Scînteia, noiembrie 1967 (Anul 36, nr. 7510-7539)
1967-11-01 / nr. 7510
DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. din 5-6 octombrie 1967 in dezbatere MECANISMUL RĂSPUNDERILOR in realizarea şi creşterea eficienţei investiţiilor In contextul ansamblului de măsuri privind ridicarea întregii activităţi economice pe o treaptă calitativ superioară, investiţiile ocupă un loc central. Tocmai de aceea proiectul de Directive ale C.C. al P.C.R. subliniază încă o dată, şi mai pregnant, necesitatea perfecţionării continue a activităţii în acest domeniu important al politicii economice a partidului şi statului nostru. Prevederile proiectului vin să întregească măsurile luate în ultimii ani, să le sporească eficienţa practică. Ele au rolul de a dinamiza şi mai mult factorii care răspund de cheltuirea mijloacelor materiale şi financiare alocate de stat, într-un volum mereu sporit, pentru construcţia de noi obiective şi capacităţi de producţie. Neîndoielnic, ampla activitate de investiţii, desfăşurată de-a lungul anilor construcţiei socialiste în ţara noastră, a dus la acumularea unei valoroase şi bogate experienţe. Perfecţionarea activităţii în acest domeniu impune o examinare critică a acestei experienţe, a activităţii de pînă acum, pentru a desprinde maximum de învăţăminte din neajunsurile care s-au manifestat, generate în multe cazuri de deficienţe organizatorice. In această ordine de idei, îmi propun să mă opresc asupra cîtorva probleme ale activităţii de Investiţii, care, după părerea mea, necesită o atenţie deosebită, pentru ca fondurile mari alocate de stat să fie fructificate cu o eficienţă economică şi mai ridicată. Nu sunt necesare prea multe argumente pentru a demonstra că execuţia şi darea în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi de producţie într-un termen cit mai scurt constituie un factor esenţial pentru mărirea eficacităţii fondurilor cheltuite, pentru micşorarea duratei de „imobilizare“ a mijloacelor materiale şi financiare. Or, din examinarea unor situaţii din ultimii ani, se observă că la un şir de obiective nu se respectă datele de dare în exploatare, ceea ce face ca în unele ramuri să se menţină un volum ridicat de investiţii neterminate. Aceasta înseamnă, implicit, prelungirea duratei de imobilizare temporară a unor resurse ale societăţii, care se traduce prin pagube reale pentru economia naţională. Cauzele care generează astfel de situaţii au fost deseori analizate, ele sunt de mult timp cunoscute şi nu au lipsit planuri de măsuri pentru remedierea deficienţelor concret constatate. De ce totuşi se menţin asemenea stări de lucruri negative ? Din activitatea de pînă acum se desprinde că o cauză principală o constituie insuficienta pregătire a realizarii investiţiilor, manifestată îndeosebi prin practica de a se înscrie în planurile de investiţii un număr de obiective fără a exista documentaţia de fundamentare, sau de a se înscrie în planurile anuale lucrări de investiţii fără a avea proiectele de execuţie necesare. Consider că măsurile preconizate de proiectul de Directive — potrivit cărora noile obiective se vor înscrie în planul cincinal numai pe baza unor studii preliminare, cu caracter tehnic şi economic, iar în planurile anuale numai investiţii care au întocmite proiectele de execuţie , vor pune capăt practicilor amintite, vor crea condiţii pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a lucrărilor pe şantiere, asigurîndu-se prin plan — la timp şi pe baze reale — materialele, utilajele şi celelalte mijloace necesare. Dar prevederile res- Tiberiu HORVATH vicepreşedinte al Băncii de investiţii pective ar trebui, după părerea mea, să fie concretizate cît mai precis în acte normative, de la respectarea cărora să nu se admită nici o abatere. S-a criticat nu o dată că la anumite obiective s-a prelungit durata de execuție, nu s-au respectat termenele de intrare în funcțiune. Desigur, cauze sunt multiple, dar ceea ce consider că gene ropți o atare situație este climatul călduţ, de „înţelegere“ reciprocă, instaurat — în dauna intereselor economiei naţionale d in relaţiile dintre diverşi factori ce concură la realizarea lucrărilor de investiţii. Este, din păcate, o realitate că graficele de eşalonare a execuţiei şi contractele economice în domeniul investiţiilor, începînd cu contractele de proiectare şi de antrepriză, nu funcţionează totdeauna în spiritul de exigenţă necesar. Acţiunea lor de avertizor al neajunsurilor ce pot împiedica bunul mers al lucrărilor, de stimulator al răspunderilor pentru îndeplinirea sarcinilor derivînd din planul de stat, s-a blocat cu încetul, si aceasta ca (Continuare în pag. a Il-a) Arături de toamnă la cooperativa agricolă Secuieni-Roman Foto : M. Cioc la tribunalele din întreaga ţară au început să fie înscrise pe rol, de la 1 septembrie, o nouă categorie de procese pe care, în limbajul lapidar al profesiei, juriştii le caracterizează drept „justiţiabile pe baza legii nr. 1“. Este vorba de acţiunile intentate de diferite persoane unor organe administrative ori instituţii de stat în aplicarea legii adoptate de Marea Adunare Naţională în sesiunea din iulie 1967 „cu privire la judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale“. — Rapoartele primite de la tribunalele din ţară arată că asemenea acţiuni juridice sunt destul de rare — ne comunică tovarăşul MIRCEA IONESCU, consilier în Ministerul Justiţiei. E un fenomen pe deplin fi- Telegramă Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Doresc să vă exprim sincerele mele mulţumiri pentru mesajul dumneavoastră de felicitare adresat cu ocazia celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, o dată cu bunele mele urări. CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MÎȚI-VA! Anul XXXVII Nr. 7510 Miercuri 1 noiembrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI • „CONDUCERE OPERATIVĂ" ŞI „TUTELĂ MĂRUNTĂ" • ACTIVITATEA MEDICILOR DE LA SATE • RECLAMAŢII, SESIZĂRI, RĂSPUNSURI • ELEVUL „IDEAL" ( anchetă pedagogică) • O EPOPEE MODERNĂ • VIRTUŢILE UNEI MODALITĂŢI EPICE• ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ La Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galaţi: furnalul de 1700 mc, cel mai mare din ţară Foto : M. Andreescu Psihologia în ateliere şi uzine Psihologul consideră procesul de muncă drept, ariera întretăiere a trei factori principali : omul, activitatea lui şi ambianţa în care se desfăşoară ea. Astăzi, cînd se pun cu o deosebită acuitate problemele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, ar trebui cercetate mai îndeaproape posibilităţile de corelare judicioasă a celor trei factori, ca premisa realizării unui randament maxim al muncii. Participarea factorului om, de pildă, merită aprofundată sub aspectul activităţii sale nervoase şi psihice. Aceasta cu atît mai mult, cu cît statisticile atestă că, în cadrul complexului om-muncă-ambiantă, omul constituie sursa cea mai importantă de erori, avarii, accidente. Se ridică deci problema optimizării factorului om care, în tehnica modernă, din executant se transformă tot mai mult în „comutator de energie“, în organ de comandă şi control. O trecere în revistă, chiar sumară, a aplicaţiilor psihologiei în acest domeniu duce însă la constatarea că ea este încă departe de a juca în dirijarea şi organizarea procesului de muncă rolul activ pe care necesităţile , reclamă. O primă problemă, deosebit de importantă atît pentru individ, cît şi pentru societate, este alegerea justă a profesiei. Totuşi nu dispunem încă de un sistem raţional de orientare profesională. Ca urmare, destui tineri sunt îndrumaţi greşit sau deloc, peregrinează prin şcoli şi facultăţi sau din profesie în profesie. Intr-un proces îndelungat şi chinuitor, ei îşi găsesc singuri profesia potrivită sau rămîn pentru tot restul vieţii în profesii pentru care nu au nici aptitudini şi nici nu resimt atracţie. Orientarea profesională bine organizată ar trebui să constituie o completare necesară a procesului de educaţie, poate chiar un mijloc de scurtare a duratei acestuia — dat fiind că asimilarea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare unei profesii se realizează mai uşor la individul care, întrunind aptitudinile respective, a fost la timp orientat spre profesia corespunzătoare. De altfel, şi la noi în ţară, în perioada dintre cele două războaie mondiale, s-a desfăşurat în acest domeniu, prin intermediul a 3 institute psihotehnice şi a 15 oficii de orientare profesională, o activitate care prezintă poate ceva mai mult decât un interes istoric. Nu se pune însă problema de a prelua pur şi simplu, fără nici un examen critic, forme şi metode de orientare profesională aplicate în trecut, fie la noi, fie în alte ţări. Dimpotrivă, se impune o verificare atentă a bazelor ştiinţifice şi a implicaţiilor lor sociale. Trebuie să recunoaştem însă că este momentul să se acţioneze în vederea creării unui sistem naţional de orientare profesională care ar putea răspunde unei duble sarcini : pe de o parte să propună fiecărui absolvent de şcoală elementară sau de liceu profesiunea sau grupa de profesiuni cea mai Valeriu CEAUȘU psiholog, șef de psiholog, laborator (Continuare in pag. a IV-a) FUNCŢIONARUL PUBLIC RĂSPUNDE... ancheta socială rese , în majoritatea covârşitoare a cazurilor, actele administraţiei noastre de stat, reflectînd esenţa socială a statului nostru, coincid intru totul cu interesele fiecărui cetăţean. Dar, atîtea cite sunt, procesele de acest tip au o semnificaţie care depăşeşte sfera propriu-zisă a speţei respective tocmai prin noutatea lor, prin faptul că sunt primele in această categorie şi că, în consecinţă, felul cum vor fi rezolvate va dobîndi, prin forţa lucrurilor, caracter de exemplaritate. — O grijă deosebită — remarca tovarășul CONSTANTIN STATESCU, președintele Colegiului Civil al Tribunalului Suprem — va trebui să străbată actul de judecată chiar de la primele aplicări ale acestei legi. In primul rînd, e necesar să se urmărească a conferi legii Întreaga pondere cuvenită, ca instrument de apărare a drepturilor legale ale cetăţenilor împotriva unor abuzuri. Totodată, însă, la fel de necesar va fi să se evite ştirbirea autorităţii şi prestigiului unor organe administrative prin uşurinţa cu care ar fi puse sub semnul îndoielii anumite acte întemeiate, legale, emise de acestea. In numele Constituţiei! Conf. dr. NISTOR PRISCA, titularul catedrei de drept constituţional de la Facultatea de drept din Bucureşti, a subliniat importanţa acestei legi ca o garanţie eficace a unora dintre cele mai importante drepturi cetăţeneşti înscrise în legea fundamentală a statului nostru socialist . — Adoptînd, la 26 iulie 1967, legea cu privire la judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale, Marea Adunare Naţională a dezvoltat principiile cuprinse in Constituţie, creind un mijloc juridic eficient prin care cetăţenii să-şi poată exercita, atunci cînd este cazul, unul dintre drepturile fundamentale nou create de Constituția României socialiste, și anume dreptul prevăzut de art. 35, potrivit căruia cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condițiile prevăzute de lege, anularea actului și repararea pagubei. Legea nr. 1 contribuie la întărirea legalității socialiste prin aceea că previne fie emiterea unor acte administrative ilegale, fie refuzul de a emite acte legale, deoarece prevede posibilitatea Introducerii în cauză, de către tribunal, la cererea organului administrativ respectiv, a funcţionarului care poartă răspunderea pentru actul ilegal. Ca atare, în cazul cînd tribunalul anulează un act administrativ ilegal şi obligă organul administrativ la plata de despăgubiri, acesta se va îndrepta cu aşa-numita „acţiune de regres“ împotriva funcţionarului răspunzător de întocmirea actului ilegal. S-ar putea ivi însă şi ca Victor BÎRLÂDEANU (Continuare în pag. a II-a) Telegramă Excelenţei Sale Domnul HOUARI BOUMEDIENNE Preşedintele Consiliului Revoluţiei al Republicii Algeriene Democratice şi Populare ALGER Cu ocazia celei de-a XIII-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Urez, de asemenea, prosperitate şi progres poporului algerian prieten. îmi exprim şi cu această ocazie speranţa că se va dezvolta continuu colaborarea multilaterală româno-algerianâ, în folosul ambelor popoare şi al păcii generale. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei P.C.R. in Finlanda La invitaţia Partidului Comunist Finlandez, o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în Finlanda în perioada 23—31 octombrie 1967. Din delegaţie au mai făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de partid, Ilie Rădulescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la secţia internaţională a C.C. al P.C.R. In timpul şederii sale în Finlanda, delegaţia a luat cunoştinţă de activitatea organizaţiilor Partidului Comunist Finlandez din oraşele Helsinki, Oulu şi Rovaniemi, a vizitat întreprinderi industriale, de construcţii, instituţii de învăţămînt, precum şi unităţi comerciale cooperatiste. Delegaţia a făcut o vizită la Parlamentul finlandez, unde a fost primită de preşedintele Parlamentului, Johannes Virolainen, şi de vicepreşedinţii Parlamentului, Veikko Kokkola şi Paavo Ailio. De asemenea, delegaţia a făcut o vizită la Uniunea Democrată a poporului finlandez, s-a întîlnit cu conducerea şi reprezentanţii Uniunii în parlament şi în guvernul finlandez. Delegaţia Partidului Comunist Român a avut întîlniri şi convorbiri la Comitetul Central al Partidului Comunist Finlandez cu tovarăşii Viile Pessi, secretar general al C.C. al P.C. Finlandez, Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al P.C.F., Martti Malmberg şi Anna-Liisa Hyvonen, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.F., Erkki Kivimaki, Lars Junttila şi Olavi Poikolainen, şefi de secţie la C.C. al P.C.F. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, delegaţia P.C.R. a informat pe reprezentanţii P. C. Finlandez asupra realizărilor construcţiei socialiste din România şi asupra sarcinilor centrale actuale ale Partidului Comunist Român, a activităţii poporului român în vederea dezvoltării orînduirii socialiste, a progresului în toate domeniile vieţii sociale. Partea finlandeză a exprimat aprecierea Partidului Comunist Finlandez faţă de realizările obţinute în construcţia socialistă din România, faţă de lupta pe care P.C.R. o duce pentru triumful cauzei socialismului şi păcii în lume. Delegaţia P.C.R. a informat delegaţia română asupra situaţiei politice din Finlanda şi asupra muncii şi sarcinilor actuale ale P.C.R. Delegaţia P.C.R. a exprimat şi cu acest prilej sentimentele de solidaritate internaţionalistă pe care comuniştii, oamenii muncii din România le nutresc faţă de clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din Finlanda, faţă de lupta Partidului Comunist Finlandez pentru cauza poporului său, a socialismului şi păcii. (Continuare în pag. a V-a) Întoarcerea din Finlanda a delegaţiei P. C. R. Marţi seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care a făcut o vizită în Finlanda, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Finlandez. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Dumitru Coliu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de partid, Ilie Rădulescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicu Bujor, şef de sector la Secţia internaţională a C.C. al P.C.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Mihai Gere, de membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ La plecarea din Helsinki, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Aarne Saarinen, preşedintele C.C. al P.C. Finlandez, M. Malmberg şi O. Laine, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C. Finlandez, O. Poikolainen, şeful Secţiei internaţionale a C.C. al P.C. Finlandez. A fost de faţă tovarăşul N. Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei. (Agerpres) DINAMA —E3 INDUSTRIALIZĂRII CORESPONDENŢA DIN MOSCOVA DE LA SILVIU PODINA plin de mari victorii a fost drumul străbătut de la vechea Rusie, cu economia ei înapoiată — la Uniunea Sovietică de astăzi, ţară constructoare a comunismului, cu o industrie de prim rang, cu un potenţial economic în continuă dezvoltare. începutul acestui drum, etapele sale, realizările care însumează talentul şi energia a zeci de milioane de oameni, călăuziţi de partid, sunt evocate amplu în aceste zile din preajma aniversării semicentenarului. Amintiţi-vă ! — par a spune fotografii publicate în ziare, afişe şi stampe, reproduceri din primii ani ai puterii sovietice. Era pe vremea cînd cele 14 armate coalizate ale reacţiunii internaţionale încercau să sugrume tînărul stat socialist. Străzile Moscovei erau cufundate în întuneric ; lipsea combustibilul, aprovizionarea se făcea cu greu. In acele zile grele ale anului 1920 s-a elaborat planul electrificării — GOELKO. Un an mai tîrziu, cînd în Extremul Orient se mai purtau încă lupte cu dușmanii, Lenin anunța ca au fost realizate 20 milioane de ruble-aur pentru refacerea industriei grele... Sau, iată fotografia celui dinţii cuptor înalt ridicat la Magnitogorsk, a cărui primă şarjă de oţel a fost salutată cu un entuziasm general... Am în faţă o carte proaspăt apărută în librăriile de aci — „Ţara sovietelor în 50 de ani". Ea încă(Continuare în pag. a V-a) Cinci decenii... O perioadă istorică in care puterea creatoare a poporului sovietic, devenit stăpîn pe destinele sale o dată cu victoria Marelui Octombrie, s-a materializat în prefaceri înnoitoare de o amploare considerabilă. Greu, dar