Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)
1968-01-03 / nr. 7571
^ Anul XXXVII Nr. 7571 Miercuri 3 ianuarie 1968 4 PAGINI — 30 BANI ———_______________________________________________________ " . Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creaţie avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale , îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspiraţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu optimism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de mîine, şi mai măreaţă, a patriei noastre socialiste. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român a pus în faţa tuturor cetăţenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizind unele din măsuril, preconizate de Confirmă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Sîntem convinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forţelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social şi pace. In acelaşi timp, viaţa internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului: continuarea şi intensificarea războiului din Vietnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere faţă de interesele majore ale omenirii, România a desfăşurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internaţională; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere şi colaborare între popoare, pentru egalitate în drepturi şi respect faţă de independenţa şi suveranitatea fiecărei ţări, faţă de dreptul fiecărei naţiuni de ?. urmare stînjensă calea de dezvoltare pe care o doreşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în viitor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe: întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, dezvoltarea colaborării şi cooperării internaţionale cu toate statele, indiferent de orînduirea socială, consolidarea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale — de care depind forţa şi coeziunea întregului front antiimperialist. In eforturile pe care le depunem sîntem animaţi de convingerea că forţele socialismului, democraţiei şi progresului social vor obţine noi succese în lupta împotriva imperialismului, a reacţiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume. Ingăduiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit căldura în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului şi să vă urez din toată inima, dumneavoastră , muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare! La mulţi ani! Am păşit în cel de-al treilea an al cincinalului, an în care sunt prevăzute sarcini mult sporite şi în sectorul bunurilor de consum. Industria uşoară urmează să realizeze în acest an o producţie cu 2,3 miliarde lei mai mare decât nivelul stabilit pentru 1968 în platoul cincinal, concomitent cu diversificarea şi reînnoirea mai largă a sortimentelor. îndeplinirea sarcinilor cantitativ şi calitativ sporite din 1968 va însemna un nou şi important pas înainte pe calea lichidării rămînerii în umră a acestei ramuri a bunurilor de consum, aducerii ei la un grad de dezvoltare corespunzător nevoilor şi exigenţelor crescînde ale populaţiei. După cum se ştie, partidul şi statul nostru manifestă o preocupare susţinută pentru accentuarea dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Industriei uşoare i-au fost prevăzute prin actualul cincinal fonduri de investiţii de peste 2,3 ori mai mari decit In sesenal, la care se adaugă importante fonduri suplimentare alocate recent pentru creşterea capacităţilor de producţie în această ramură. In 1967, volumul investiţiilor destinate dezvoltării industriei uşoare s-a ridicat la peste 2,3 miliarde lei, cu 41 la sută mai mult decât în anul precedent. Activitatea de investiţii continuă la un nivel superior şi în acest an , volumul mijloacelor materiale şi băneşti repartizate pentru 1968 întrece cu 300 milioane lei pe cel din anul trecut. O analiză retrospectivă a modului în care s-a realizat planul de investiţii al ministerului în 1967 relevă un şir de concluzii pentru activitatea noastră prezentă şi viitoare. Valoric, planul de investiţii pe 1967 în industria uşoară a fost realizat integral. Sub aspectul punerii în funcţiune a noilor capacităţi de producţie situaţia nu a fost însă întrutotul satisfăcătoare. Deşi prin eforturile susţinute ale ministerului şi constructorului am reuşit să dăm in funcţiune, înainte de termen, însemnate capacităţi de producţie — fabrica de nasturi Bucureşti, unele secţii ale fabricii de tricotaje din lină Bucureşti, dezvoltarea întreprinderii „Porţelanul Cluj şi altele — o serie de obiective planificate nu au intrat în producţie pină la sfîrşitul anului, aşa cum era prevăzut. Altele au fost puse în funcţiune parţial sau în mod provizoriu. Cauzele constau în pregătirea insufi-Ing. Ion CRĂCIUN, adjunct al ministrului industriei uşoare centă şi, nu sub toate aspectele, a investiţiilor. Deficienţe şi neajunsuri mai vechi — neasigurarea în întregime şi la timp a documentaţiei şi a utilajelor tehnologice, deschiderea cu întîrziere a finanţării, ritmul de execuţie necorespunzător, „goluri“ în aprovizionarea cu unele materiale etc — au continuat să influenţeze negativ desfăşurarea lucrărilor pe şantiere. Trăgînd învăţăminte din activitatea de investiţii din anul precedent, conducerea ministerului nostru s-a preocupat stăruitor de pregătirea din timp a tuturor cordiţiilor pentru ca în 1968 obiectivele planificate să fie date în funcţiune la termen şi chiar mai devreme. Anul acesta, în industria uşoară urmează să intre în producţie, integral sau parţial, 63 capacităţi noi, printre care Filatura de bumbac din Olteniţa, întreprinderea integrată de ţesături groase din cînepă de la Negreşti, Ţesătoria de mătase Iaşi, noi capacităţi la Fabrica de sticlă Bucureşti, la întreprinderea „Textila“-Piteşti şi altele. Concomitent, vor începe lucrările la 10 obiective noi de investiţii mai importante, între care Fabrica de tricotaje tip lină din Miercurea Ciuc, fabricile de confecţii de la Baia Mare şi Tg. Secuiesc, înfăptuirea volumului sporit de investiţii din 1968, darea în exploatare a obiectivelor planificate pe acest an și a celor restante din anul trecut necesită o concentrare (Continuare in pag. a n-a) ■ V Marea răspundere pentru realizarea investiţiilor industriei uşoare din 1968 - ■». ______________________■■■.. . S Desen deura CĂLARAȘU Ora 21 Străvechiul pămînt românesc se pregăteşte pentru clipa de împlinire şi de început. Datini de veacuri, călătorind, unele, poate, de milenii din suflet în suflet şi din generaţie în generaţie, înfrumuseţează uliţele satelor, în satele din preaj CADRANUL ÎNSTELAT AL REVELIONULUI Alergător Încercat şi tenace, 1967 a ajuns, în ritmul paşilor trepidant al orelor, minutelor, secundelor, la cristalinul potou din miez de noapte, predind scînteietoarea ştafetă de aspiraţii şi nădejdi agilului său urmaş în infinitul maraton al timpului. Spectatori şi participanţi, totodată, la această pasionantă cursă cosmică, la această transmitere a soliilor, am închinat cu toţii, de la un capăt la altul al ţării, cupele de vin şi ne-am urat unii altora, ca într-o uriaşă familie ramificată pe ambele versante ale Carpaţilor, din Maramureş pînă la Mare şi din Bucovina pînă la Dunăre : „Să trăim, să-nflorim, ca merii, ca perii...“. Noul an — primul din al treilea deceniu al Republicii noastre — a demarat vijelios pe toate plaiurile suflării româneşti. A demarat nu numai in tradiţionalele dezlănţuiri de bucurie colectivă, in salvele focurilor de artificii. In veselia dansurilor şi în feericele sclipiri ale arborilor gătiţi sărbătoreşte, ci şi in producţiile Hunedoarei şi Reşiţei, ale Slatinei şi Borzeştilor, ale tuturor termocentralelor şi hidrocentralelor, locuri unde primele ore ale Noului An au însemnat şi primele succese pe răbojul încărcat de făgăduinţe al lui 1968, La Calafatului, gospodinele coc sute de covrigi pentru traistele colindătorilor , în comuna Dobrun, de lingă Caracal, obiceiul cere ca în noaptea aceasta căluşarii să-şi joace jocul în ogrăzile celor mai harnici gospodari , şi tot în Oltenia, în părţile Mehedinţilor, trece, in seara aceasta, din casă în casă, „Iancu Jianu“, vestitul haiduc (în fond, o adevărată trupă teatrală prezentîndu-şi spectacolul în turneu). Un alt haiduc, Bujor, trece din casă în casă la Gîrcina, un sat moldovenesc, de pe apa Cuiejdului. Pe malurile Izei şi ale Marei, în Maramureş, trec pluguşoarele cu patru boi, gătiţi sărbătoreşte, purtînd in coarne colaci împletiţi in 12, lemn de belşug şi voie bună. „Aşa trec, in seara aceaita, in sate şi oraşe, pluguşorul şi căluţii, ursul, vasilea, brezaia, urind gospodarilor un an bun, rodnic, încărcat de belşug. Ora 21:30 Ultimii cumpărători — întirziaţii de totdeauna — părăsesc in grabă magazinele. Rafturile zîmbesc satisfăcute, cu gurile ştirbe de vrafurile sticlelor, cutiilor, borcanelor, de stivele cîrnaţilor fi salamurilor, de grămezile merelor ti portocalelor. Ştiţi cu ce cantităţi de alimente s-a aprovizionat uriaşul stomac al Bucureştilor in zilele premergătoare Anului Nou ? Si Ie luăm pe tind d in afară de cele ce urmau a fi consumate in localurile alimentaţiei publice): 3 milioane kilograme de cârpe. 700 mii Victor BARLADEANU George-Radu CHIROVICI cu sprijinul corespondenţilor „Scriteii* (Continuare in pag. III-a Plecarea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Mescu-Mizil in fr. 8. F. Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CC. al P.C.R. a plecat în R.P. Iugoslavia, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Bâneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilia Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. (Agerpres) La plecare, in gara Băneasa Sub semnul bunelor relaţii româno-cubaneze Fără exagerare, Cuba este un pimint al noului. Acum 47 de ani ea a fost primul teritoriu al A muririi pe care a descins Cristofor Columb, pornit în descoperirea unui drum nou spre Indii, dar ajuns într-un continent nou. In Lumea Nouă. In zilele noastre, ea este prima ţară din cele două Americi unde a poposit socialismul — lumea nouă a egalităţii, dreptăţii şi libertăţii. Pentru fiecare popor începutul unui an este legat de speranţe într-un viitor mai bun , dar pentru poporul cuban anul nou are o semnificaţie deosebită. Sînt 9 ani de cînd revoluţia cubană a triumfat, de cind mîndrul popor cuban, înlăturind pe călăul Batista şi întreaga orînduire care-i servea de suport, a deschis vieţii sale noi orizonturi de progres. Participînd anul trecut la aniversarea revoluţiei cubane, am fost impresionat de uriaşul entuziasm care însufleţeşte poporul cuban în opera de făurire a noii orînduiri, entuziasm în care am desluşit încrederea şi ataşamentul oamenilor muncii faţă de cauza revoluţiei, dragostea lor fierbinte faţă de frumoasa lor patrie. Lupta şi munca poporului cuban, realizările sale în construcţia socialistă sunt urmărite cu simpatie şi solidaritate de numeroşii săi prieteni de pe diferitele meridiane ale lumii , aşa cum am avut prilejul să mă conving nu o dată. Poporul român, care a salutat cu entuziasm victoria revoluţiei cubane, urmăreşte cu bucurie fiecare succes al Cubei, fiecare nou pas al ei pe calea progresului şi înfloririi, ca şi lupta fermă a poporului ei împotriva tirtelfirilor imperiaste, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii patriei. Intre România socialistă şi Cuba socialistă, deşi aflate la mari distanţe, s-au statornicit şi se dezvoltă relaţii de colaborare frăţească, întemeiate pe stimă reciprocă, pe neamestec în treburile interne, egalitate şi avantaj reciproc. Aceste relaţii multilaterale contribuie la întărirea prieteniei dintre poporul român şi poporul cuban, spre binele fiecăruia dintre ele, al cauzei socialismului şi păcii. In tot timpul şederii In Cuba ne-am bucurat de atenţia şi ospitalitatea gazdelor, care, exprimîndu-şi sentimentele de prietenie frăţească faţă de poporul nostru, şi-au manifestat, totodată, preţuirea şi interesul faţă de succesele României socialiste în construirea noii orînduiri. Faptele stau mărturia bunelor raporturi româno-cubane, posibilităţilor de dezvoltare continuă a lor. Ştiam că ţara noastră exportă tractoare în Cuba. La ferma „Camillo Cienfuegos“, din apropierea orășelului Pedro Betancourt, le-am văzut la lucru în peisajul încadrat de majestuoșii palmieri regali, pe pămînturile cultivate cu trestie de zahăr. „Sunt tractoare bune, n-am avut nici un fel de probleme cu ele — ne spune Francisco Gheorghe BADRUS . (Continuare in pag. a IV-a) Telegramă Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ , Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist diin Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului dr OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba HAVANA în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba şi poporului frate cuban un călduros salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei eliberării, Ziua naţională a Cubei. Poporul român manifestă solidaritate deplină faţă de lupta eroicului popor cuban împotriva imperialismului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură din toată inima de realizările de seamă pe care harnicul popor cuban le-a obţinut în construcţia socialismului. Ne exprimăm convingerea că legăturile frăţeşti de prietenie şi colaborare tovărăşească statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Cuba, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba se vor dezvolta in continuare, în interesul ambelor noastre popoare, al unităţii sistemului socialist mondial, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general Preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Miniştri al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România