Scînteia, decembrie 1967 (Anul 36, nr. 7540-7570)

1967-12-01 / nr. 7540

ION NICULESCU secretarul comitetului de partid al combinatului Eroul Muncii Socialiste ȘTEFAN TRIPȘA maistru oţelar Prim-topitorul CONSTANTIN ENACHE ION DOBRIN director comercial PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MÍJÍ-VÁ! Anul XXXVII Nr. 7540 Vineri 1 decembrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI „Cuvîntul şi faptele noastre în sprijinul măsurilor In aceste zile, colectivul marelui combinat siderurgic hunedorean se află angajat, cu toate forţele, alături de întreaga clasă muncitoare, de întregul nostru popor, într-o activitate însufleţită pentru obţinerea unor rezultate economice superioare, cu care să întîmpine apropiata Conferinţă Naţională a partidului, precum şi aniversarea Republicii. La furnale şi în oţelării, la laminoare şi în celelalte secţii de bază, munca pulsează la „tensiuni“ înalte. După 11 luni de muncă intensă la marile agregate, siderurgiştii raportează: toate secţiile combinatului — fiecare din ele cît o mare uzină — au depăşit toţi indicatorii de plan. S-au realizat peste prevederi 23 500 tone de oţel şi peste 26 000 tone de laminate. Valoarea beneficiilor suplimentare depăşeşte 80 milioane lei. „Cu aceste realizări — ne-a declarat tov. ION NICULESCU, secretarul comitetului de partid al combinatului — se prezintă delegaţii comuniştilor de aici la Conferinţa Naţională a partidului. Ele constituie o expresivă dovadă a ataşamentului profund pe care hunedorenii, împreună cu întregul popor, îl nutresc faţă de partid, a hotărîrii lor de a transpune în viaţă politica partidului. Trăind de mulţi ani procesul intens al industrializării socialiste a ţării, fiecare membru al marelui nostru colectiv înţelege pe deplin semnificaţia majoră a recentelor măsuri preconizate de plenara C.C. al P.C.R. Iată de ce, cu sufletul şi cu mintea, cu vorbele şi cu faptele, siderurgiştii hunedoreni, în absolută unanimitate, subscriu la documentele elaborate de partid, îşi consacră cu generozitate elanul, priceperea, iniţiativa şi spiritul lor creator înfăptuirii hotărîrilor partidului“. Cuvintele secretarului de partid sînt confirmate de realităţile existente la fiecare loc de muncă din ma-Laurenţiu VISKI corespondentul „Scînteii” (Continuare în pag. a IlI-a) 19 Are adoptate de partid“ — ANCHETĂ PRINTRE SIDERURGIŞTII HUNEDORENI ÎNTREPRINDERILE i condiţiile lărgirii atribuţiilor Pe drept cuvînt, în proiectul de Directive al C.C. al P.C.R. se subliniază că perfecţionarea organizării şi conducerii planificate a economiei naţionale se întemeiază pe aplicarea consecventă a principiului centralismului democratic, întreprinderile sunt verigile de bază ale mecanismului economiei naţionale, dar în organizarea şi dirijarea activităţii lor, în realizarea sarcinilor ce le revin din planul general de dezvoltare a societăţii li se vor acorda atribuţii substanţial lărgite. Trăsăturile corelative caracteristice ale activităţii unităţilor economice, în condiţiile lărgirii atribuţiilor lor, sunt — în spiritul proiectului de Directive — manifestarea puternică a iniţiativei colectivului, cointeresarea materială în rezultatele activităţii desfăşurate şi răspunderea directă a cadrelor de conducere pentru toate actele care angajează întreprinderile respective. Cadrul de desfăşurare al acestui trinom funcţional „iniţiativă — cointeresare — răspundere“ este asigurat pe calea sporirii mobilităţii întreprinderilor în realizarea sarcinilor ce le revin din planul de stat, prin creşterea autonomiei în gospodărirea fondurilor avute la dispoziţie şi dezvoltarea competenţelor şi a drepturilor acestora, în principal, în domeniul planificării producţiei, al efectuării investiţiilor, finanţării şi creditării producţiei şi investiţiilor. Pînă acum, în faza de elaborare a proiectului de plan întreprinderile nu aveau Ion A. TROACĂ director adjunct în Ministerul Industriei Uşoare (Continuare în pag. a IlI-a) 1 9 0 7 IN PAGINA A III-a DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL P. C. R. in dezbatere 9.GOLGOTIERII“ Mi s-a povestit, recent, Următoarea „istorioară“ : Un cetăţean — se zice — a vrut să ia şi el un salar de la stat. A umblat, s-a uitat încoace di-ncolo. Voia o slujbă unde să nu facă nimic. In port erau vapoare multe, s-a dus pe un vapor să se intereseze : „Ce posturi aveţi ? „Marinari, mecanici, căpitani*... „Bine* — şi-a zis cetăţeanul — nu am să fiu în postul de golgotier". A făcut o Cerere : „Să mă numiţi pe postul de golgotier care post se află liber pe vaporul cutare*... A dus cererea la director, corectorul a scris „să refere cadrele*. Cadrele s-au uitat pe lista de funcţiuni , n-au găsit asemenea post de golgo- ter — în nomenclatorul de funcţii. Dar — au spus serviciul organizarea muncii şi oficiul forţelor de muncă — de vreme ce omul solicită postul de golgotier iar direcţia spune „să refere cadrele" (să refere desigur asupra persoanei, a dosarului celui care solicită postul 1), asta înseamnă că „golgotier" trebuie să fie o meserie de apă care nu se află încă trecută in lista de funcţiuni — şi au scris pe cerere : „Fiind liber postul de golgotier, se aprobă*. Şi l-au angajat golgotier. Individul s-a prezentat, a luat un coş plin de pietricele şi toată ziua arunca pietricele în mare, în timp ce toţi ceilalţi munceau. Treceau unul şi altul pe lingă el: „ce faci aici ?* „Sunt golgo- Hor" — răspundea. ..Fă-ţi datoria* — îl băteau pe umăr. A trecut şi comandantul : „Ce faci aici ?* „Am fost trimis pe postul de golgotier". „Bun, dă-i înainte, fă-ţi datoria !" — şi a mers aşa, ca în poveste, că dacă o mai fi trăind, şi-o fi făcînd şi acum meseria lui, datoria lui de golgotier... Asemenea golgotieri de toate gradele pot fi în opinii Traian COŞOVEI tîlniţi cu zecile „fâcîndu-şi datoria prin instituţii şi întreprinderi, iar uneori servicii întregi şi unităţi-verigă trăiesc şi se complac în asemenea funcţii de golgotier, aruncînd cu pietricele în apă, împovărînd statul, ca nişte excrescenţe, ca nişte tumori. Dezvăluind acest fenomen, partidul nostru indică în documentele aflate în dezbatere căile principiale şi practice pentru înlăturarea verigilor şi activităţilor inutile, a paralelismului şi a altor cauze generatoare de birocratism şi ineficienţă Cînd în medicină rostim cuvîntul „excrescenţe* — ne îngrijorăm şi medicii pun un semn de întrebare chiar dacă este vorba de o umflătură banală. Credem că şi în domeniul social trebuie să fim atenţi la asemenea fenomene. Ar fi interesant de făcut investigaţii şi de inventariat cite categorii de servicii, posturi, funcţii, sarcini a generat tendinţa de aglomerare a unor întreprinderi şi instituţii — şi mai ales cit au degenerat spre o activitate parazitară — din această cauză — o serie de servicii şi activităţi normale Funcţii fictive, funcţii de formă, funcţii care să poată merge la „falmente*, să scape controlului, evidenţei. Se consumă din partea unor şefi de instituţii sau întreprinderi multă fantezie, iscusinţă, pentru a născoci mereu mai ingenios asemenea posturi, servicii, rubrici, funcţii, specializări, viitoare leagăne, culcuşuri ale inutilului. * * (Continuare în pag. a II-a) UNITĂŢILE INDUSTRIALE DIN REGIUNEA BACĂU Şi au îndeplinit angajamentele anuale BACĂU (corespondentul „Scînteii“). — Datorită măsurilor intreprinse în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, precum şi aplicării unor măsuri pentru rentabilizarea tuturor produselor, întreprinderile industriale şi unităţile economice din regiunea Bacău şi-au realizat şi depăşit angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an. Indicatorul producţiei globale a înregistrat o depăşire valorică de circa 300 milioane lei. In acelaşi timp s-au obţinut economii suplimentare la preţul de cost în valoare de peste 241 milioane lei, depăşindu-se angajamentele cu 50 milioane lei. La beneficii angajamentul anual a fost depăşit cu 77,5milioane lei. UZINA „TRACTORUL“ Cu planul acru au îndeplinit BRAŞOV (corespondentul „Scînteii“). După realizarea la 25 noiembrie a planului la producţia globală, constructorii de tractoare au raportat ieri îndeplinirea planului anual la producţia marfă. Pe 10 luni, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu 5,5 la sută, creşterea înregistrată faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut fiind de 18 la sută. Depăşirea planului la producţia globală şi marfă, creşterea productivităţii muncii, ca şi gospodărirea mai judicioasă a fondurilor materiale şi băneşti au avut o influenţă pozitivă asupra realizării indicatorilor financiari. Aşa, de pildă, planul la beneficii a fost depăşit pe 10 luni cu 56 786 000 lei. In acelaşi interval de timp s-au realizat economii la preţul de cost în valoare de 7 milioane lei, s-au dat în avans faţă de plan un număr de 247 tractoare, din care 166 la export. Creşterea eficienţei economice a activităţii productive este reflectată şi de reducerea cheltuielilor planificate pe 1 000 lei producţie marfă cu 24,7 lei. In prezent, tractorul românesc, apreciat în numeroase ţări, este solicitat pe noi pieţe : în Australia, Uganda, Pakistan, Algeria, Izrael, Ceylon, Singapore. Spre deosebire de tot ceea ce s-a intîmplat în istoria artelor de pînă acum, secolul XX este caracterizat înainte de toate prin excepţionala varietate a curentelor şi tendinţelor artistice, prin marele număr al manifestelor program, prin vertiginoasa succesiune de inovaţii la modă. Deprinsă, de-a lungul miilor de ani de evoluţie, cu ritmurile unor calme şi adîncite meditaţii — în care zguduirile artiştilor de geniu se înscriau cu firească necesitate — arta plastică a crescut necontenit pe propriile-i rădăcini, păstrînd dincolo de transformările de expresie si conţinut, reclamate de gustul societăţilor si epocilor, constanta unei temeinicii de meşteşug, stabilitatea relaţiilor sale cu viaţa în mijlocul căreia se desăvîrşea. Adunate azi în colecţii şi muzee, multe opere de artă pot să apară, pentru privitorul grăbit, drept rezultatul unei pasiuni gratuite pentru frumos, lipsită de conexiuni obligate cu mediul înconjurător. Desprinse din contextul lor iniţial lucrările de artă făurite de maeştrii de altă dată păstrează, totuşi, nealterată capacitatea de emoţionare artistică, chiar dacă o parte din semnificaţia lor originară rămîne tăinuită. Artele plastice au răspuns, însoţindu-le, marilor mişcări ale devenirii umane, în care aflăm de fapt principala lor motivare. Nimic întîmplător, nimic arbitrar. Ca exponenţi ai epocii lor, părtaşi activi la colocviul social, artiştii şi-au plămădit operele cu rigoarea unui meşteşug temeinic învăţat, îndrăznelile lor avînd acoperirea în aur a seriozităţii ştiutoare. Insist asupra acestor lucruri, cunoscute altminteri de mult, avînd în faţă spectacolul grabei şi improvizaţiei zgomotoase care caracterizează un întreg capitol din plastica secolului contemporan. Alături de artişti care continuă să sondeze cu dăruire şi perseverenţă noi posibilităţi de manifestare a frumosului, propunînd mijloace de limbaj corespunzătoare sensibilităţii contemporane, sunt unii care îşi reduc preocupările la formele de bruscare optică, singurul lor ţel părînd a fi originalitatea epatantă. Observînd cu pertinenţă acest fenomen, unul dintre cei mai mari făurari ai epocii noastre, Constantin Brâncuşi, remarca faptul că o dată cu apariţia „artiştilor“ a dispărut arta, înţelegînd prin aceasta că desprinderea negativistă a individualităţilor creatoare din lumea armonică a creaţiei bazată pe dăruire şi respect a ameninţat să surpe un edificiu ridicat cu trudă vreme de milenii. Intr-adevăr, lipsite de destinaţie precisă, lipsite adică de o motivare socială, multe opere de artă ale acestui secol s-au abandonat arbitrariului, făcînd posibilă fărîmiţarea vieţii artistice, negarea dispreţuitoare a mijloacelor tradiţionale de expresie, inovaţii efemere, lipsite de perspectivă. Nu este vorba aici despre o contestare a experienţelor deosebit de valoroase ale artei moderne şi contemporane, ci doar despre sublinierea cîtorva dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale creaţiei artistice actuale. In acest sens expoziţia bienală a tineretului, organizată la Paris în cursul lunii octombrie. Vasile DRĂGUȚ (Continuare în pag. a IV-a) DESCOPERIM ARTA în opera creată ? ÎN ZIARUL DE AZI, DIMENSIUNEA UMANĂ ŞI ECONOMICĂ A SPAŢIULUI COMERCIAL • NOTE DE DRUM PE JOS, PRIN CĂLĂRAŞI • EDUCAŢIA FIZICĂ ÎN ŞCOALĂ • SPORT CONGO A O £• v, isi afirma personalitatea Bulevardele oraşului Kinshasa — „Kin", cum i se mai spune — etalează firme şi reclame cu nume străine şi magazine cu mărfuri din import. Dar printre ele îşi fac loc şi magazinele congoleze. Afirmarea interesului național, preluarea pîrghiilor economice de către autoritățile statului, este azi un cuvînt la ordinea zilei în Congo. Inchipuiți-vă — îmi spunea cineva — că toate societățile străine vor fi controlate de stat. „De altfel, remarca un coleg de breaslă, din mult prea celebra societate „Union Miniere*, la ale cărei funeralii am asistat recent, a mai rămas doar fantoma ei. Trăim momente de cotitură*. Dacă nu de mult Congo era comparat cu un om bolnav, care are nevoie de un tratament de mare efect — cum spunea preşedintele Mobutu referindu-se la situaţia precară a ţării, pentru a folosi acelaşi limbaj plastic putem afirma că astăzi Congo seamănă cu un om valid pe cale de a-și consolida forțele. Autoritățile sunt preocupate în mod deosebit de crearea unei industrii de bază proprii, concretizată, deocamdată, printr-un sector siderurgic, unul energe Din noul peisaj craiovean : blocuri pe Calea Foto : Agerpres Telegramă COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR, GUVERNULUI REVOLUŢIONAR MUNCITORESC-ŢĂRĂNESC UNGAR BUDAPESTA In legătură cu încetarea din viaţă a dr. Münnich Ferenc, militant de seamă al mişcării muncitoreşti şi om de stat al Republicii Populare Ungare, Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă profunde condoleanţe Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesc Ungar şi familiei îndoliate. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN * CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SCRISOARE DIN KINSHASA DE LA CONSTANTIN BENGAtic şi altul petrolier. Ţara a fost împărţită în trei zone de dezvoltare economică, avînd drept centre oraşele Kinshasa pentru regiunea de vest, Kisangani, pentru regiunea de est şi Lubumbachi pentru Congoul de sud. Regiunea de sud, cu bogata ei Katanga, era pentru Congo simbolul industriei, dar şi al atîtor suferinţe. Actualmente regiunea, în componenta căreia intră şi capitala, simbolizează noul, Congo de mîine. La numai cîţiva kilometri de portul Banana, în apropiere de Matadi, pătrundem în cetatea petrolului. Importantele zăcăminte de petrol descoperite în regiune au determinat construirea unei rafinării de prim rang. Lucrările de montare se află în curs. Capacitatea iniţială a rafinăriei — ni se spune — este de 600 000 de tone anual. „Inga“ e numele unei localităţi care capătă rezonanţă în zilele noastre. Aici marele fluviu formează o uriaşă buclă, realizînd o cădere de apă de la circa 100 metri înălţime. Locul a fost ales pentru ridicarea unei hidrocentrale — prima din cadrul ansamblului de baraje şi centrale electrice care se vor înşirui pe malurile fluviului. Kimpola, o altă aşezare la numai crjiva kilometri de Inga, prefigurează la rîndul ei zorile Congoului de mîine. Distingem instalaţiile unui imens şantier. Se construieşte un complex electrosiderurgic — cea dintîi unitate a industriei grele, proprietate de stat, care V« (Continuare in pag. a V-a)