Scînteia, noiembrie 1967 (Anul 36, nr. 7510-7539)

1967-11-01 / nr. 7510

DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. din 5-6 octombrie 1967 in dezbatere MECANISMUL RĂSPUNDERILOR in realizarea şi creşterea eficienţei investiţiilor In contextul ansamblului de mă­suri privind ridicarea întregii activi­tăţi economice pe o treaptă calitativ superioară, investiţiile ocupă un loc central. Tocmai de aceea proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. subliniază încă o dată, şi mai preg­nant, necesitatea perfecţionării con­tinue a activităţii în acest domeniu important al politicii economice a partidului şi statului nostru. Preve­derile proiectului vin să întregească măsurile luate în ultimii ani, să le sporească eficienţa practică. Ele au rolul de a dinamiza şi mai mult factorii care răspund de cheltuirea mijloacelor materiale şi financiare alocate de stat, într-un volum mereu sporit, pentru construcţia de noi obiective şi capacităţi de producţie. Neîndoielnic, ampla activitate de investiţii, desfăşurată de-a lungul anilor construcţiei socialiste în ţara noastră, a dus la acumularea unei valoroase şi bogate experienţe. Per­fecţionarea activităţii în acest dome­niu impune o examinare critică a acestei experienţe, a activităţii de pînă acum, pentru a desprinde maximum de învăţăminte din ne­ajunsurile care s-au manifestat, generate în multe cazuri de deficienţe organizatorice. In această ordine de idei, îmi propun să mă opresc asupra cîtorva probleme ale activităţii de Investiţii, care, după părerea mea, necesită o atenţie deosebită, pentru ca fondurile mari alocate de stat să fie fructificate cu o eficienţă eco­nomică şi mai ridicată. Nu sunt necesare prea multe argu­mente pentru a demonstra că exe­cuţia şi darea în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi de producţie într-un termen cit mai scurt consti­tuie un factor esenţial pentru mări­rea eficacităţii fondurilor cheltuite, pentru micşorarea duratei de „imo­bilizare“ a mijloacelor materiale şi financiare. Or, din examinarea unor situaţii din ultimii ani, se observă că la un şir de obiective nu se respectă datele de dare în exploatare, ceea ce face ca în unele ramuri să se menţină un volum ridicat de investiţii neterminate. Aceasta în­seamnă, implicit, prelungirea duratei de imobilizare temporară a unor resurse ale societăţii, care se traduce prin pagube reale pentru economia naţională. Cauzele care generează astfel de situaţii au fost deseori analizate, ele sunt de mult timp cu­noscute şi nu au lipsit planuri de măsuri pentru remedierea deficien­ţelor concret constatate. De ce totuşi se menţin asemenea stări de lucruri negative ? Din activitatea de pînă acum se desprinde că o cauză principală o constituie insuficienta pregătire a realizarii investiţiilor, manifestată îndeosebi prin practica de a se în­scrie în planurile de investiţii un număr de obiective fără a exista documentaţia de fundamentare, sau de a se înscrie în planurile anuale lucrări de investiţii fără a avea proiectele de execuţie necesare. Con­sider că măsurile preconizate de proiectul de Directive — potrivit cărora noile obiective se vor înscrie în planul cincinal numai pe baza unor studii preliminare, cu caracter tehnic şi economic, iar în planurile anuale numai investiţii care au în­tocmite proiectele de execuţie , vor pune capăt practicilor amintite, vor crea condiţii pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a lucrări­lor pe şantiere, asigurîndu-se prin plan — la timp şi pe baze reale — materialele, utilajele şi celelalte mij­loace necesare. Dar prevederile res- Tiberiu HORVATH vicepreşedinte al Băncii de investiţii pective ar trebui, după părerea mea, să fie concretizate cît mai precis în acte normative, de la respectarea cărora să nu se admită nici o aba­tere. S-a criticat nu o dată că la anumite obiective s-a prelungit durata de execuție, nu s-au respectat terme­nele de intrare în funcțiune. Desigur, cauze sunt multiple, dar ceea ce con­sider că gene ropți o atare situație este climatul călduţ, de „înţelegere“ reciprocă, instaurat — în dauna in­tereselor economiei naţionale d in relaţiile dintre diverşi factori ce concură la realizarea lucrărilor de investiţii. Este, din păcate, o reali­tate că graficele de eşalonare a exe­cuţiei şi contractele economice în domeniul investiţiilor, începînd cu contractele de proiectare şi de antre­priză, nu funcţionează totdeauna în spiritul de exigenţă necesar. Acţiu­nea lor de avertizor al neajunsuri­lor ce pot împiedica bunul mers al lucrărilor, de stimulator al răspun­derilor pentru îndeplinirea sarcinilor derivînd din planul de stat, s-a blocat cu încetul, si aceasta ca (Continuare în pag. a Il-a) Arături de toamnă la cooperativa agricolă Secuieni-Roman Foto : M. Cioc l­a tribunalele din în­treaga ţară au început să fie înscrise pe rol, de la 1 septembrie, o nouă catego­rie de procese pe care, în limbajul lapidar al profe­siei, juriştii le caracteri­zează drept „justiţiabile pe baza legii nr. 1“. Este vorba de acţiunile intentate de di­ferite persoane unor organe administrative ori instituţii de stat în aplicarea legii a­­doptate de Marea Adunare Naţională în sesiunea din iulie 1967 „cu privire la ju­decarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale“. — Rapoartele primite de la tribunalele din ţară a­­rată că asemenea acţiuni juridice sunt destul de rare — ne comunică tovarăşul MIRCEA IONESCU, consi­lier în Ministerul Justiţiei. E un fenomen pe deplin fi- Telegramă Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Doresc să vă exprim sincerele mele mulţumiri pentru mesajul dumneavoastră de felicitare adresat cu ocazia celei de-a XVIII-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, o dată cu bunele mele urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. M­ÎȚI-VA! Anul XXXVII Nr. 7510 Miercuri 1 noiembrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI • „CONDUCERE OPE­RATIVĂ" ŞI „TUTELĂ MĂRUNTĂ" • ACTIVITATEA MEDICILOR DE LA SATE • RECLAMAŢII, SESIZĂRI, RĂSPUNSURI • ELEVUL „IDEAL" ( anchetă ped­a­gogi­că) • O EPOPEE MODERNĂ • VIRTUŢILE UNEI MODA­LITĂŢI EPICE• ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ La Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galaţi: furnalul de 1700 m­c, cel mai mare din ţară Foto : M. Andreescu Psihologia în ateliere şi uzine Psihologul consideră procesul de muncă drept, arie­ra întretăie­re a trei factori prin­cipali : omul, activita­tea lui şi ambianţa în care se desfăşoară ea. Astăzi, cînd se pun cu o deosebită acuitate problemele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, ar trebui cercetate mai îndea­proape posibilităţile de corelare judicioasă a celor trei factori, ca premisa realizării unui randament maxim al muncii. Participarea factorului om, de pildă, merită aprofundată sub aspectul activităţii sale nervoase şi psihice. A­­ceasta cu atît mai mult, cu cît statisticile atestă că, în cadrul complexului om-mun­­că-ambiantă, omul con­stituie sursa cea mai importantă de erori, avarii, accidente. Se ridică deci problema optimizării factorului om care, în tehnica mo­dernă, din executant se transformă tot mai mult în „comutator de ener­gie“, în organ de co­mandă şi control. O trecere în revistă, chiar sumară, a aplica­ţiilor psihologiei în a­­cest domeniu duce însă la constatarea că ea este încă departe de a juca în dirijarea şi or­ganizarea procesului de muncă rolul activ pe care necesităţile , re­clamă. O primă problemă, deosebit de importantă atît pentru individ, cît şi pentru societate, este alegerea justă a profesiei. Totuşi nu dispunem încă de un sistem raţional de o­­rientare profesională. Ca urmare, destui ti­neri sunt îndrumaţi gre­şit sau deloc, peregri­­nează prin şcoli şi fa­cultăţi sau din profe­sie în profesie. Intr-un proces îndelungat şi chinuitor, ei îşi găsesc singuri profesia potrivi­tă sau rămîn pentru tot restul vieţii în profesii pentru care nu au nici aptitudini şi nici nu re­simt atracţie. Orientarea profesio­nală bine organizată ar trebui să constituie o completare necesară a procesului de educaţie, poate chiar un mijloc de scurtare a duratei a­­cestuia — dat fiind că asimilarea cunoştinţelor şi deprinderilor necesa­re unei profesii se realizează mai uşor la individul care, întru­nind aptitudinile res­pective, a fost la timp orientat spre profesia corespunzătoare. De altfel, şi la noi în ţară, în perioada dintre cele două războaie mondia­le, s-a desfăşurat în acest domeniu, prin in­termediul a 3 institute psihotehnice şi a 15 ofi­cii de orientare profe­sională, o activitate care prezintă poate ceva mai mult decât un in­teres istoric. Nu se pune însă pro­blema de a prelua pur şi simplu, fără nici un examen critic, forme şi metode de orientare profesională aplicate în trecut, fie la noi, fie în alte ţări. Dimpotri­vă, se impune o verifi­care atentă a bazelor ştiinţifice şi a implica­ţiilor lor sociale. Tre­buie să recunoaştem însă că este momentul să se acţioneze în ve­derea creării unui sis­tem naţional de orien­tare profesională care ar putea răspunde unei duble sarcini : pe de o parte să propună fiecă­rui absolvent de şcoală elementară sau de liceu profesiunea sau grupa de profesiuni cea mai Valeriu CEAUȘU psiholog, șef de psiholog, laborator (Continuare in pag. a IV-a) FUNCŢIONARUL PUBLIC RĂSPUNDE... ancheta socială rese , în majoritatea covâr­şitoare a cazurilor, actele administraţiei noastre de stat, reflectînd esenţa so­cială a statului nostru, coincid intru totul cu in­teresele fiecărui cetăţean. Dar, atîtea cite sunt, pro­cesele de acest tip au o semnificaţie care depăşeşte sfera propriu-zisă a speţei respective tocmai prin nou­tatea lor, prin faptul că sunt primele in această catego­rie şi că, în consecinţă, felul cum vor fi rezolvate va do­­bîndi, prin forţa lucrurilor, caracter de exemplaritate. — O grijă deosebită — remarca tovarășul CON­STANTIN STATESCU, pre­ședintele Colegiului Civil al Tribunalului Suprem — va trebui să stră­bată actul de judecată chiar de la primele a­­plicări ale acestei legi. In primul rînd, e necesar să se urmărească a conferi legii Întreaga pondere cuvenită, ca instrument de apărare a drepturilor legale ale cetă­ţenilor împotriva unor abu­zuri. Totodată, însă, la fel de necesar va fi să se evite ştirbirea autorităţii şi pres­tigiului unor organe admi­nistrative prin uşurinţa cu care ar fi puse sub semnul îndoielii anumite acte în­temeiate, legale, emise de acestea. In numele Constituţiei! Conf. dr. NISTOR PRIS­­CA, titularul catedrei de drept constituţional de la Facultatea de drept din Bucureşti, a subli­niat importanţa acestei legi ca o garanţie eficace a u­­nora dintre cele mai im­portante drepturi cetăţe­neşti înscrise în legea fundamentală a statului nostru socialist . — Adoptînd, la 26 iulie 1967, legea cu privire la ju­decarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale, Ma­rea Adunare Naţională a dezvoltat principiile cuprin­se in Constituţie, creind un mijloc juridic eficient prin care cetăţenii să-şi poată exercita, atunci cînd este cazul, unul dintre drepturile fundamentale nou create de Constituția României socialiste, și anume dreptul prevăzut de art. 35, potri­vit căruia cel vătămat în­tr-un drept al său prin­­tr-un act ilegal al unui or­gan de stat poate cere or­ganelor competente, în con­dițiile prevăzute de lege, anularea actului și repara­rea pagubei. Legea nr. 1 contribuie la întărirea legalității socialis­te prin aceea că previne fie emiterea unor acte adminis­trative ilegale, fie refuzul de a emite acte legale, deoa­rece prevede posibilitatea Introducerii în cauză, de că­tre tribunal, la cererea or­ganului administrativ res­pectiv, a funcţionarului care poartă răspunderea pentru actul ilegal. Ca atare, în ca­zul cînd tribunalul anulează un act administrativ ilegal şi obligă organul adminis­trativ la plata de despăgu­biri, acesta se va îndrepta cu aşa-numita „acţiune de regres“ împotriva funcţio­narului răspunzător de în­tocmirea actului ilegal. S-ar putea ivi însă şi ca­ Victor BÎRLÂDEANU (Continuare în pag. a II-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde fe­licitări, împreună cu cele mai bune urări de să­nătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten. îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală ro­­mâno-algerianâ, în folosul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei P.C.R. in Finlanda La invitaţia Partidului Comunist Finlandez, o delegaţie a Parti­dului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, a făcut o vizită în Finlanda în perioada 23—31 octombrie 1967. Din delegaţie au mai făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Cole­giului Central de partid, Ilie Rădu­­lescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la secţia internaţiona­lă a C.C. al P.C.R. In timpul şederii sale în Fin­landa, delegaţia a luat cunoştinţă de activitatea organizaţiilor Parti­dului Comunist Finlandez din oraşele Helsinki, Oulu şi Rova­­niemi, a vizitat întreprinderi in­dustriale, de construcţii, instituţii de învăţămînt, precum şi unităţi comerciale cooperatiste. Delegaţia a făcut o vizită la Par­lamentul finlandez, unde a fost primită de preşedintele Parlamen­tului, Johannes Virolainen, şi de vicepreşedinţii Parlamentului, Veikko Kokkola şi Paavo Ailio. De asemenea, delegaţia a făcut o vizită la Uniunea Democrată a poporului finlandez, s-a întîlnit cu conducerea şi reprezentanţii Uniu­nii în parlament şi în guvernul finlandez. Delegaţia Partidului Comunist Român a avut întîlniri şi convor­biri la Comitetul Central al Parti­dului Comunist Finlandez cu to­varăşii Viile Pessi, secretar ge­neral al C.C. al P.C. Finlandez, Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al P.C.F., Martti Malmberg şi Anna-Liisa Hyvonen, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.F., Erkki Kivimaki, Lars Junttila şi Olavi Poikolainen, şefi de secţie la C.C. al P.C.F. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, delegaţia P.C.R. a informat pe reprezentanţii P. C. Finlandez asupra realizărilor con­strucţiei socialiste din Româ­nia şi asupra sarcinilor centrale actuale ale Partidului Comunist Român, a activităţii poporului ro­mân în vederea dezvoltării orîn­­duirii socialiste, a progresului în toate domeniile vieţii sociale. Par­tea finlandeză a exprimat apre­cierea Partidului Comunist Finlan­dez faţă de realizările obţinute în construcţia socialistă din Ro­mânia, faţă de lupta pe care P.C.R. o duce pentru triumful cauzei so­cialismului şi păcii în lume. Delegaţia P.C.R. a informat de­legaţia română asupra situaţiei po­litice din Finlanda şi asupra mun­cii şi sarcinilor actuale ale P.C.R. Delegaţia P.C.R. a exprimat şi cu acest prilej sentimentele de so­lidaritate internaţionalistă pe care comuniştii, oamenii muncii din România le nutresc faţă de clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din Finlanda, faţă de lupta Partidului Comunist Finlandez pentru cauza poporului său, a so­cialismului şi păcii. (Continuare în pag. a V-a) Întoarcerea din Finlanda a delegaţiei P. C. R. Marţi seara s-a înapoiat în Capi­tală delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care a făcut o vi­zită în Finlanda, la invitaţia Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Finlandez. Din delegaţie au făcut parte tova­răşii Dumitru Coliu, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiu­lui Central de partid, Ilie Rădu­­lescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la Secţia internaţio­nală a C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de to­varăşii Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Mihai Gere, de membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ La plecarea din Helsinki, delega­ţia a fost condusă de tovarăşii Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al P.C. Finlandez, M. Malmberg şi O. Laine, membri ai Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Finlandez, O. Poi­kolainen, şeful Secţiei internaţio­nale a C.C. al P.C. Finlandez. A fost de faţă tovarăşul N. Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei. (Agerpres) DINAM­A —­E3 INDUSTRIALIZĂRII CORESPONDENŢA DIN MOSCOVA DE LA SILVIU PODINA plin de mari victorii a fost drumul străbătut de la vechea Rusie, cu economia ei înapoiată — la Uniu­nea Sovietică de astăzi, ţară con­structoare a comunismului, cu o in­dustrie de prim rang, cu un poten­ţial economic în continuă dezvol­tare. începutul acestui drum, eta­pele sale, realizările care însumea­ză talentul şi energia a zeci de milioane de oameni, călăuziţi de partid, sunt evocate amplu în aces­te zile din preajma aniversării se­micentenarului. Amintiţi-vă ! — par a spune fo­tografii publicate în ziare, afişe şi stampe, reproduceri din primii ani ai puterii sovietice. Era pe vremea cînd cele 14 armate coalizate ale reacţiunii internaţionale încercau să sugrume tînărul stat socialist. Străzile Moscovei erau cufundate în întuneric ; lipsea combustibilul, aprovizionarea se făcea cu greu. In acele zile grele ale anului 1920 s-a elaborat planul electrificării — GOELKO. Un an mai tîrziu, cînd în Extremul Orient se mai purtau încă lupte cu dușmanii, Lenin anunța ca au fost realizate 20 milioane de ruble-aur pentru refacerea indus­triei grele... Sau, iată fotografia celui dinţii cuptor înalt ridicat la Magnitogorsk, a cărui primă şarjă de oţel a fost salutată cu un entu­ziasm general... Am în faţă o carte proaspăt apă­rută în librăriile de aci — „Ţara sovietelor în 50 de ani". Ea încă­(Continuare în pag. a V-a) Cinci decenii... O perioadă isto­rică in care puterea creatoare a poporului sovietic, devenit stăpîn pe destinele sale o dată cu victo­ria Marelui Octombrie, s-a materia­lizat în prefaceri înnoitoare de o amploare considerabilă. Greu, dar

Next