Scînteia, iulie 1967 (Anul 36, nr. 7388-7418)

1967-07-01 / nr. 7388

PROLETARÍ DÍN TOATE TÁRÍLE. U NÍTÍ-V Â! ^ 0 0 ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. ancheta economică I pag. v-vi EVALUĂRI Fi O T I Y/ F Povestire de 1 1 w tai Traian Coşovei care denaturează eficienţa economică a unor investiţii Problema in discuţie — evaluarea corectă, pe baze reale, a costului utilajului şi instalaţiilor noilor obiective industriale — prezintă o importanţă deosebită în politica de investiţii a statului. Este suficient să menţionăm că în ansamblul cheltuielilor de investiţii utilajele şi instalaţiile au o pondere predominantă, existînd tendinţa de creştere a acesteia, pe seama reducerii proporţiei valorii lucrărilor de construcţii. Orice denaturare sau evaluare greşită a costului utilajelor şi instalaţiilor determină o neconcordanţă intre fondurile alocate pentru noile obiective şi cele efectiv utilizate ; drept consecinţă, se solicită supli­mentări de fonduri de la bugetul statului pentru acoperirea diferenţelor, sau se creează economii fictive. Ridicăm problema evaluării costurilor utilajelor şi instalaţiilor, deoarece, în prezent, pe întreaga filieră, de la proiectare pînă la execuţia acestora, pornind de la interese înguste, unele institute de proiectare sau uzine constructoare de maşini folosesc anumite artificii menite să pună intr-o lumină favo­rabilă activitatea lor, în detrimentul efectului economic in realizarea noilor obiective industriale. Pen­tru a depista ce anume anomalii persistă — favorizate şi de legislaţia în vigoare privind evaluarea acestor cos­turi — am întreprins o anchetă la Institutul de proiec­tări de uzine şi instalaţii metalurgice, Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini şi în unele întreprin­deri constructoare de maşini, aducind în discuţie cîteva aspecte ale problemei amintite.­ ­ CUM ÎȘI FACE LOC ARBITRARIUL Ne-am oprit mai Intîi la IPROMET, deoarece acest institut are de exe­cutat un volum important de pro­iecte pentru noile obiective siderur­gice. Mecanismul evaluării ni l-a expus ing. Mircea Encioiu, șeful sectorului tehnologic al institutului. — Consider binevenită această an­chetă, deoarece este necesar să se pună ordine în acest dorr­eniu — ne spune el la început. Practic, există trei categorii de utilaje : 1) înscrise în catalog, 2) cele care se pot corela cu unele utilaje din catalog și 3) uni­cate. Numai ultimele două ridică pro­blema evaluării... Sunt, însă, diferite puncte de ve­dere în ce priveşte modul practic în­­ care se face această evaluare. In ge­neral, la fiecare dintre cei care concură la stabilirea preţurilor se­­ manifestă tendinţa de a obţine o­­ falsă eficienţă economică în dome­niul lor de activitate. Iată, succint, cîteva păreri care demonstrează a-­­ ceastă tendinţă. OPINIA PROIECTAN- ; TULII! ; — Noi respectăm cerinţele legale privind evaluarea — arată ing. En­cioiu. Preţul de deviz se stabileşte de proiectant prin corelare sau prin 1­1 calcule amănunţite pe elemente de­­ cost la preţurile in vigoare. Devizul 3 îl trimitem la una dintre uzinele con-­­ structoare de maşini ca să avizeze­­ preţul stabilit de noi. Deseori, uzina 5­ avizează acest preţ fără o analiză a­­c­mănunţită, deoarece nu are nici o­­ răspundere în respectarea avizului dat. Dar, căutînd să-şi asigure anu­­mite avantaje, propune preţuri mult mai mari. Chiar preţurile majorate sunt însă modificate după ce s-a fac­­­bricat utilajul, bineînţeles în sensul măririi lor. La rîndul său, acest preţ­­ trebuie aprobat de ministerul de re-­­ sort pe baza argnvientutort uzifteix ! Ministerul aprobă, de obicei, în ju- ţ rul preţului avizat... Cu alte cuvinte, proiectantul carcu- l lează preţul de deviz, cere avizul­­ unei uzine, aceasta îl dă cu uşurinţă. f Astfel se creează „baza legală" pen- .­ tru deschiderea finanţării investiţiei.­­ Deci, formalismul In stabilirea pre­ f fului de deviz îşi face loc chiar din­­ momentul evaluării de către proiec-­­ tant a costului utilajului sau instala- = tiei. Satisfacţie, dorinţă de a munci mai bine pentru ţară şi pentru noi — La ora asta — i-a declarat co­respondentului „Scînteii“ un munci­tor de la „Automatica“ — nu veţi găsi nicăieri, în nici un colectiv din ţară, vreun muncitor care să nu fi aflat de noua Hotărîre cu privire la mărirea salariilor mici, să nu o fi comentat ; am citit cu toţii textul Ho­­tărîrii, ne-a interesat pe toţi, chiar şi pe cei calificaţi, care avem salariu mai mare. — Alcătuim cu toţii o mare fami­lie, a spus tînăra arhivară Elena Pa­­tache, şi vă închipuiţi cît ne bucură faptul că veniturile noastre au spo­rit cu trei miliarde si cinci sute de milioane lei anual, datorită majorării pensiilor, a unor salarii, reducerii unor preturi si, recent, plusului de 1,2 miliarde lei adus de Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român si Consiliului de Miniștri. Mama mea este văduvă ; pe lingă pensiile fraţilor mei, am căpătat şi eu acum un spor de sa­lariu. Fiecare spor se adaugă la cele­lalte şi, pe planul familiei noastre, reprezin­tă un cîştig care se face simţit. De fapt, încă înainte de a intra în incinta „Automaticei", am cules pri­mul comentariu de la omul aflat la poartă . — Dacă vă duceți înăuntru — a spus portarul Dumitru Dumitrache — veti constata că toti muncitorii noştri au salarii mai înalt­e decit cele prevăzute în Hotărîre. Eu însă, laolaltă cu soţia mea, căpătrim un spor dublu, pentru că si ea se află în aceeasi categorie de salarizare cu mine şi cu alţii, care avem munci administrative, la curăţenie. Tudora Ion, femeie de serviciu, ne declară simplu : „ Sporul reprezintă mai mu­lt de­cit pîinea de zi cu zi pentru într­­ea­­ga mea familie. Dacă la întreprinderi ca „Autom­­a­tica“ majorarea nu-i cuprinde Pe muncitorii propriu-zisi, în schimb — asa cum preciza si textul Hotărî­­rii — de acest spor vor beneficia în an. *)­­Porţie mai însemnată categorii lars,­­ de muncitori din Industria uşoară f­i■ alimentară, din construcţii, transpor­turi, telecomunicaţii si alte domenii '• La fabrica de tricotaje „Moldova“ , de pildă, sporul îmbrăţişează un nu­măr mai mare din totalul persona­lului.­­ Specificul muncii la bobinat, relansat, împachetat, curăţat şi alte secţii face ca aici să lucreze un nu­măr mai mare de femei necalificate, ne spune Aglaia Pană. Eu împreună cu soţul meu vom realiza un spor lunar de 150 lei, care contează la un buget ca al nostru. întrebati-le si pe Elena Gorea si Maria Dumitriu, mame a cite doi copii, si veţi vedea cum prevederile astea ne-au încălzit sufletul. Ne dăm seama că banii ăştia n-au putut ieşi din altă parte decit dintr-o sporire a avuţiei ţării, a producţiei. Trebuie să ne dăm osteneala să lucrăm si mai bine ca să sporim si mai mult această avuţie, să dăm posibilitate conducerii de partid şi de stat să ducă şi mai de­parte programul de creştere a nive­lului de trai. Banii aceştia ne vin cu un an mai devreme decit prevedea planul cincinal. De noi depinde să înlesnim şi alte depăşiri : vă închi­puiţi cu cită însufleţire vom lucra ! — înainte de a trece la socoteli concrete — ne spune Francisc Toth, de la Trustul de construcţii nr. 1 Cri­­şana — vreau să vă spun ceva des­pre calificare. Eu sunt necalificat și lucrez într-o grupă de zidari din Oradea. Orice ban primit în plus mă ajută nu numai să trăiesc mai bine, dar, trăind mai bine, să pot și eu să-mi ridic nivelul de cultură și de pregătire. Chibzuisem cu maică-mea. F. S. (Continuare în pag. a IlI-a) A UZINE­­I CONSTRUCTOARE — Proiectantul face corelarea cu­­ ceea ce ii convine, pentru a obţine­­ un preţ de deviz cit mai redus — , afirmă ing. Paul Florescu, director­­ comercial al uzinei „23 August"- 1 Bucureşti. De cele mai multe ori se­­ cer urgent avizările, fără a se pune la dispoziţia uzinei elementele de­­ calcul necesare. Și încă un aspect:­­ uzina avizează un preț mai ridicat,­­ dar proiectantul lasă în caietul de­­ sarcini tot cît a prevăzut el, cît îi­­ conțune... A MINISTERULUI11 — La baza stabilirii preţului infor-­­ mativ stă, adesea, o documentaţie ex­­traordinar de sumară — susţine tov.­­ Gheorghe Nestorescu, director al Di-­­ recţiei plan financiar-preţuri din Mi- ţ nisterul Industriei Construcţiilor de ■­ Maşini. Institutele de proiectări sunt­­ interesate ca utilajele proiectate să­­ fie cît mai ieftine , de aceea „uită“­­ să prindă anumite elemente, sau nu fac corelări corecte. Pe de altă parte,­­ uzinele „umflă“ prețurile, pentru a-și­­ spori artificial rentabilitatea... t­elegrama Tovarăşul Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a trimis o telegramă preşedintelui Republicii Somalia în care se spune : In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al­­ poporului român şi al meu personal adresez Excelenţei Voastre căldu- r roase felicitări şi cele mai bune urări de prosperitate şi progres poporu-­­ lui somalez prieten, cu prilejul celei de-a Vll-a aniversări a procla-­­ mării independenţei Republicii Somalia. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea că bunele­­ relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă în inte-­­­resul ambelor popoare, al înţelegerii şi colaborării internaţionale. " § UMFLAREA COSTURILOR | Merită să precizăm că diferențele­­ de „evaluări“, cu care se fac adevă- | rate jonglerii, nu sunt deloc neglija- ji bile. Un exemplu : IPROMET a sta-­­ bilit în deviz pentru produsul „mese e turnate — proiect 21096/1967“, pe baza­­ unei corelări perfecte, preţul de 15­0 lei/kg. Proiectul a fost trimis la avi- I zare uzinei „23 August" care a avizat E ...35 lei/kg — deci mai mult decit­­ Gheorghe RADEL (Continuare în pag. a IH-a) într-una din secțiile Filaturii Române de Bumbac din Capitală Foto: Agerpro* niltT!!TI!lfîTIIlTiTli[imillîliliri!riinillllliriTriTTTnTTTnirTTnTnTT iiiiiii niniRiiiflniiiiiiiiHiii im Noţiunea productivităţii in cercetarea ştiinţifică V 9 Un factor important, ca- I re determină de la început­­ productivitatea muncii şli-I inţifice, este precizarea di­li­recţiei în care trebuie în-I dreptat efortul intelectual.­­ Ea poate fi asigurată prin I stabilirea judicioasă a te­oi maticii cercetării ştiinţifi-I ce. In cadrul ştiinţelor teh-I nice, în domeniul mecani-3 cii fluidelor, de pildă, se I încearcă la noi abordarea I unor probleme care deşi I sínt de mare actualitate şti­­­inţifică, cum sínt aerodina-I mica super şi hipersonică,­­ magnetogazodinamica etc. I nu promit totuşi rezultate e-I ficiente cu mijloacele noas-I tre şi nici nu vor putea a­j vea prea curînd aplicaţii­­ în economia noastră naţio-3 nală. Abordarea lor se da-I torează teoriei „omnipre-3 zenței" care cere ca cer­­ cetarea să-și afirme pre-I zența în cit mai multe do-I menii. Efectul este însă e-3 xact contrar, deoarece re-I zultatele discutabile ce pot I fi obţinute în astfel de do-1 menii sunt mai degrabă e-1 chivalente cu absenţa noa-I stră. A căuta să cuprindem a în preocupările noastre to­­­talitatea sau quasi-totalita-I tea problemelor din dome-I niu] respectiv. înseamnă, I de fapt, să ne dispersăm, a să lucrăm superficial şi să a nu putem desăvîrşi şi fi-i naliza nici una dintre per-I cetări, mai riles cînd aces-I tea trebuie verificate prin I experiențe numeroase și a delicate. Trebuie să recu­se noaste1« că dezvoltarea u-I •.. nor sWwr amar» /-‘estipeW ij experimentării ft aceste ! domenii este neratională, I deoarece fondurile care Ie i necesită ar fi mult mai u-­ tile finanţării unor cerce-I tări experimentale care au 3 aplicaţie în ţara noastră. In locul temelor arătate I mai sus, consider că, în­­ mecanica fluidelor, efortu-i rile ar trebui accentuate in I cercetările teoretice şi ex-3 perimentale privind lubri-I ficaţia maşinilor, îmbunătă-­ tirea şi tipizarea ventila-I toarelor centrifugale in-3 ing. Şerban SĂNDULESCU cercetător ştiinţific principal la Institutul de Mecanica Fluidelor dustriale, pneumatica şi pneumonica (de mare ac­tualitate în automatizării, transportul pneumatic prin conducte, scurgerile de­­versoare (problemă impor­tantă în construcţia de baraje) ş. a. care, datorită aplicabilităţii şi valorifică­rii imediate, oferă muncii ştiinţifice o productivitate­ sporită. In cazul cercetărilor fun­damentale, criteriul obiş­nuit de apreciere a efica­cităţii este numărul şi vo­lumul lucrărilor publicate. Deşi „obiectiv“, acesta este totuşi un criteriu superfi­cial, deoarece ponderea principală revine nu numă­rului de pagini, ci valorii intrinseci a lucrărilor, con­ţinutului lor. Ideile noi pe care le aduc cercetările fundamentale, metodele de calcul pe care le dezvoltă, efectele şi fenomenele noi pe care le pun, în eviden­ţă, trebuie apreciate, fie prin contribuţia pe care o aduc la lărgirea sferei cu­noştinţelor noastre, fie prin fundamentarea unor cercetări cu caracter apli­cativ sau a unor realizări t tehnice. Pe­ această linie se­ înscriu, de pildă, cercetări­le efectuate de un colectiv de la Centrul de mecanica solidului al Academiei ca­re, pornind de la lucrări teoretice, a stabilit o nouă metodă de calcul al cup­toarelor rotative de klin­ke. Aplicarea acestei me­tode a permis unui colec­tiv de proiectanţi să cal­culeze cuptoare moderne de mare capacitate şi des­chidere, astăzi în funcţiu­ne la fabricile de ciment de la Bicaz, Fieni, Tg. Jiu, Medgidia, dînd bună parte i% din producţia noastră de­­ ciment. „ Productivitate sporită în­­ munca ştiinţifică înseamnă te ?i evitarea unor paralelis- j­­me inutile în cercetare ca- § re duc la irosire de mun- g -A şi fonduri. Este adevă-­­ rat că, în urma dezvoltării­­ impetuoase a ştiinţei din § ultimele decenii, au apărut­­ unele ştiinţe de frontieră :­­ fizica plasmei, aerotermo- -g chimia etc., care operează­­ cu noţiuni şi metode spe- - cifice mai multor ramuri g sie ştiinţei. Aceasta nu g justifică însă ca aceeaşi g problemă, eventual cu mici g deosebiri, să fie studiată s simultan şi independent in g două institute. Este, spre g exemplu, cazul unor pro- 1 bleme referitoare la gazele ju­rarefiate și ionizate care­­ constituie, în același timp, i preocuparea unor colective g ale Institutului de mecani- p ca fluidelor si Institutului s de fizică-București. Cind s se ivesc astfel de cazuri, I iar ambele institute cerce- | tează aspecte diferite, deşi­­ adiacente ale aceleiaşi pro- | bleme, se impune organiza- i rea unei colaborări strinse 5 între colectivele respecti-­­ ve, care pot să-şi unească | eforturile, să facă schimb­­ de cunoştinţe şi idei şi fo- 1 fosi acelaşi laborator. Ast- | fel se va asigura o produc- ta­tivitate sporită a muncii­­ ştiinţifice, evitîndu-se inu- p­tile eforturi paralele. încă un factor de mare ţi însemnătate pentru pro- p ducti­vitatea­­muncii ştiinţi- 3 fice reprezintă înlănţuirea i logică a diver­selor faze ale­­ cercetării, puţind contribui la la creșterea ei substantia- a lă, la o finalizare mai ra- § pidă și mai corectă a re- | zultatelor. Pentru ilustrare , ne putem referi la proble- p­ma recoltării stufului în­­ Delta Dunării. S-a trecut­­ la exploatarea acestei ma- | terii prime fără a se face | o cercetare complexă prea- § ________________• | (Continuare în pag. a IV-a) |C li 111ÍI LLlli>illillííIÍBJ Ur.lil Hilf i ÜJ Ulilti 11 lIUID iui lilllüil UI lílliíl ‘ ült IlilLîJ Alianţa inerţiei opinii Cine nu admiră traiectoria spec­taculoasă parcursă de România în ultimele două decenii de regim so­cialist ? Mica „Belgie a Orientului“ a intrat, la început mai timid, mai anevoios, apoi cu o vertiginoasă au­­topropulsie, pe orbita civilizaţiei mo­derne. Vechea stare de latenţă so­­cial-economică s-a lichidat, un pu­ternic stimul economic, politic, mo­ral străbate organismul societăţii,­­ răscoleşte straturile populaţiei, clo­coteşte în toracele ţării. Simptomele insuficienţei coronariene de odini­oară au dispărut. Sîngele pulsează viguros în aorta României socialiste, inima naţiunii bate ritmic, viril. Biologia socială ne avertizează însă asupra posibilităţii recidivării unor viruşi şi a apariţiei altora, cerîn­­du-ne să cultivăm permanent anti­corpii cu ajutorul cărora societatea noastră poate infringe orice maladie. In acelaşi timp cere să ne reglăm respiraţia după ritmul de mişcare al lumii. Sensul superiorităţii socialis­mului rezidă tocmai în capacitatea de a evita osificarea societăţii, de a-i spori mobilitatea. Socialismul este, în etapa actuală, un perma­nent proces de perfecţionare socială, de ameliorare a relaţiilor de produc­ţie şi a relaţiilor dintre oameni, de flexibilizare a aparatului administra­tiv înclinat să alunece spre birocra­ţie, de adaptare la evoluţia ştiinţei, a forţelor de producţie, a omului. Tocmai aceasta este, de altfel, esen­ţa preocupărilor cu caracter politic şi organizatoric ale partidului şi statului român în perioada desăvîr­­şirii construcţiei socialiste. Partidul comunist promovează mă­suri de descentralizare economică, de simplificare a relaţiilor dintre in­stituţiile centrale şi unităţile de pro­ducţie, de eliminare a zăgazurilor administrative artificiale şi a facto­rilor de stînjenire reciprocă a dife­ritelor organe. Se cultivă o atitu­dine ştiinţifică, de înţelegere a sen­sului legilor obiective economice şi sociale, de respectare a comanda­mentelor lor. Se combate actul de violenţare a legităţii care determină legile să se disimuleze, să capete căi de manifestare ocolite, necontrolabi­le şi imprevizibile, să genereze ano­malii, mici monştri organizatorici. Partidul curăţă terenul vieţii socia­le de obstacole , înlătură ceea ce baricadează sau sufocă iniţiativa, in­teligenţa, eficienţa activităţii crea­toare, ceea ce împiedică satisfacerea armonioasă a cerinţelor societăţii. Un şuvoi puternic de aer proaspăt pătrunde în toate compartimentele. Sunt forţate ferestrele unor încăperi , mult timp claustrate. Ferestre bă- Eg!­tate în cuie, lipite cu benzi de hîr­­îi­ fie de cei care au fobia curentului,­­| a mişcărilor de aer. Atmosfera în­ g chisă, stătută, uşor fetidă a camere- § lor în care nu s-a măturat de mult şi cu care plămînii şi simţul olfactiv­­­ al locatarilor s-au acomodat, este pri-­jjj menită. Unii se ridică buimaci din paturile desfăcute în care au hiber­nat îndelung, încercînd în zadar să-şi a acopere goliciunea cu plăpumi groa­­to­­se. Pocnesc la perete uşi prin care priviri străine nu mai pătrunseseră­­ de mult şi dincolo de care domnea jg un clar-obscur ocrotitor şi narcoti­­zant. Un vînt puternic alungă praful aşezat pe lucruri, hîrtiile adunate în Ig colţuri, gunoiul nestrîns. Vîntul pu- jg rificator al spiritului raţional îm­prăştie grămezi de prejudecăţi, ca­­ pe grămezile de frunze moarte, ros- 8 togolindu-le în rigolă. Furtune pu- jgj ternice aruncă jeturi, spălînd mîlul g birocraţiei. Se împrăştie pîclg nepă- ° sării, a toleranţei, la adăpostul că- jaj reia ugerul statului e muls şi de u­­nele mîini hrăpăreţe sau de­­ mîini indolente ce lasă să curgă în gol, să g­ude pămîntul, laptele trudei tuturor. jgj Dar motorul acestui curent social primenitor nu sînt elementele natu­ gj rii, ci oamenii. Cei ale căror aspi­raţii se integrează aspiraţiilor gene­rale, ale căror mentalităţi şi inte­rese se calchează pe cele exprimate de partid. Partidul isi poate înfăptui programul său inovator, îndrăzneţ, creator, îşi poate materializa ideile je înaintate numai prin oameni, cu a­­jutorul lor, prin acţiunea lor. jj| Dumitru POPESCU (Continuare in pag. a II-a) Căldură mare... Au venit căldurile. Răcorirea trupului e o treabă dificilă, fiindcă la ştranduri e aglomeraţie. Mergi pînă acolo în aglome­raţie, stai aglomerat şi te în­torci aglomerat. De vină, e­­vident, sînt căldurile, precum şi amatorii de ştrand , dacă n-ar ţine toţi să meargă mai ales în zilele libere­­şi căl­duroase, dacă ar mai alege, prin rotaţie, şi cite o zi ploioasă, ar încăpea mai mulţi. Afară de această vină ca­pitală, s-o mai examinăm şi pe una mică de tot : capa­citatea ştrandurilor. Pe hîr­­tie, stăm bine. Pe nisip, ceva mai prost. De fapt, nici pe hîrtie nu e o situaţie strălucită. Ca­pacitatea ştrandurilor bu­­cureştene, în versiunea­­ I.C.A.R.-ului, ar fi de 1­62 500 locuri. Cifra poate apărea mare în ochii unui elev care are nota 4 la geo-­­ grafie, din cauză că n-a­­ ştiut că Bucureştii, în pri­măvara anului trecut, depă­şise numărul de 1,5 milioa-­­ ne locuitori. Din această cifră puteţi ■ însă scădea fără grijă 18 000­­ de locuri, cit reprezintă pe ■ hîrtie ştrandul lacului Tei,­­ în prezent rămas pe uscat ;­­ gospodarii I.C.A.R. speră,­­ după o manevră nedibace I cu digul de acolo, să termi­­­ne noul stăvilar la 1 iulie­­ şi recunosc că pînă atunci­­ capacitatea pe care o pose­­­­ă — pe hîrtie — este de 44 500 locuri. între acestea, cinci mii de locuri sînt re­prezentate de Snagov, pînă la care transportul e ceva mai dificil şi unde, totuşi, cu ajutorul vecinilor noştri ploieşteni, capacitatea se dovedeşte neîndestulătoare în raport cu populaţia şi cu spaţiul, berechet, rămas li­ber pentru eventuale extin­deri. Realitatea este însă că gospodarii Capitalei, în ce priveşte ştrandurile, au pre­ferat să se consoleze cu si­tuaţii amăgitoare şi să nu privească în faţă faptele cu­noscute de cetăţean. Care sunt aceste fapte ? Un ştrand existent la rondul Coşbuc, care avea trei bazine, a fost desfiinţat. Altul, identic, de la Gara de Est, a rămas cu un singur bazin rezervat pentru U.C.F.S. Ciurelul a­­bia urmează să fie dat în folosinţă. Bazinul mic de la Sfinţii Voievozi, pus la în­­demîna publicului în situa­ţiile I.C.A.R., în realitate e deschis pentru public doar duminica , alt bazin modest, Meitzer, a fost şi el desfiin­ţat înainte de a fi căpătat în loc altul mai bun. Teiul e momentan scos din circu­laţie, iar toate ştrandurile care existau pe Herăstrău, ca să se păstreze frumuse­ţea peisajului, au fost des­fiinţate. Sergiu FARCAŞAN Continuare in pag. a Vll-a UZINE In junglă CORESPONDENTA DIN HANOI r»F i a adrian m\Fsrii O uzină dispersată — iată ţelul călătoriei organizate de gazdele vietnameze dis-de-dimineaţă, ţinîndu-se seama de riscul unor raiduri americane. De altfel, este motivul pen­tru care viaţa citadină e mai intensă în zorii zilei şi în orele de seară. Parcurgem astfel cu greu străzi aglomerate, deşi soarele încă nu a răsărit. Ieşind pe una din porţile Hanoiului ne aflăm în mijlo­cul complexului industrial Ha Dong, alcătuit din uzina de maşini unelte şi mai multe întreprinderi de bunuri de consum, care a fost în ultimul timp bombardat cu sălbă­ticie. Numai în cursul unei singure acţiuni piraţii aerului au lansat aici, pe o suprafaţă de circa un kilometru pătrat, peste 50 de bombe explozive, unele de trei mii de livre greutate, şi 100 bombe cu bile. In limbajul oficial al co­municatelor americane acţiunea a fost calificată drept un raid masiv asupra unei garnizoane şi construcţii militare, afirmaţie ce încearcă să ascundă opiniei publice mondiale, tot mai îngrijorate de extinderea şi intensificarea bombar­damentelor, un nou aspect al planurilor agresive america­ne , încercarea de a distruge sistematic întreprinderile pro­ducătoare de bunuri de consum pentru populaţie, în scopul de a o lipsi de cele necesare traiului. Scheletele metalice contorsionate de explozii ale halelor, situate la cîteva sute de metri de şosea, ne fac să ne între­­rupem călătoria pentru cîteva minute. Străbatem această distanţă în zig-zag, ocolind la fiecare pas craterele ce au răscolit pămîntul. De jur împrejur cîmpuri de orez şi nici un obiectiv militar. La mică distanţă, blocuri muncitoreşti pustii, unele în ruine. Un mic institut de cercetări alimen­tare, distrus şi el, ca şi pagoda din imediata apropiere şi cimitirul ce-o înconjoară. Intre zidurile sale arse o statuie a lui Buda a scăpat ca prin minune. Această imagine dezo­lantă mi-a readus aminte de declaraţia preşedintelui S.U.A.: „Noi nu avem deloc dorinţa de a devasta ceea ce poporul din Vietnamul de nord a construit cu mare greutate“. O declaraţie pe care realitatea tragică o dezminte necruţător. (Continuare în pag. a Vll-a) " .' . . . ' • . . , , . I i­­ , ) Telegramă Domnului Lester PEARSON Prim-ministru al Canadei OTTAWA Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a zilei Confede­raţiei Canadei, vâ transmit, domnule prim-ministru, în numele meu personal şi al poporului român, urări de sănătate şi fericire pentru dv. personal şi de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next