Scînteia, septembrie 1967 (Anul 36, nr. 7449-7478)

1967-09-01 / nr. 7449

IMPORTANTA ESTE ACUM APLICAREA SOLUTIILOR SI MASURILOR PRECONIZATE Elemente de bilanţ în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii în industria regiunii Braşov Vigurosul climat creator, de stu­diu şi cercetare a fenomenelor eco­nomice din industrie, generat de acţiunea iniţiată de partid şi gu­vern pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a ciuncii, a pus în evidenţă în întreprinderile din regiunea Braşov virtuale potenţe de creştere a eficienţei întregii ac­tivităţi productive. Nu exagerăm dacă afirmăm că această acţiune a constituit un examen de compe­tenţă pentru numeroase cadre de conducere din fabrici şi uzine, pen­tru mii şi mii de tehnicieni, ingi­neri, economişti, de specialişti din cele mai diferite domenii de acti­vitate. Au trecut patru luni de la de­clanşarea acestei acţiuni de mare însemnătate politică şi economică şi roadele ei, însumate la scara întregii regiuni, se măsoară în zeci şi chiar sute de milioane lei pro­ducţie suplimentară, în importante sporuri de productivitate a muncii şi de beneficii. Se apreciază că nu­mai în acest an se vor obţine — prin aplicarea măsurilor preconi­zate — o producţie peste plan în valoare de 664 milioane lei, o pro­ductivitate cu 1,6 la sută mai mare şi 192 milioane lei beneficii supli­mentare ; pînă in 1970 producţia globală se va ridica cu 0,6 miliarde lei, iar productivitatea muncii cu 3,8 la sută peste prevederile pla­nului cincinal. Departe de a fi definitive, aceste cifre sintetizate acum, la încheie­rea primei etape a studiilor, oglin­desc largile posibilităţi ce pot fi puse în valoare în întreprinderile industriale din regiunea Braşov, pe baza perfecţionării organizării producţiei şi a muncii. Eficienţa soluţiilor şi măsurilor preconizate pe baza acestor studii, dintre care o parte au fost aplicate în practică, este demonstrată, de altfel, de re­zultatele dobîndite în acest an de colectivele din întreprinderi. In şapte luni, producţia globală in­dustrială realizată peste prevederi, pe ansamblul regiunii, totalizează 383 milioane lei, iar beneficiile su­plimentare —182 milioane lei. Poate cel mai însemnat rezultat al acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei este reliefarea rezer­velor mari de capacităţi de pro­ducţie existente în fiecare între­prindere din regiune. Studiile în­treprinse în acest domeniu şi-au propus să pună în evidenţă, pe de o parte, maşinile, instalaţiile, a­­gregatele neutilizate la întreaga lor capacitate, iar pe de altă parte compartimentele şi punctele cu strangulări vizibile în fluxul teh­nologic. Aşa a fost posibil să se precizeze numeroase măsuri pen­tru utilizarea mai eficientă şi pro­ductivă a mijloacelor tehnice afla­te în dotare. Cadrele tehnice şi economice de la Complexul de sti­clă şi faianţă Sighişoara, de pildă, au determinat că cuptorul de to­pire de pe linia de borcane func­ţionează doar cu 60 la sută din capacitatea nominală, datorită sec­torului de prelucrare, care nu poate prelua şi folosi întreaga cantitate de masă topită produsă. Moderni­zarea maşinii de formare, conco­mitent cu extinderea suprafeţei de topire, va contribui aici la sporirea producţiei cu 43 milioane borcane pe an. Reorganizarea fluxurilor tehnologice la secţia şasiu de la uzina de autocamioane „Steagul roşu“ — efectuată recent — şi eli­minarea unor „locuri înguste“ în alte sectoare ale uzinei vor avea ca efect sporirea producţiei aces­teia în cincinal cu două sute mi­lioane lei. Se pot da nenumărate exemple de genul celor de mai sus. Ceea ce se cuvine să subliniem în mod deosebit este însă necesitatea ca peste tot să se găsească asemenea soluţii încît rezervele latente de capacitate identificate să fie cît mai repede fructificate. Cum, pe ce căi ? Este o chestiune care de­pinde de condiţiile specifice, de po­sibilităţile imediate şi de perspec­tivă ale fiecărei fabrici şi uzine. Aşa cum s-a apreciat şi la o re­centă şedinţă a­ biroului comitetu­lui regional de partid, care a dez­bătut problemele desfăşurării ac­ţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei, accentul trebuie pus pe atingerea tuturor indicatorilor pro­iectaţi la noile secţii şi instalaţii, precum şi pe ridicarea parametri­lor de lucru ai utilajelor şi agre­gatelor în funcţiune la nivelul ce­lor obţinuţi pe plan mondial la maşini similare. Spunem aceasta întrucît, cu toate eforturile sporite în ultima vreme, într-o­ se­rie de uzine constructoare de ma­şini indicii extensivi şi intensivi de utilizare a maşinilor-unelte se si­tuează încă la un nivel scăzut. Cu atît mai evidentă apare a­­ceastă necesitate, cu cît în unele locuri, bunăoară la uzina „6 Mar­tie“ Zărneşti, s-au făcut studii care vădesc că nivelul actual al producţiei poate creşte cu 15—20 la sută numai prin sporirea gra­dului de folosire a mijloacelor teh­nice existente. Este vorba de un salt cantitativ şi calitativ care nu Ing. Marin DECU şeful secţiei economice a Comitetului regional Braşov al P­C­R . ing. Nicolae PANTILIE (Continuare în pag.­­ HI-a) Magistrala Nord-Sud din Capitală Condiţia afirmării în orice domeniu ţine, lucru bine ştiut, de valoare. Dar va­loarea, ca expresie şi uni­tate de măsură a actului creator, trece, nu o dată, în drumul spre afirmare, spre impunere ca fapt social, prin nişte trepte ale per­fecţionării — sau faze obli­gatorii de creştere — în care factorii dinafară pot avea un rol covîrşitor, dacă nu decisiv. In cazul artei — şi nu numai al artei — o astfel de fază o poate reprezenta acel schimb fer­til de opinii, de confruntare a posibilităţilor, pe care-l numim, prin formula organi­zatorică, cenaclu sau cerc artistic sau ştiinţific. Cenaclu ? Cerc al înce­pătorilor? Iată, se va spu­ne, o problemă minoră, fi­nind de pedagogia elemen­tară a actului cultural. Şi totuşi, gruparea aceasta de entuziaşti, constituită spon­tan, cu scopul defectării şi promovării pînă în pragul debutului a noilor valori — în literatură, plastică, mu­zică, arhitectură şi chiar ştiinţă — are o vechime legată de însăşi istoria ac­tului cultural, ba, mai mult, are şi o tradiţie populară, şezătoarea sau claca, în care se ilustrează, prin în­suşiri artistice rare, atît po­vestitorul cît şi cîntăreţul, atît artizanul iscusit cît şi preceptorul tradiţional în ale artei, înţeleptul mentor o­rrin­ PEDAGOGIA AFIRMĂRII al tinerimii, şi, o dată cu ei, şi prin ei, reprezentanţii noii generaţii de creatori. Nu poţi disocia apariţia cenaclului, a cercului cultu­ric PURCARU­rar, de existenţa unui front de cultură. Ea e legată strict de înflorirea unei cul­turi, în geografia de răspîn­­dire a acestor unităţi crea­toare — eliberate de inte­rese meschine, de rutină şi conservatorism, generoase ca spirit şi entuziaste — putîndu-se citi mişcarea ma­relui fluviu al culturii pe di­recţiile lui cardinale. Astfel au fost „Junimea”, cenaclul „Sburătorul”, astfel au fost grupările de pe lingă re­vistele „Contemporanul”, „Facla”, „Literatorul” etc , astfel sunt, prin tot ceea ce manifestă ca tendinţă pozi­tivă, cenaclurile ce fiinţea­ză pe lingă unele din prin­cipalele noastre reviste, centre studenţeşti, case de creaţie. Multitudinea acestor uni­tăţi, în care fermentul va­lorilor dezvoltă un adevărat climat creator, este o expre­sie a înfloririi culturii noas­tre socialiste, a reîmpros­pătării ei permanente, o ex­presie a fluxului impetuos de afirmare, propriu socie­tăţii noastre, care trage în albiile lui tot ceea ce e mai bun în noile generaţii de creatori. Ce climat asigurăm ma­nifestării valorilor, luptei constructive de opinii, în­drumării ideologice, creşte­rii sănătoase şi luminate a noilor generaţii de artişti şi cercetători ai ştiinţei, în a­(Continuare in pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. M­ÎȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.G.R. Anul XXXVII Nr. 7449 Vinari 1 septembrie 1967 !­6 PAGINI - 30 BANI IN PAG. A III-A • POSIBILITĂȚI NEVA­­LORIFICATE DE REDU­CERE A CHELTUIELILOR IN S.M.T.-URILE DOBRO­GENE • CONTINUITA­TEA ACTIUNII DE MO­DERNIZARE A MAȘINI­LOR încheierea vizitei in Republica Socialistă România a primului ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag La invitaţia preşedintelui Consi­liului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, primul ministru şi minis­tru al afacerilor externe al Dane­marcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, a făcut o vizită oficială în România între 25 şi 31 august 1967. Oaspeţii danezi au vizitat capi­tala, oraşul Constanţa, staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Muzeul arheologic din Constanţa, staţiunea experimentală hortiviti­­colă Murfatlar, Valea Prahovei şi unele obiective economice din re­giunile Ploieşti şi Braşov, luînd cu­noştinţă de realizările obţinute de ţara noastră în diverse domenii de activitate. In timpul vizitei sale în Repu­blica Socialistă România, Jens Otto Krag a fost primit de Nicolae Ceauşescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român Cu acest prilej a avut loc un schimb rodnic de ve­deri privind dezvoltarea relaţiilor româno-daneze şi unele probleme actuale ale situaţiei internaţionale. După întrevedere, secretarul gene­ral al C.C. al P.C.R., împreună cu soţia au oferit un­ dejun în onoa­rea primului ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemar­cei, Jens Otto Krag, şi a soţiei sale. Domnia Sa a fost primit, de ase­menea, de preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica. Intre pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România şi pri­mul ministru al Danemarcei a avut loc o convorbire cordială. Pre­şedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, împreună cu soţia au ofe­rit un dejun în onoarea premieru­lui danez şi a soţiei sale. Cu prilejul vizitei, între pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Danemarcei, Jens Otto Krag, au avut loc convorbiri ofi­ciale la care au participat din par­tea română: Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pom­­piliu Macovei, preşedintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi Artă, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Răuţă, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, Gheorghe Ploeşteanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Copenhaga, şi N. Atanasiu, director ad-interim în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea daneză au par­ticipat : Svend Aage Sandager Jep­­pesen, ambasadorul Danemarcei în Republica Socialistă România, Jens Christensen, ambasador, subsecre­tar de stat adjunct în M.A.E., Gun­­nar Seidenfaden, ambasador, subse­cretar de stat adjunct în M.A.E., Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în M.A.E., Richard Wagner Hansen, consilier al ambasadei Danemarcei la Bucureşti, Per Green şi Soren-Ole Olsen, secretari ai primului ministru. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de în­ţelegere şi cordialitate, s-au exami­nat căile şi mijloacele menite să asigure dezvoltarea continuă a bu­nelor relaţii existente între Româ­nia şi Danemarca, precum şi unele probleme internaţionale de interes comun. In vederea extinderii şi diversi­ficării raporturilor de colaborare prietenească dintre România şi Da­nemarca, în timpul vizitei s-au semnat acordurile cultural, rutier şi de cooperare economică, indus­trială şi tehnică. Aceste acorduri vor permite celor două ţări să-şi îndrepte mai organizat eforturile în viitor spre explorarea multiple­­lor posibilităţi de cooperare în do-­­ meniile economic, cultural-artistic şi tehnico-ştiinţific.­­ Examinînd unele probleme ac­tuale ale situaţiei internaţionale, s-a evidenţiat rolul tot mai impor­tant pe care îl pot avea statele mici şi mijlocii în asigurarea lega­lităţii internaţionale, în promova­rea cauzei păcii. Totodată, s-a subliniat că bunele relaţii statornicite între cele două ţări contribuie la consolidarea securităţii europene, la crearea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare între toate popoarele lumii, indiferent de orînduirea lor socială. Oaspeţii danezi au mulţumit pentru ospitalitatea şi amabilitatea cu care au fost întîmpinaţi în timpul vizitei în România. Primirea de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a delegaţiei Adunării Naţionale Franceze Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi dimineaţa delegaţia A­­dunării Naţionale Franceze, con­dusă de Achille Peretti, vicepreşe­dintă al­ Adunării Naţionale, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Au fost de faţă acad. Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, preşedintele grupului parlamentar de prietenie România-Fran­ţa, deputaţi în M.A.N. A fost prezent Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, au fost discutate probleme cu privire la relaţiile dintre cele două ţări. (Agerpres) Mill MINISTRU AL RMLICII TURCIA VA FACE O VIZITĂ OFICIALA la ROMÂNIA La invitaţia guvernului Repu­blicii Socialiste România, primul ministru al Republicii Turcia, Su­leyman Demirel, va face o vizită oficială în România, între 13—17 septembrie 1967. Soarta cererilor depuse la ghişeu In contrast cu îmbunătăţirile sur­venite în activitatea organelor de stat ca urmare a măsurilor luate în ultimii ani, se constată totuşi per­sistenţa unor manifestări birocra­tice... „Timpul care a trecut de cînd tot bat drumurile la sfatul popular raional pentru obţinerea unei ade­verinţe este mai mare decit timpul pe care l-am lucrat acolo cu ani în urmă şi pentru care solicit respec­tiva adeverinţă“ (Ştefania Babanete — Caracal). „Cu chiu cu vai am putut să-mai string dovezile de ve­chime pentru dosarul de pensionare. După ce le-am depus la oficiul de prevederi sociale, aşteptări zadar­nice , nici pînă astăzi, după mai bine de 8 luni, n-am putut intra în posesia deciziei de pensionare" (Ma­ria Ilincioiu — Tg. Jiu). „Ca să ob­ţin diploma de bacalaureat de la grupul şcolar comercial din locali­tate, m-am adresat de 16 ori secre­tariatului şcolii. Tot de atîtea ori am fost amînată“ (Maria Cotelici — Craiova). ...Spicuiri fugare din cîteva scri­sori primite la redacţie, prezentînd, lapidar, căile întortocheate, lungi şi anevoioase, străbătute de nişte sim­ple cereri pină a fi rezolvate. Desi­gur, fiecare caz în parte intrigă şi nemulţumeşte, cere definirea cauze­lor, lămurirea lor cu toată exigenţa impusă de însemnătatea unei corecte deserviri cetăţeneşti. Ne-am concentrat investigaţiile în oraşul Tg. Jiu — de unde am pri­mit mai multe sesizări — conside­rez că în legătură cu cauzele care determină tărăgănarea soluţionării unor cereri juste ale cetăţenilor se pot trage unele concluzii valabile pentru întreaga regiune Oltenia. De altfel, între 1 ianuarie şi 15 august crt., numărul scrisorilor de acest fel adresate redacţiei noastre de cetă­ţenii din regiunea Oltenia se ridică la 720. Scrisoarea Măriei Ilincioiu ne-a purtat paşii, în primul rînd, la Ofi­ciul de prevederi sociale Tg. Jiu. Am găsit acolo peste 200 dosare de pensionare rezolvate nu în 20 de zile, cum prevede legea, ci în­­tr-un răstimp de 2­8 luni ; în pe­rioada vizitei noastre, alte 75 de dosare în curs de rezolvare depăşi­seră termenul legal. Măriei Ilincioiu îi lipseşte un act pe care petiţionara nu şi-l poate procura singură ; de 9 luni de zile oficiul pare să se gîndească dacă este sau nu de da­toria lui să acţioneze pentru obţi­nerea lui. Femeia are greutăţi ma­teriale serioase. Alexandru Atanasiu a primit pensia trei luni, după a­­ceea a fost sistată , oficiul de pre­vederi nu întocmise dosarul corect. Acum, petiţionarul se află în spi­tal şi aşteaptă. Nicolae BRUJAN (Continuare in pag. a II-a) PLECAREA PRIMULUI MINISTRU ŞI MINISTRU AL AFACERILOR­ EXTERNE AL DANEMARCEI Joi la amiază a părăsit Bucureş­­tiul primul ministru şi ministru al afacerilor externe al Danemarcei, Jens Otto Krag, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, a făcut o vizită ofi­cială în ţara noastră. înaltul oaspete danez a fost în­soţit de Svend Aage Sandager Jeppesen, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, Jens Christensen, am­basador, subsecretar de stat ad­junct în Ministerul Afacerilor Ex­terne, Gunnar Seidenfaden, amba­sador, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Kai Johansen, subsecretar de stat adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Richard Wagner Hansen, consilier al ambasadei Danemarcei la București, Per Green și Soren- Ole Olsen, secretari ai primului ministru. Primul ministru şi ministru al a­­facerilor externe al Danemarcei şi soţia au fost salutaţi la aeroport de preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, şi soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi soţia, Pom­piliu Macovei, preşedintele C­.C.A., Gheorghe Cioară, ministrul comer­ţului exterior, Mihai Suder, mi­nistrul economiei forestiere, Bucur Şchiopu, ministrul industriei ali­mentare, George Macovescu, prim­ad­junct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Ploeşteanu, am­basadorul României la Copen­haga. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, conducători ai unor instituţii centrale, generali şi ofiţeri supe­riori, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Pe aeroport erau arborate drape­lele de stat ale României şi Dane­marcei. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, primul mi­nistru al Danemarcei şi preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România au tre­cut în revistă garda de onoare ali­niată pe aeroport. Oaspeţii şi-au luat apoi un căl­duros rămas bun de la persoanele oficiale aflate pe aeroport. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) înainte de plecare, pe aeroportul Boneasa Foto : Oh. Vinţu­i In ziarul de azi • Gazeta întreprinderii • Opera li­terară, un tot dialectic • Pictor al bucuriilor calme • Victoria ştiinţei asupra secundelor • Farsa electorala de la Saigon

Next