Scînteia, ianuarie 1968 (Anul 37, nr. 7571-7599)

1968-01-03 / nr. 7571

^ Anul XXXVII Nr. 7571 Miercuri 3 ianuarie 1968­­ 4 PAGINI — 30 BANI ——­—_______________________________________________________ " . Cuvîntarea tovarăşului­­ Nicolae Ceauşescu rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creaţie avîntată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul Româ­niei. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vie­ţii sociale , îndeplinindu-se cu succes preve­derile planului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multila­terală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi im­portante măsuri pentru ridicarea nivelului de tr­ai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspiraţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a fă­cut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu opti­mism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de mîine, şi mai măreaţă, a patriei noas­tre socialiste. Conferinţa Naţională a Partidului Comu­nist Român a pus în faţa tuturor cetăţenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orînduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce­ se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizind unele din măsu­ril, preconizate de Confirm­­ă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror apli­care va exercita o influenţă deosebit de pozi­tivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noas­tre socialiste. Sîntem convinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectua­litatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului po­por, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forţelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pen­tru progres social şi pace. In acelaşi timp, viaţa internaţională a cunoscut noi acte agre­sive ale imperialismului: continuarea şi in­tensificarea războiului din Vietnam, conflic­tul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea po­poarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere faţă de interesele majore ale omenirii, Româ­nia a desfăşurat în cursul anului 1967 o in­tensă activitate politică internaţională; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta împo­triva politicii agresive a cercurilor imperia­liste, pentru apărarea păcii, pentru promova­rea principiilor de încredere şi colaborare în­tre popoare, pentru egalitate în drepturi şi respect faţă de independenţa şi suveranitatea fiecărei ţări, faţă de dreptul fiecărei naţiuni de ?. urm­a­re stînjensă calea de dezvoltare pe care o doreşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în viitor, din toate puterile, pen­tru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe: întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, dezvoltarea colaborării şi cooperării interna­ţionale cu toate statele, indiferent de orîndui­­rea socială, consolidarea unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţionale — de care depind forţa şi coeziunea întregului front antiimperialist. In eforturile pe care le depunem sîntem animaţi de convingerea că forţele socialismului, democraţiei şi progre­sului social vor obţine noi succese în lupta împotriva imperialismului, a reacţiunii, pen­tru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pen­tru apărarea păcii în lume. Ingăduiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit căldur­a în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernu­lui şi să vă urez din toată inima, dumnea­voastră , muncitorilor, ţăranilor, intelectuali­lor, tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţe­lor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea po­porului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noastre so­cialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare! La mulţi ani! Am păşit în cel de-al treilea an al cincinalului, an în care sunt prevăzute sarcini mult sporite şi în sectorul bu­nurilor de consum. Industria uşoară urmează să realizeze în acest an o pro­ducţie cu 2,3 miliarde lei mai mare decât nivelul stabilit pentru 1968 în platoul cincinal, concomitent cu diver­sificarea şi reînnoirea mai largă a sor­timentelor. îndeplinirea sarcinilor can­titativ şi calitativ sporite din 1968 va însemna un nou şi important pas îna­inte pe calea lichidării rămînerii în umră a acestei ramuri a bunurilor de consum, aducerii ei la un grad de dez­voltare corespunzător nevoilor şi exi­genţelor crescînde ale populaţiei. După cum se ştie, partidul şi statul nostru manifestă o preocupare susţi­nută pentru accentuarea dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum. Industriei uşoare i-au fost prevăzute prin actualul cincinal fonduri de in­vestiţii de peste 2,3 ori mai mari decit In sesenal, la care se adaugă impor­tante fonduri suplimentare alocate re­cent pentru creşterea capacităţilor de producţie în această ramură. In 1967, volumul investiţiilor destinate dezvol­tării industriei uşoare s-a ridicat la peste 2,3 miliarde lei, cu 41 la sută mai mult decât în anul precedent. Activitatea de investiţii continuă la un nivel superior şi în acest an , volumul­­ mijloacelor materiale şi băneşti repar­tizate pentru 1968 întrece cu 300 mi­lioane lei pe cel din anul trecut. O analiză retrospectivă a modului în care s-a realizat planul de investiţii al ministerului în 1967 relevă un şir de concluzii pentru activitatea noastră prezentă şi viitoare. Valoric, planul de investiţii pe 1967 în industria uşoară a fost realizat integral. Sub aspectul punerii în funcţiune a noilor capaci­tăţi de producţie situaţia nu a fost însă întrutotul satisfăcătoare. Deşi prin eforturile susţinute ale ministerului şi constructorului am reuşit să dăm in funcţiune, înainte de termen, însem­nate capacităţi de producţie — fabri­ca de nasturi Bucureşti, unele secţii ale fabricii de tricotaje din lină Bucu­reşti, dezvoltarea întreprinderii „Porţelanul­ Cluj şi altele — o serie de obiective planificate nu au intrat în producţie pină la sfîr­­şitul anului, aşa cum era pre­văzut. Altele au fost puse în func­ţiune parţial sau în mod provizoriu. Cauzele constau în pregătirea insufi-Ing. Ion CRĂCIUN, adjunct al ministrului industriei uşoare c­entă şi, nu sub toate aspectele, a in­vestiţiilor. Deficienţe şi neajunsuri mai vechi — neasigurarea în întregime şi la timp a documentaţiei şi a utilajelor tehnologice, deschiderea cu întîrziere a finanţării, ritmul de execuţie neco­respunzător, „goluri“ în aprovizionarea cu unele materiale etc — au conti­nuat să influenţeze negativ desfăşura­rea lucrărilor pe şantiere. Trăgînd învăţăminte din activitatea de investiţii din anul precedent, con­ducerea ministerului nostru s-a preo­cupat stăruitor de pregătirea din timp a tuturor cor­diţiilor pentru ca în 1968 obiectivele planificate să fie date în funcţiune la termen şi chiar mai de­vreme. Anul acesta, în industria uşoa­ră urmează să intre în producţie, in­tegral sau parţial, 63 capacităţi noi, printre care Filatura de bumbac din Olteniţa, întreprinderea integrată de ţesături groase din cînepă de la Ne­greşti, Ţesătoria de mătase Iaşi, noi capacităţi la Fabrica de sticlă Bucu­reşti, la întreprinderea „Textila“-Pi­­teşti şi altele. Concomitent, vor înce­pe lucrările la 10 obiective noi de in­vestiţii mai importante, între care Fa­brica de tricotaje tip lină din Miercu­rea Ciuc, fabricile de confecţii de la Baia Mare şi Tg. Secuiesc, înfăptuirea volumului sporit de investiţii din 1968, darea în ex­ploatare a obiectivelor planifica­te pe acest an și a celor restante din anul trecut necesită o concentrare (Continuare in pag. a n-a) ■ V Marea răspundere pentru realizarea investiţiilor industriei uşoare din 1968 - ■»­. ______________________■■■.. . S­­ Desen de­­ura CĂLARAȘU Ora 21 Străvechiul pămînt româ­nesc se pregăteşte pentru clipa de împlinire şi de în­ceput. Datini de veacuri, călătorind, unele, poate, de milenii din suflet în suflet şi din generaţie în genera­ţie, înfrumuseţează uliţele satelor, în satele din preaj­ CADRANUL ÎNSTELAT AL REVELIONULUI Alergător Încercat şi tenace, 1967 a ajuns, în ritmul paşilor trepidant­ al orelor, minutelor, secundelor, la cristalinul potou din miez de noapte, predind scînteietoa­­rea ştafetă de aspiraţii şi nădejdi agilului său urmaş în infinitul maraton al timpului. Spectatori şi participanţi, totodată, la această pasionantă cursă cosmică, la această transmitere a soliilor, am închinat cu toţii, de la un capăt la altul al ţării, cupele de vin şi ne-am urat unii altora, ca într-o uriaşă familie ramificată pe am­bele versante ale Carpaţilor, din Maramureş pînă la Mare şi din Bucovina pînă la Dunăre : „Să trăim, să-nflorim, ca merii, ca perii...“. Noul an — primul din al treilea deceniu al Republicii noastre — a demarat vijelios pe toate plaiurile suflării româneşti. A demarat nu numai in tradiţionalele dezlănţuiri de bucurie colectivă, in salvele focurilor de artificii. In veselia dansuri­lor şi în feericele sclipiri ale arborilor gătiţi sărbătoreşte, ci şi in producţiile Hunedoarei şi Reşiţei, ale Slatinei şi Borzeştilor, ale tuturor termocentra­lelor şi hidrocentralelor, locuri unde primele ore ale Noului An au însemnat şi pri­mele succese pe răbojul încărcat de făgăduinţe al lui 1968, La Calafatului, gospodinele coc sute de covrigi pentru traistele colindătorilor , în comuna Dobrun, de lingă Caracal, obiceiul cere ca în noaptea aceasta căluşarii să-şi joace jocul în ogrăzile celor mai harnici gospo­dari , şi tot în Oltenia, în părţile Mehedinţilor, trece, in seara aceasta, din casă în casă, „Iancu Jianu“, ves­titul haiduc (în fond, o adevărată trupă teatrală prezentîndu-şi spectacolul în turneu). Un alt haiduc, Bujor, trece din casă în casă la Gîrcina, un sat moldovenesc, de pe apa Cuiejdului. Pe malurile Izei şi ale Marei, în Ma­ramureş, trec pluguşoarele cu patru boi, gătiţi sărbă­toreşte, purtînd in coarne colaci împletiţi in 12, lemn de belşug şi voie bună. „Aşa trec, in seara aceai­­ta, in sate şi oraşe, plugu­­şorul şi căluţii, ursul, va­­silea, brezaia, urind gospo­darilor un an bun, rodnic, încărcat de belşug. Ora 21:30 Ultimii cumpărători — în­­tirziaţii de totdeauna — pă­răsesc in grabă magazinele. Rafturile zîmbesc satisfă­cute, cu gurile ştirbe de vrafurile sticlelor, cutiilor, borcanelor, de stivele cîr­­naţilor fi salamurilor, de grămezile merelor ti porto­calelor. Ştiţi cu ce cantităţi de ali­mente s-a aprovizionat uriaşul stomac al Bucu­reştilor in zilele premergă­toare Anului Nou ? Si Ie luăm pe tind d in­ afară de cele ce urmau a fi consu­mate in localurile alimen­taţiei publice): 3 milioane kilograme de cârpe. 700 mii Victor BARLADEANU George-Radu CHIROVICI cu sprijinul corespondenţilor „Scriteii* (Continuare in pag.­­ III-a Plecarea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Mescu-Mizil in fr. 8. F. Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, secretar general al C C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialis­te România, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al CC. al P.C.R. a plecat în R.­P. Iugoslavia, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iu­goslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor d­in Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Bâneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Ale­­xandru Bîrlădeanu, Emil Bodna­­raş, Chivu Stoica, Alexandru Dră­­ghici, Ilia Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. (Agerpres) La plecare, in gara Băneasa Sub semnul bunelor relaţii româno-cubaneze Fără exagerare, Cuba este un pimint al noului. Acum 47­ de ani ea a fost primul teritoriu al A mu­ririi pe care a descins Cristofor Columb, pornit în descoperirea unui drum nou spre Indii, dar ajuns într-un continent nou. In Lu­mea Nouă. In zilele noastre, ea este prima ţară din cele două A­­merici unde a poposit socialismul — lumea nouă a egalităţii, drep­tăţii şi libertăţii. Pentru fiecare popor începutul unui an este legat de­ speranţe în­tr-un viitor mai bun , dar pentru poporul cuban anul nou are o sem­nificaţie deosebită. Sînt 9 ani de cînd revoluţia cubană a triumfat, de cind mîndrul popor cuban, înlă­turi­nd pe călăul Batista şi întreaga orînduire care-i servea de suport, a deschis vieţii sale noi orizonturi de progres. Participînd anul trecut la aniversarea revoluţiei cubane, am fost impresionat de uriaşul en­tuziasm care însufleţeşte poporul cuban în opera de făurire a noii orînduiri, entuziasm în care am desluşit încrederea şi ataşamentul oamenilor muncii faţă de cauza revoluţiei, dragostea lor fierbinte faţă de frumoasa lor patrie. Lupta şi munca poporului cuban, realizările sale în construcţia socia­listă sunt urmărite cu simpatie şi solidaritate de numeroşii săi prie­teni de pe diferitele meridiane ale lumii , aşa cum am avut prilejul să mă conving nu o dată. Poporul român, care a salutat cu entuziasm victoria revoluţiei cubane, urmă­reşte cu bucurie fiecare succes al Cubei, fiecare nou pas al ei pe ca­lea progresului şi înfloririi, ca şi lupta fermă a poporului ei împo­triva tirtelfiri­lor imperia­ste, pen­tru apărarea cuceririlor revoluţio­nare, a independenţei şi suverani­tăţii patriei. Intre România socialistă şi Cuba socialistă, deşi aflate la mari dis­tanţe, s-au statornicit şi se dez­voltă relaţii de colaborare frăţeas­că, întemeiate pe stimă reciprocă, pe neamestec în treburile interne, egalitate şi avantaj reciproc. Aceste relaţii multilaterale contribuie la întărirea prieteniei dintre poporul român şi poporul cuban, spre bi­nele fiecăruia dintre ele, al cauzei socialismului şi păcii. In tot timpul şederii In Cuba ne-am bucurat de atenţia şi ospita­litatea gazdelor, care, exprimîn­­du-şi sentimentele de prietenie fră­ţească faţă de poporul nostru, şi-au manifestat, totodată, preţuirea şi interesul faţă de succesele Ro­mâniei socialiste în construirea noii orînduiri. Faptele stau mărturia bunelor raporturi româno-cubane, posibilităţilor de dezvoltare conti­nuă a lor. Ştiam că ţara noastră exportă tractoare în Cuba. La fer­ma „Camillo Cienfuegos“, din apro­pierea orășelului Pedro Betancourt, le-am văzut la lucru în peisajul în­cadrat de majestuoșii palmieri re­gali, pe pămînturile cultivate cu trestie de zahăr. „Sunt tractoare bune, n-am avut nici un fel de pro­bleme cu ele — ne spune Francisco Gheorghe BADRUS . (Continuare in pag. a IV-a) Telegramă Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ , Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist diin Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului dr OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba HAVANA în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal vă adresăm dumnea­voastră, Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Guvernu­lui Revoluţionar al Republicii Cuba şi poporului frate cuban un căl­duros salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei eliberării, Ziua naţională a Cubei. Poporul român manifestă solidaritate deplină faţă de lupta eroicului popor cuban împotriva imperialismului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură din toată inima de rea­lizările de seamă pe care harnicul popor cuban le-a obţinut în con­strucţia socialismului. Ne exprimăm convingerea că legăturile frăţeşti de prietenie şi cola­borare tovărăşească statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Cuba, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba se vor dezvolta in continuare, în interesul ambelor noastre popoare, al unităţii sistemului socialist mondial, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar general Preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Miniştri al Partidului Comunist Român al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next