîmpinari cu căldură de participanţii la adunare MASH OFERITA DE C.C. AL P.C.R., CONSILIUL DE STAT SI CONSILIUL DE MINISTRI Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România au oferit miercuri seara o masă­ în saloanele Consiliului de Miniştri, în cinstea participanţilor la adu­narea activului de bază al Forţelor Armate. Au­ participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil,­­ Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Au participat, de asemenea, ge­nerali în rezervă. In timpul mesei, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer, a rostit un toast, în care a subliniat că activitatea ar­matei noastre se bucură de o înaltă apreciere din partea partidului şi statului, apreciere exprimată în cadrul adunării activului de bază al Forţelor Armate prin glasul cel mai autorizat­­ al secretarului ge­neral al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a relevat, în continua­re, că armata română este astăzi mai solid şi mai conştient ca oricînd integrată în aspiraţiile poporu­lui nostru. O importanţă deose­bită pentru această unitate indes­tructibilă între popor şi armată o constituie faptul că fiecare ostaş al ţării este îrn acelaşi timp un soldat credincios al partidului. In toastul său, general-colonel Ion Ioniţă, ministrul forţelor ar­mate, a exprimat recunoştinţa fier­binte a soldaţilor, subofiţerilor, ofiţerilor şi generalilor armatei noastre pentru grija deosebită ma­nifestată de conducerea partidului şi statului faţă de forţele armate ale patriei noastre. Ministrul for­ţelor armate a dat glas angaja­mentului solemn al armatei de a munci cu pasiune şi perseverenţă pentru perfecţionarea continuă a măiestriei militare. Armata noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, este oricînd gata să îndeplinească orice misiu­ne încredinţată de partid şi gu­vern, să apere cuceririle revoluţio­nare ale poporului, libertatea­­şi suveranitatea sa naţională. A luat­ cuvîntul, de asemenea, amiralul în rezervă Petre Bărbu­­neanu, cel mai vîrstnic dintre par­ticipanţii la întîlnirea cu activul Forţelor Armate. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Miniştri, *­­ * Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ministrul afacerilor economice al Olandei Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri după-amiază pe mi­nistrul afacerilor economice al O­­landei, Leo de Block, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Gheor­ghe Cioară, ministrul comerţului exterior. A fost de faţă Joost B. Haverkorn van . Rijsewijk, amba­sadorul Olandei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost discutate posibilităţile de dezvoltare a rela­ţiilor româno-olandeze, exprimîn­­du-se dorinţa de extindere a co­laborării dintre cele două ţări, pre­cum şi unele probleme privind si­tuaţia actuală internaţională, întrevederea a decurs intr-o at­mosferă cordială. (Agerpres)

Next